978 matches
-
sec. XX. Despre tragedia zilelor de 27-29 iunie 1940 și cum s-a desfășurat istoria „jos”, la nivelul oamenilor care au intrat sub tăvălugul invadării sovietice, a relatat conf. univ. dr. Vasile Șoimaru, folosind Jurnalul și alte documente din arhiva consăteanului său, preotul și istoricul Paul Mihail. Un discurs impresionant a prezentat istoricul Wolfram Niess din Germania, care, aflându-se la Chișinău pentru a studia în arhive, a vorbit într-o frumoasă română despre „Dulapul cu otravă” al istoriei. Declarații ale
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1434980622.html [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
o comună mai îndepărtată, însă nu așa de departe încât să nu-și viziteze familia când avea chef, sau venea cu treburi spre oraș. Doar comuna era în drumul ei către Constanța. Era interesant că toți noii mei cumnați erau consăteni cu soțul cumnatei mai mari, inclusiv soția fratelui ei, și ea învățătoare în comuna unde m-am stabilit provizoriu. Doar cea de vârsta mea, care era divorțată, locuia cu noi în casa părintească, dar și soțul său fusese tot din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422791525.html [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
Era mărunțel și nesemnificativ în peisajul cotidian, chiar dacă îl întâlneai mergând în poziție bipedă, ceea ce se întâmla foarte rar. Dar când îmbrățișa prietenește pământul, doborât de visele încâlcite ale alcoolului, uneori era așa de greu de detectat încât foarte multi consăteni povesteau că au călcat efectiv pe el, pe marginea drumului sau prin șanțuri, fapt care le-a afecat bunul mers al inimii fiecăruia. Diferența asta de constituție, dintre părinți și progenitură, nu a scăpat nedectată serviciilor secrete sătești, care, întrunite
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
și nu-ți mai iese de acolo. La care te reîntorci destul de des ca s-o mai retrăiești, de câte ori ți se face dor de copilărie. Cu răbdarea artizanului, Sorin Preda, înnoadă și împletește fel de fel de istorii, mărturii ale consătenilor, ale familiei, ale confraților de condei, pentru a alcătui din piese de puzzle, un joc neasemuit care se numește Viață. Îi dă, cu alte cuvinte suflare din propriul duh, îl însuflețește, ca pe o bucată de lut nesătul înduvohnicită de
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
a nepotului despre unchiul său. Fie spațiul idilic al secerișului, fie nostalgia pădurii Ciolăneasca, fie islazul, ulițele satului, Poiana lui Iocan sunt locuri cu un farmec aparte, descrise cu multă măiestrie de Marin Preda și trecute în revistă în amintirile consătenilor lui, în cartea lui Sorin Preda. În mărturia lui, Dobre I. Burcea - consătean, îi caraczerizează pe fiu și pe tată în mod surprinzător: „Așa era Marin, ca Pațanghel - o jumătate de zi îi scoteai vorba din gură și cealaltă jumătate
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Ciolăneasca, fie islazul, ulițele satului, Poiana lui Iocan sunt locuri cu un farmec aparte, descrise cu multă măiestrie de Marin Preda și trecute în revistă în amintirile consătenilor lui, în cartea lui Sorin Preda. În mărturia lui, Dobre I. Burcea - consătean, îi caraczerizează pe fiu și pe tată în mod surprinzător: „Așa era Marin, ca Pațanghel - o jumătate de zi îi scoteai vorba din gură și cealaltă jumătate o petreceai încercând să deslușești ce-a vrut să zică.” Din declarațiile oamenilor
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
umbli mai bine de o lună din sat în sat și din casă în casă ca să convingi pe fiecare că primarul comunei e „păcătos”, mi se pare că este un consum de energie demn pentru o cauză mai nobilă. Sunt consăteni, membrii ai aceleiași parohii, botezați în aceeași botezătoare și în numele aceluiași Dumnezeu! Au crescut în același sat și au fost colegi la școală, iar acum ... dușmani de moarte! Alegerile trec, oamenii rămân. Mâine vor sta la aceeași masă și se
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_bataia_alexandru_stanciulescu_barda_1337924143.html [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de foc, de toate! Dacă vom fi dezrobiți..., cine ne mai dă astea? - Trebuie să ne descurcăm singuri! a strigat o pirandă din mulțime. - Dragi consăteni! Nu am ce să fac! Legea e lege! Trebuie s-o respectăm, le-a răspuns generalul. - Nu! Nu! Nu dorim! a strigat mulțimea. - Bine! Cădem la înțelegere. Eu vă dezrobesc, dar am grijă în continuare de familiile voastre. Așa ca
