568 matches
-
a serbărei, pentru ca citindu-l să vă esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am {EminescuOpIX 444} zis, nu e decât un proiect la legiuirea căruia vom lua în considerațiune votul junimei române academice de pretutindenea. Primiți, iubiți confrați, salutarea din inimă din partea noastră și espresiunea credinței firme cumcă apelul nostru va afla un răsunet viu în inimele voastre. Președintele Comitetului central conte E. Logothetty Secretar M. Eminescu D[umnea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urdorilor Fanarului sau alte cunoștințe decât să facă fluturi de hârtie și să... tacă. {EminescuOpIX 489} {EminescuOpIX 490} {EminescuOpIX 491} Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luând junimea română academică în considerațiune că o amânare a serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în adunarea sa generală de la 10 iuniu 1871 cumcă "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871 cu mijloacele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Paloda; chiar și în proble me mărunte, cum ar fi deconspirarea celui (cea) care semna sub num ele de Maria N. Dela‐Banca. Ziarul publica informații multe și diverse, articole de orientare politică, cugetări asupra educației copiilor, chiar și „Câteva considerațiuni asupra sexurilor”, un serial „Aventurierii mării” - o descriere a explorărilor maritime, de mare interes științific pentru toți cei ce voiau să cunoască peripețiile prin care au trecut unii marinari în profunzimea oceanelor spre a descoperi popoare necunoscute până atunci europenilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad Cum se numea Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1956 - pe anii 1846 - 1956. Se realizează la Întreprinderea Poligrafică Bârlad de către colectivul de organ izare din care au făcut parte și profesorii Cezar Ursu și Mihai M âță. Sunt detailate considerațiuni despre liceu, mărturii și cuvântări, aspecte din activitatea societății științifico‐literare „Stroe Beloescu”, alte activități, directorii, profesorii și absolvenții școlii de la înființare până în 195 6. * Anuarul externatului secundar de fete din Bârlad, an VI, 1893 Anuarul externatului secundar de fete
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
indica multora o năzuință către frumos și adevăr; altora un adevăr spre care să tindem subliniind că în afara măruntelor griji ale vieții, se poate afla un ideal în lim ita puterilor noastre”. În primul număr apărut în ianuarie 1937 citim: „ „Considerațiuni geografice asupra războiului italo‐abisinian”. „Considerații asupra culturii omului”, „Opinia publică poloneză și Moldova - înainte de Ștefan cel Mare”. „Un uitat: Ion Dragoslav”, „Parazitismul și alte forme de cunoaștere a ființelor viețuitoare”, recenzii, cronici, însemnări, revista - revistelor. În afara membrilor Comitetului, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Noua paradigmă a medicinei, numită Medicină Integrală, arată limpede cum se produce vindecarea mintecorp, cum funcționează sistemele medicale din China și India, cum funcționează homeopatia” . Contribuțiile teoriei cuantice aduse realizării actului medical și psihologiei medicale se pot concretiza În următoarele considerațiuni: 1. Permite a se integra toate principiile distincte a diverselor școli de medicină; 2. Gândirea cuantică ajută la formularea taxonomiei specifică aprecierii Îmbolnăvirii și vindecării; 3. În concordanță cu salturile cuantice către conștiința unificatoare și sinele cuantic, permite realizarea unei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
condiția de a o prezenta În sinteză pe baza unui instrument matematic adecvat. I se acceptă condiția și astfel a apărut celebra ecuație a lui Erwin Schrödinger, care a Însemnat și apariția unui nou domeniu științific: mecanica ondulatorie. De ce aceste considerațiuni ? Întrucât organismul uman este constituit din aceeași corpusculi din natură la care se referă mecanica ondulatorie fondată de Louis de Broglie (1892-1987), Erwin Schrödinger (1887-1961), Werner Heisenberg (1901 1976) etc. Existența acestei mișcări ondulatorii, a fiecărui corpuscul (atom, moleculă, agregat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1i-a curtat și corupt strategic în interesul său. Exemplele, unele din ele foarte recente, sunt la îndemâna oricui. Chiar șicanele poliției politice, când acestea nu concurau prin vehemență și cruzime cu crima ordinară, pot fi interpretate acum drept un semn de..., considerațiune vis-à-vis de scriitor. (Urmărești și îngroși dosarul cuiva pe spesele statului, numai dacă acel cineva prezintă un oarecare interes, dacă contează sau poate conta într-o anumită combinație!). Pe scurt: scriitorul s-a bucurat de respect și apreciere în cadrul societății
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
