2,490 matches
-
ne vină mândria de-a fi rucăreni. Că n-am fost oricine și nici preș în spiritualitatea și știința românească. Judecând lucrurile post-factum, gestul, diligențele au rămas încremenite în proiect. Adică pe hârtie, sau nici măcar!?... ( informații preluate, adăugite, culese, re(consemnate) și în parte actualizate de George Nicolae-PODIȘOR ) Referință Bibliografică: Satul meu în timpurile din urmă, cu bune și rele !... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
Elenei ANDRIEȘ nu a fost deloc simplă, ea prășit și secerat pe ogoarele proprii până la colectivizare, dar și în tarlalele colectivizate. Prin poezie a încercat să-și adune gânduri personale care o frământau în permanență, și care trebuiau să rămână consemnate pentru ca vremurile să nu le șteargă. La o întâlnire cu Elena ANDRIEȘ din anul 1979 mi-a recitat din poeziile sale, dar și din mulți poeți clasici. Drept dovada a memoriei deosebite, după ani, în cadrul lansării volumului; Spiralele vieții, din
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
iarna, saloanele Regal și Europa, iar vara grădinile Central și Publică 156 acestea din urmă însoțite de muzica Regimentului 17 Mehedinți 157. Pe măsură însă ce numărul spectatorilor crește, apar cinematografe propriu zise. Primul pare a fi Poarta de Fier, consemnat încă din anul 1913158, iar al doilea Regal, în același an 159. Cinematograful Poarta de Fier( pe locul unde se află fostul cinematograf Porțile de Fier, acum dezafectat) era destul de mare pentru acea vreme( avea 250-300 de locuri), programând 2-3
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Cârjeu din oraș, iar peste doi ani (1891) în stabilimentele lui Iosif Bemcheș, devenit director al acestuia 37.Teatrul funcționa cu titulatura de Teatrul german din Tr Severin . Spre sfârșitul sec. al XIX lea, când teatrul local nu mai apare consemnat, părând a-și fi încetat activitatea, spectacolele de teatru oferite de trupe din alte orașe suplineau, într-un fel, lipsa unui teatru severinean permanent 38. În afara acestora în Tr Severin se încearcă acum organizarea unor spectacole de teatru popular. Este
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
însă, a se putea exprima totul. Persoana umană nu poate fi limtată la calcul aritmetic sau cantitativ, pentru că taina sa este inepuizabilă, este inepuizabilă, este un univers de taine. A încerca să înțelegi omul înseamnă, pentru părinții duhovnicești ai Răsăritului (consemnați și citați deseori de Părintele Dumitru Stăniloae), a încerca să înțelegi eforturile ființei umane în dorința neîncetată de a înainta spre Arhetipul ei, altfel această înțelegere este doar una parțială, fragmentară, înseamnă o exprimare a relativului uman în raport inegal
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
implicații condamnați la moarte. Rebeliunea mai este cunoscută în analele revoltelor din sistemul penitenciar american și sub numele de „războiul Alcatrazului”... De-a lungul existenței închisorii, mai ales spre sfârșitul acestui tip de destinație, au mai fost întâmplări care merită consemnate, unele tragice, de fapt cele mai multe, altele - puține, hazlii, iar unele de neînțeles, frizând absurdul. În opinia povestitorului acestui periplu inedit, câteva chestiuni sunt mai relevante sub alte aspecte, decât avatarurile vieții și morții unor oameni, fie ei și criminali: până la
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
o casă despre care Domnul Isus spune „Astăzi a intrat mântuirea în casa această”. “Zacheu s-a dat jos în grabă, [din pom] și L-a primit cu bucurie.” În schimb, tot în capitolul 19 din Evanghelia după Luca, este consemnata scenă în care Domnul Isus “În cele din urmă a intrat în Templu, si a început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el. Și le-a zis: „Este scris: „Casa Mea va fi o casă de
PESTERA DE TALHARI VS. CASA DE RUGACIUNE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367152_a_368481]
-
mulțumește să consemneze date și informații primite ocazional, auzite sau văzute. Domnia sa studiază documente, cercetează, aprofundează, extinzându-se către adevăratele rădăcini ale poporului român, prin analiză și comparație, argumente și contraargumente, întărind și demolând diverse teorii, responzabilizându-se, asumându-și cele consemnate. Nu a fost deloc ușor pentru că toți cunoaștem faptul că avem o istorie frumoasă, dar care nu a putut să păstreze intacte toate vestigiile, documentele și scrierile, multe fiind denaturate de anumite etape istorico-politico-existențiale, rău-voitoare sau chiar ignorante, funcție de regimurile
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