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
moarte n-are Tovarășul Netea Ion, renumit activist de partid în județul de la poalele Capelei, în timpul revoluției din decembrie `89, s-a ascuns în satul natal din Țara Loviștei, așteptând acolo să vadă încotro ” bate vântul“. Așa se justifica în fața consătenilor la cârciuma satului, unde în fiecare seară venea să bea un țoi cu rom. -Ce mai faceți tovarășe Netea? Îl întrebau câte unul, privindu-l suspicios pe sub sprincene. -Bine, tovarășe Zaharia! Dar nu se mai zice ... tovarășe ... -Așa este ... de
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Incercarea_moarte_n_are_povestire_d_al_florin_tene_1330762720.html [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
sloganul tipărit pe afiș.Mai era și un alt model de afiș.Tot pe fond roșu: Votați pe Ion Netea! Ce ne potolește setea! Unul din acest model era lipit chiar pe geamul cârciumi. În timp ce el dădea de băut la consăteni. Alături era Gicu lui Mârțoagă ce-i finanța campania.Vorbise cu el mai înainte:Băi, Gicule, finanțează-mi campania, că ai furat destul de la Cooperativă, și dacă ies primar, om te fac! Ști tu! Te-am salvat de câteva ori
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Incercarea_moarte_n_are_povestire_d_al_florin_tene_1330762720.html [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
marginea satului și se vede foarte bine de la cârciumă iar întinsele mlaștini sunt doar o baltă care vara, pe timp de secetă, chiar seacă. Asta nu înseamnă însă că numitul Bibănel, singurul fiu al lui Bibanu, numit cu drag de consăteni Suloi, nu are un rol important în comunitate. Ba, da! Însă atunci când iese din casă, una destul de greu de deosebit, pentru un trecător neobișnuit cu peisajul, de cotețul câinelui, cam pe la ora prânzului, se uită în dreapta, apoi în stânga își fluieră
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1478107758.html [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
scrieam articole despre viața și activitatea oamenilor de la sate și nu numai. Imi aduc aminte cu drag de acele zile petrecute la țară ca profesor și funcționar public în comuna și satul natal. Eram permanent aproape de oameni, de elevi, de consăteni. Le ascultam păsurile, doleanțele, le cunoșteam durerile și necazurile și pe cât posibil îi ajutam, le rezolvam cererile. Astfel mi-am câștigat încrederea și respectul care întotdeauna a fost reciproce. Acolo la țară, în satul natal, și nu numai, oamenii, acei
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1443420513.html [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
Rus Prietenului meu, col (r) Gavril Babiciu În buchetul cu frumuseți al vieții mele, a apărut, de vreo 3 ani de zile, o floare rară, „Doina lui Lucaciu”, în interpretarea Andreiei Botiș, fata frumoasă și școlită într-ale muzicii a consăteanului meu, părintele Radu Botiș din Chelința. Este remarcabil că tânăra generație perpetuează cântecele noastre istorice. Doina mi s-a pus la suflet de cum am auzit-o și nu mă voi putea despărți de ea niciodată. Sunt privilegiat de faptul că
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_si_poveste_doina_radu_botis_1386226611.html [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
Morții tăi, mă, se prăpădeau de râs slavii, care au plecat, mirându-se ce înapoiați erau băștinașii acestor locuri. Vă închipuiți ce încântat a fost valahul când a aflat atâtea cuvinte noi, pe care le-a transmis la ai lui consăteni. Și de atunci... Scuzați stupida imaginație, dar poate cineva să-mi spună ce cuvinte au folosit geto-dacii pentru activitatea lor milenară și datinile lor cunoscute de mii de ani, până să-i „calce” slavii? Katrinka ungurească Am îndoieli cu privire la originea
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
ai zice că e Paganini în persoană exersând pe coarda a subțire a cuvântului și a viersului. Ne-am dat seama de la început că omul acesta vesel este în profunzimea lui un virtuos. Un virtuos este și când vorbește cu consătenii lui și când scrie despre o mare personalitate a muzicii și a culturii române, așa cum este muzicologul Viorel Cosma. Parcă ar cânta arabescuri pe coarda subțire a viorii, așa de dulce ciripește: „În seara zilei de 30 Martie, când l-
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Coordonatele spațiale Pe "Calea Națională", strada ce străbate longitudinal satul natal al lui Dio, în spatele școlii noi din localitate și vis-a