păianjenului") sau să se folosească de umor pentru a atinge o dezvoltare stilistică de excepție. Ea rămâne totuși la îndemâna autorului, discursul desfășurându-se adesea sub forma unei erudite polemici. "Cărțile de controversă" din care fac parte "dispute, argumente, replici, scurte considerațiuni, răspunsuri" la alte cărți și, de ce nu, "spuse, remarci, reflecții, obiecții, confutații" au și o motivație explicabilă: nașterea lor e provocată de perimarea modelului, fapt ce îl apropie din nou pe Swift de teoriile moderne. "Eu unul cred că se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ar veni la mine și m-ar întreba cine sunt românii nu aș avea dificultăți să spun că sunt un popor de violatori"43. Alessandra Mussolini (Popolo della Liberta), membră al P.D.L., într-un interviu acordat presei spaniole făcea următoarele considerațiuni: Observăm că în pușcăriile italiene sunt cu precădere români, urmați de albanezi și marocani. Este dealtfel cunoscut faptul că românii sunt specializați în delicte, violuri și furturi cu caracter violent 44. Salvatore Carai, primarul localității Montalto din Castro, membru al
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Mareșal Antonescu și a D-lui Maniu, să facă o apropriere de anglo-americani”. 2) Ajuns la Ankara, Domnia Sa a încercat să fie primit de ambasadorii Angliei, Americii și Greciei, fără însă a izbuti. În fața acestui refuz, bazat în special pe considerațiunea că anglo-americanii de la Ankara (probabil din ordin) nu doreau să provoace, prin contact cu ministrul României, suspiciunea Ambasadei Sovietice din Turcia, D-l Cretzianu a intrat în legătură cu Ambasadele engleză și americană prin intermediul Colonelului Teodorescu, atașatul nostru militar, care păstrase contact
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acel din urmă cas, dacă-mi trimetiți mie banii, voiu lua măsuri pentru a asigura plecarea Dsale. În așteptarea hotărârilor Dv., vé restitui cele cinci scrisori anexate petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1951, pp. 17-28. 12. Necrasov O. și Nicolăescu, Plopșor D., Étude anthropologique des squelettes appartenant à la culture de la céramique peinte Cucuteni Tripolie, découverte à Traian, în Analele științifice ale Universității Iași, III, 1-2, 1957, p. 3-18. 13. Necrasov O., Considerațiuni asupra populațiilor din vârsta pietrei și de la începutul vârstei metalelor pe teritoriul R.P.R., în Omagiu C. Daicoviciu, 1960, pp. 415-429. 14. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști din Iași, 1902, nr. 3/1969. 11. Brăescu A. N., Două cazuri de paralizie generală, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 5/133. 12. Brăescu A. N., Suflurile cardio-pulmonare. Considerațiuni generale, în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași, 1901, nr. 1, p. 1 și continuare 1901, nr. 2, p. 33. 13. Brăescu A. N., Asistența alienaților în Scoția, Iași, Tip. M. Goldner, 1902. 14. Brăescu A. N., Cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la articolele respective din legile române în vigoare sub raportul medical, juridic și social"99, studiul menționat a fost elaborat la Heidelberg (20 iulie-2 august 1902). Constituind o vedere de ansamblu a psihiatriei medico-legale, studiul cuprinde patru capitole distincte: I. Considerațiuni generale, II. Chestiunea responsabilității, III. Recunoașterea alienației și IV. Raportul psihiatric. Pe parcursul lucrării, Zosin epuizează evoluția concepțiilor referitoare la aspectele medico-legale implicate de psihiatrie și fixează indici de bază ai problemei, interpretați critic și comparativ cu mai multe legislații în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
socială similară). În cazul omului bolnav, responsabilitatea este tot atât de neavenită, fiind vorba aici de o expresie a determinismului organo-psihic111. Aproape nimeni nu mai contestă determinismul în fenomenele organice; doar îl pun încă la îndoială în fenomenele psihice, cu toate monumentalele considerațiuni ale lui Vasile Conta din "Teoria ondulațiunei universale" și "Teoria fatalismului". În realitate însă, nu-i cazul de a deosebi prin cauzalitatea lor fenomenele psihice de cele organice; căci, în ultima analiză, fenomenele psihice sunt tot fenomene organice. "Gândirea, activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et la mélancolie (în colaborare cu C. I. Urechia), Bulletin de la Société des sciences médicales de Bucarest, iunie 1910. 127. C. I. Parhon, Cauzele neurasteniei, Higiena, București, 1912, nr. 5. 128. C. I. Parhon, Contribuții la studiul paraliziei generale familiale. Considerațiuni asupra patogeniei și tratamentului paraliziei generale (în colaborare cu C. A. Urechia și A. Tupa), Spitalul, București, 1912, nr. 20. 129. C. I. Parhon, Isteria la femei și bărbați, Higiena, București, 1912, nr. 10. 130. C. I. Parhon, Natura isteriei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