care afirmă că stră-străbunii lor se trag din oastea lui Matei Basarab. Cert este că unii din oștenii sohodoleni ai domnului - cunoscut și ca Matei din Brâncoveni - chiar si-au luat numele Basarabă sau îl aveau din moși strămoși, fapt consemnat ca sigur de istoricul Ion Conea pe vremea când făcea săpături arheologice în dealul Tihomir din vestul Sododolului de Tismana. El identificase prin anii 1940, doi locuitori cu acest nume, având casele pe o uliță numită Valea Mică, aflată la
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
de iubire” ai lui Nicolae Parachiv. Eseurile lui Al. Florin Țene (vizavi de literatură română actuala), Ion Iancu Vale, Armând Sperlea, Sorina Gălățan, Stelian Grigore („Sublimul dascăl”, închinat lui George Beldescu) aduc în dezbatere probleme incitante. Pe ultima pagina, este consemnata lista cu premiile LS acordate autorilor cărților apărute în 2013, a căror decernare a avut loc la sfârșitul lunii februarie. Beneficiind de grafică semnată de Lazăr Morcan și Emanoil Iuonaș, dar și de reproduceri după tablouri de Ecaterina Mihai și
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.22-MARTIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350313_a_351642]
-
nu l-ar fi întrerupt vreodată, cu adâncă sinceritate, ca la o spovedanie făcută unui preot în care puteai avea deplină încredere : ’’Istoria, limitată numai la faptele petrecute și date trecute, este un obiect de studiu sec cu evenimente doar consemnate, un obiect de studiu care îți oferă mai puțin interes și mai puțină satisfacție decât însăși matematica. Istoria este complementară vieții spirituale și nu invers. Orice eveniment istoric a fost mai întâi pregătit spiritual, ori tocmai disecarea și înțelegerea acestui
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
vor dispărea apele subterane potabile, și apa potabila e avuția cea mai de preț din viitor, la distrugerea mediului cu cianuri la Roșia Montană, prin exploatarea aurului și argintului de către mafia străină, România având un câștig minim) și până la „regionalizare” (consemnata într-o nouă Constituție) ... Plus „retrocedarea proprietăților” ocupanților Transilvaniei, îndeosebi urmașilor grofilor unguri. Nouă regionalizare pregătește, de fapt, federalizarea țării în numele autonomiei administrativ-teritoriale - ungurii fiind cei mai interesați de această ruptură (ei fiind hotărâți să aibă statut special în interiorul României
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
scrisă a existenței unei școli în această localitate, atestare consemnată în „Conscripția episcopului Atanasie Rednic” din anul 1765. Primul învățător, și aici vreau să subliniez cum Destinul sau, prefer eu să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump, de neprețuit și drag mie, unul dintre autorii Renașterii acestei localități care va împlini peste doi ani 700 de ani de la atestare, este mândru că i se mai spune în localitatea natală
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
necuvânt./ Doar atât.../ Neaflat...” Altele sunt dedicate lui Homer, Brâncuși ori fiicei sale, Raluca: „Sub Cântec/ tăinuire îmi e disperarea/ și soarele nopții,/ cârtiță-n lanul de stele,/ scormone-n zodia fără de moarte...” Pe coperta a patra a cărții sunt consemnate aprecierile lui Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, pe care găsesc de cuviință să le reproduc, având în vedere epuizarea stocului de carte sub semnătura lui Theodor Răpan, dar și valoarea acestor „edicte” pentru istoria și critica literară: „Acestei cărți pe
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
13 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 102 ZĂPADA DE-APOI SENZAȚIA STRANIE CĂ EȘTI MEREU URMĂRIT : că te afli pe linia de ochire ce trece prin cătarea ghinionului; că nu poți face niciun pas fără ca el să nu fie undeva consemnat, indiferent unde te-ar duce acel pas! Să nu poți deschide gura , fără a nu simți junghiul regretului : mai bine tăceam! Oricum, "filosofii " din jurul tău te-au și catalogat : DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, DIO ESTE DEJA UN OM PIERDUT! NU-L
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
sunt și poartă pe umeri veșnicul timp. Stele s-au aprins în firidele lor Iluminând verbele pe dinăuntru ce le porți cu tine. Lucrurile se reîntorc la veșnicul călător, Venind cu destinul scris în Sine Eveniment socratic de memoria ta consemnat Să rămână prin noi mai departe. Tăcut și înțelept te-ai înălțat precum un sfânt Rămânând, acolo Sus, în Marea Carte Iubire pentru neam și Lumină în Cuvânt. Înainte de sfârșitul frazei Brazda țării în care clocote sângele străbunilor Ți-a