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_costel_zagan_1385199278.html [Corola-blog/BlogPost/347265_a_348594]
-
sunt cinci fete : Ileana, Maria, Ștefania, Eugenia și Angelica. - Simona Amânar, nepoata matale, are mulți verișori ? - Cele cinci fete ale mele au douăzeci și patru de copii! Băieți și fete. - Locuiesc toți aici ? -Nu. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (117) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul III, 23 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_costel_zagan_1385199278.html [Corola-blog/BlogPost/347265_a_348594]
-
care parcă au uitat de existența locurilor. Curând ne-a dat gând de binețe primarul Costică Postârnac, președintele Colegiului 3 PSD, care la ultimele alegeri și-a zdrobit, pur și simplu, ceilalți trei candidați, obținând un 78,96 % dintre voturile consătenilor, următorul clasat fiind pedelistul Vasile Mironeanu, cu 14,51 %. De altfel, aveam să aflăm, nu cu oarecare uimire, că edilul șef face parte dintr-o familie care a gestionat treburile comunei de zeci de ani, iar acum, nu ce l-
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
să urmeze cursurile unei facultăți, cea de Agronomie, sperând să acopere dealurile satului natal cu vii și livezi. Pleacă la Iași pentru a se înscrie, dar fiind anii războiului, circulația trenurilor era perturbată. Învelit în șuba de ceferist a unui consătean ajunge clandestin, pe un tren militar, la Iași. Trenul mergea spre frontul de est, coboară în gara Nicolina și ratează cu o oră înscrierea la Facultatea de Agronomie. Un tren militar, un consătean ceferist și o oră întârziere au hotărât
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Învelit în șuba de ceferist a unui consătean ajunge clandestin, pe un tren militar, la Iași. Trenul mergea spre frontul de est, coboară în gara Nicolina și ratează cu o oră înscrierea la Facultatea de Agronomie. Un tren militar, un consătean ceferist și o oră întârziere au hotărât destinul celui care avea să devină membru al Academiei Române. El n-a uitat nicicând cum în dricul verii, la seceriș, neveste și fete laolaltă, culcau grâul, mănunchi după mănunchi, pe miriște și se
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
țară, a fost în ultimii ani de viață profesor consultant la Universitatea de Medicină și Farmacie ’’Gr. T. Popa’’ de pe malul Bahluiului. Profesoara Georgeta Boacă, directoarea școlii comunale, ținea să sublineze ajutorul pe care Ioan D. Hăulică l-a dat consăteanului Mircea Ciubotaru, la apariția monografiei comunei, cel care menționa că ’’întoarcerea la obârșie este componentă a unei filozofii a vieții’’’. Este un model viabil, demn de urmat de generațiile actuale sau viitoare, dar și de întreaga comunitate, de aceea poate
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
în 1968 la prietenul său, Virgil Trofin, când Ipatele a rămas comună și în 1990 când a redevenit comună. Este ctitor al noii biserici, având un rol hotărâtor la terminarea lucrărilor și la sfințirea acesteia. Profesor pentru întreaga lume, pentru consătenii săi a rămas, mereu, doctorul Nicu Hăulică, cel care îi alina pe patul de suferință, intervenind pentru ei ori de câte ori a fost nevoie. Profesorului care domina un amfiteatru plin de studenți sau sesiunile unor congrese mondiale de medicină îi tremura vocea
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Nicu Hăulică, cel care îi alina pe patul de suferință, intervenind pentru ei ori de câte ori a fost nevoie. Profesorului care domina un amfiteatru plin de studenți sau sesiunile unor congrese mondiale de medicină îi tremura vocea atunci când trebuia să vorbească în fața consătenilor. Pentru cei din mijlocul cărora a plecat, a rămas pentru totdeauna unul de-al lor; li se adresa cu ’’bădie’’, știa să-i asculte, avea timp și răbdare pentru a le afla păsurile. Întrebat în vara anului 2009 care-i
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
o comună mai îndepărtată, însă nu așa de departe încât să nu-și viziteze familia când avea chef, sau venea cu treburi spre oraș. Doar comuna era în drumul ei către Constanța. Era interesant că toți noii mei cumnați erau consăteni cu soțul cumnatei mai mari, inclusiv soția fratelui ei, și ea învățătoare în comuna unde m-am stabilit provizoriu. Doar cea de vârsta mea, care era divorțată, locuia cu noi în casa părintească, dar și soțul său fusese tot din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399742682.html [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]