număr de peste 2500 paturi pe întreaga Moldovă. În aceeași perioadă s-au înființat spitale de specialitate la Răducăneni, Grajduri, Siret și secții de specialitate la Botoșani, Galați, Suceava. Numărul specialiștilor a crescut, față de 1900, cu 250%. BIBLIOGRAFIE 1. Brânzei Petru, Considerațiuni asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 de ani, în Revista Medico-Chirurgicală, Iași, anul LXIV, 1960, nr. 3. 2. Brânzei Petru, Probleme de psihiatrie, Editura medicală, București, 1957. 3. Brânzei Petru, Despre orientarea științifică în Spitalul de Neuropsihiatrie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mănăstirii, împiedicând pe cei care în mod abuziv ar căuta să o tulbure sau să-i ridice din bunuri fără nici un drept și fără nici o formă, cum s-a întâmplat până acum. Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni și patriarhicești binecuvântări.” * Notele informative nu rămâneau fără consecințe. De cele mai multe ori, persoana la care se făcea referire în notă era luată în urmărire într-o formă sau alta, chiar și numai pentru a se verifica informația respectivă. De aceea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în mersul lichidării societății", în R.D.C., nr. 1/1996. Sassu C., Golub S., "Affectio societatis", în R.D.C., nr. 10/2001. Savin A., Lese R., Căpățână O., "Probleme referitoare la dizolvarea unor societăți comerciale", în R.D.C., nr. 3/1998. Șelaru C.Șt., "Considerațiuni referitoare la posibilitatea excluderii asociaților din societățile comerciale", în R.D.C., nr. 4/1995. Tăbâltoc D.M., "Aspecte teoretice și practice privind organizarea și funcționarea societăților comerciale. Adunarea generală a acționarilor. Statut juridic. Controlul legalității hotărârilor", în R.D.C., nr. 1/2000. Timofte
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
hotărâre". 260 A. Gheorghe, L.N. Pârvu, D.M. Tăbâltoc, "Contribuții la clarificarea unor probleme ivite în aplicarea de către instanțele judecătorești a legii privind societățile comerciale", în R.D.C., nr. 6/1993, p. 109. 261 Ghe. Piperea, op. cit., p. 273. 262 C.Șt. Șelaru, "Considerațiuni referitoare la posibilitatea excluderii asociaților din societățile comerciale", în R.D.C., nr. 4/1995, pp. 106 și urm. 263 Ghe. Piperea, op. cit, p. 272. 264 R. Catană, " Admisibilitatea acțiunii în dizolvarea societății comerciale pentru neînțelegeri grave între asociați", în R.D.C.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
o dimensiune a Ființei, o piatră unghiulară a fenomenului cosmic numit viață. El marchează din ce în ce mai mult atît acțiunea, cît și conștiința oamenilor, vorbește despre noi, ne reprezintă, este una din expresiile cele mai fidele ale identității și devenirii noastre. Aceste considerațiuni pot suna unora ca o deranjantă stranietate, măcar pentru faptul că lipsesc cu desăvîrșire criteriile de na-tură sociologică, psihologică, morală, religioasă din abordările economice, care "beneficiază" în schimb de o relație specială cu conceptul și realitatea puterii politice. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
În sfîrșit, se regăsește aici dificultatea de a sesiza specificitatea științei economice. Economia este pretutindeni. Practica economi-că pozează ca sursă, ca matrice a întregii raționalități. Raționalul cîștigă, în mod progresiv, toate celelalte aspecte ale practicii sociale. Fără a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E. Malinvaud admite faptul că definiția economiei ca știință a alegerilor eficace nu pune în evidență caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sprijine între ei: Așa cum românii nu au formulat pretenții de stăpânire politică asupra conaționalilor lor din Serbia pentru bunul motiv că socotesc acest teritoriu etnic ca aparținând, sub raport politic formațiunii de stat a Serbiei, la rândul lor, din aceleași considerațiuni, nu vor persista în pretenția lor de anexare a părții sud-vestice a Banatului”50. Cel de-al treilea material argumentează pe baza Anuarelor Episcopiei Greco-catolice române de Oradea Mare și a 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 60
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
sprijine între ei: Așa cum românii nu au formulat pretenții de stăpânire politică asupra conaționalilor lor din Serbia pentru bunul motiv că socotesc acest teritoriu etnic ca aparținând, sub raport politic formațiunii de stat a Serbiei, la rândul lor, din aceleași considerațiuni, nu vor persista în pretenția lor de anexare a părții sud-vestice a Banatului”50. Cel de-al treilea material argumentează pe baza Anuarelor Episcopiei Greco-catolice române de Oradea Mare și a 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 60
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]