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
Ventura.El spune că Eminescu ar fi scos pistolul, de față cu patroana Mărie Obeline Vautier și ar fi amenințat că îl omoară pe rege.Insa nu se regăsește nici o mărturie scrisă de la nici un martor deși, dacă era adevărat, trebuia consemnat.Eminescu merge cu Ventura (e ipoteza lor) la palat, unde găsesc porțile închise, apoi, la băile publice Mitrasewski.Ventura îl închide înăuntru, cheamă pe cei de la Societatea Carpați, vin 2 prieteni de-ai lui Eminescu, Secaseanu și Ocaseanu, culmea, cu
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]
-
1943 este detașat la Rucăr, după ce din 1939 funcționase ca învățător definitiv titular la școala primară din cătunul Sătic, până la acea dată slujise în comuna Amcarfak din județul Caliacra (în Bulgaria de astăzi). Cam în acceași perioadă (1938-1939) mai sunt consemnați, înv. Gheorghe Arișanu și Florica Găină. Odată cu cedările teritoriale din vara anului 1940, Ion L. Popescu se refugiase cu soția sa Paula Popescu în România "restrânsă", unde îi găsise o detașare la școala din Rucăr. Instabilitatea cadrelor calificate va dăinui
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
a începutului tiparului, încă din mileniul al lll-lea î.Hr., la Sumer și Elam, trecând prin perioada Babilonului în care s-a descoperit sigilii cilindrice, până Macarie ieromonahul care avea chirilica necesară realizării cărților cunoscute ca fiind din perioada Cetinje.Fapt consemnat și de Virgil Molin în Tradiția artistică a Moldovei(pag.307 ) ,articol citat și de P.P.Panaitescu, p.531. Ieromonahul Macariue este tipograful care între anii 1508-1512 imprima în Țara Românescă primele cărți,așa cum specifică Arhim.Veniamin Micle,și anume
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
la 1512.Activitatea Ieromonahului Macarie s-a desfășurat în timpul a patru domnitori:Radu cel Mare (1495-1508),Mihnea cel Rău (1508-1509),Vlad cel Tânăr(1510-1512) și Neagoe Basarab (1512-1521),așa cum specifică și P.P. Panaitescu în Octoihul lui Macarie , p.525 ,documente consemnate și în Bibliografie selectivă a cărți.Aceste tipărituri ale ieromonahului Macarie ,așa cum specifică autorul,au constituit n o sursă de inspirație pentru copiștii manuscriselor din secolul al XVI-lea , care activau în scriptoriile mănăstirești sau laice din cele două principate
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
a lungul vremii, zicerile: când porcul este negru, se adună sânge într-o farfurie sau strachină cu mei. După ce se usucă, femeia aprinde meiul și afumă cu el copiii ca să-i scape de sperieturi. Și pentru că porcul era un animal consemnat el a fost introdus și în ritualul magic: untura de la porcul negru, de exemplu, se credea că este foarte bună la vrăji, emanația toxinelor din timpul sacrificiului, în interiorul grăsimii porcului, o făceau nocivă și, de aceea, persoanele care se îndeletniceau
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
diverse ustensile casnice și obiecte de cult24. Masivitatea zidurilor cetății, aspect neobișnuit pentru această zonă, înzestrarea sa cu trupe și armament, resursele materiale de care dispunea, făceau din cetatea Severinului un bastion de temut, aproape inexpugnabil. În acest sens merită consemnată aprecierea lui Alexandru Bărcăcilă primul care a cercetat cu temeinicie acest obiectiv: „Această cetate de apărare n-a fost o reședință seniorială de viață pașnică și bogată. Aproape complet lipsită de podoabe de valoare artistică, în afară de mari cantități de ghiulele
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
va rămâne, vom vedea. Geta NEDELCU: Care sunt rădăcinile dumneavoastră poetice? Mihai LEONTE: Nu pot să spun că am rădăcini poetice. Cum spune zicala; Tot românul s-a născut poet! Cât adevăr conține această zicală nu aș putea preciza. De consemnat este că verișoara mea primară Elena ANDRIEȘ, supranumită poeta de la Rădășeni a scris și scrie și acum la 82 ani poezii, fiind născută în anul 1929. Cred că am avut ceva în sânge, căci am început să scriu scrisori încă
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
Cred că am avut ceva în sânge, căci am început să scriu scrisori încă din clasele primare. În școala profesională am fost solicitat să scriu texte pentru brigada artistică a școlii. Asta a însemnat pentru mine un imbold. Prima poezie consemnată este MAMA, datată 1958. Pe atunci scriam pentru colegi diverse creații sub formă de acrostih sau epigrame. Profesorul meu de limba română IACOB Marin zis Gorjanul, avea mare încredere în mine și odată mi-a spus că s-ar putea
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]