568 matches
-
aspra lor luptă pentru existență. E o fericire pentru noi că, prostia și perversitatea fiind nemuritoare, cel puțin proștii și perverșii in concreto sunt muritori. De acolo râsul, ca un voios semn de încredere în zădărnicia acestei priveliști. La aceste considerațiuni, pe jumătate melancolice, pe jumătate vesele, ne-au condus numărul "Romînului" de la 30 ianuarie, în care găsim următoarea frază la adresa roșilor mai tineri. "Sunteți tineri, aveți prin urmare puterea de-a lucra"; "Sunteți învățați, aveți deci inteligența și capacitatea de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
2. (schița de echipare a unui piezometru), fig. 8.3. (drenaj cu piezometru echipat), fig. 8.4. (drenaj cu tuburi șlițuite sau perforate și plasă), (drenaj cu tuburi șlițuite sau perforate cu geotextil și filtru din mărgăritar). 8.3.2. Considerațiuni geologico inginerești Rocile întâlnite în fundațiile lucrărilor hidrotehnice pot fi clasificate genetic după fenomenele geologice care au avut loc la formarea lor și anume: roci magmatice sau eruptive, roci sedimentare și rocii metamorfice. Din punctul de vedere al lucrărilor de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și Uniunea Sovietică. Iată ce declara Titulescu în legătură cu necesitatea încheierii acestui document cu Uniunea Sovietică: „Nu încape nici o îndoială că pentru noi, românii, prietenia francosovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al Uniunii Sovietice față de Franța este în avantajul nostru“. Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie ruso-română" În concepția titulesciană și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
la conducerea Ministerului Afacerilor Străine, România părăsește din ce în ce mai mult linia de apropiere față de Soviete și caută să-și consolideze legăturile de prietenie față de Iugoslavia și Polonia”177. În continuarea articolului se accentua asupra faptului că “Basarabia reia locul preponderent în cadrul considerațiunilor de politică externă ale României ...Basarabia nu poate fi apărată din punct de vedere militar de către români. Ținutul dintre Nistru și Prut oferă puține posibilități de defensivă. Linia naturală de apărare este Prutul, așa că Basarabia rămâne descoperită dușmanului. România are
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
îl poate realiza numai alipindu-se grupării statelor antibolșevice și sprijinind orice acțiune europeană care este menită să oprească expansiunea Rusiei Sovietice în afară de granițele sale“178. Ziarul “Berliner Boersen - Zeitung”, care în numărul din 29 septembrie 1936, în cuprinsul articolului “Considerațiuni bucureștene“ constata că “numirea Domunului Victor Antonescu ca urmaș al Dlui Titulescu la departamentul externelor a fost o abilă lovitură de șah a ministrului - președinte Tătărăscu, căci personalitatea Domnului Antonescu prezintă o reală garanție pentru menținerea cursului tradițional al politicei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
1875, ăn în care va fi publicată și în volum. În aceeași revista este prezent, în 1876-1877, cu o recenzie la studiul fostului său elev, Arturo Graf, Della poesia popolare rumena și cu un ciclu de articole purtînd titlul generic Considerațiuni generale asupra literaturilor neolatine care prefațează chemarea să, în 1878, la Catedră de Istoria Literaturilor Neolatine de la Universitatea din București, prilej cu care va țipari și prelegerea inaugurală a cursului sau, Utilitatea studiilor neolatine în România. În același an semnează
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
și în acest caz tot pagubă iese. [17 februarie 1881] [""MISTERIOSO! A LA SORDINA! "... "] "Misterioso! A la sordina! Astfel ne sună foile copacului oficial în privirea dezbinării ce există în sânul cabinetului. "Presa" ne spune de ex. că dacă, pentru considerațiuni de delicateță cătră Adunări și de scrupul personal într-o cestiune juridică ca aceea a proiectului asupra art. 409 din {EminescuOpXII 73} procedură, d. Boerescu și-a dat demisia, aceasta nu putea constitui o rumpere a sa cu d. Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mii de nefericiți fără judecată și sentință spre Nordul îngrozitor, spre înghețurile Siberiei? Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către bolnavul și nenorocitul său popor, atunci el cată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apă, în care fiecine își avea în clasa sa apărătorul natural, au încetat {EminescuOpXII 114} deodată cu Revoluția Franceză. Nemaicrezând oamenii în ordinea, divină, care nu era decât un nume pentru organizația naturală de atunci, au preferat egalitatea oricărei alte considerațiuni, au preferat-o scutului ce și-l crease în contra concurenței superficiale, au nivelat orice deosebire de clase și au proclamat banul ca unică măsură pentru oameni, pe orice cale ar fi fost el câștigat. Banul de atunci încoace a trebuit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guverna țara. Dar acest argument nu mai este bun astăzi; el e fals și în drept și în fapt. Este fals în drept pentru că țara nu poate fi silită să plătească ceea ce nu poate și nu poate să aibă alte considerațiuni la fixarea lefilor decât forțele sale contributive. Este fals în fapt pentru că nu este numai partidul conservator bogat în țară, ci din contra. D. Vulturescu a invocat ca argument pentru amendamentul său sinecurele ce și le-a creat trinitatea Stătescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecutul lor misterios, ei estrag bucățele din articole ce n-au a face unul cu altul și formează apoi un act formal de acuzație în contra noastră. Astfel pasajul privitor la aristocrație ca element de dezvoltare istorică se pune alături cu considerațiunile ce le facem asupra manifestului principelui Bulgariei. E evident că n-are a face. Bulgaria nu are, nu poate avea aristocrație, precum n-o poate avea Serbia. După bătălia din Câmpul Mierlei, într-o robie de cinci sute de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puterilor europene și în care Italia e 'n ajun de-a se apropia de Austro-Ungaria și de a-i aduce drept semn întîi de amiciție concesii în cestiunea Dunării, d. Mavrogheni a consultat desigur mai mult patriotismul său încercat decât considerațiuni de partid când a primit sarcina grea de-a reprezenta politica regelui la Roma. Din punctul de vedere personal d. Mavrogheni ar fi trebuit poate să cedeze demult stăruințelor exercitate asupră-i, căci partidul roșu-i datorea atât lui cât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rusiei, Angliei și Franței. Căderea Comisiei mixte părea pe atunci aproape inevitabilă și era vorba să urmeze disoluțiunea Comisiei Europene a Dunării. E adevărat că disoluțiunea nu era o consecuență necondiționată și necesară a eșecului, dar Austriei [i] se prezinta considerațiunea daca existența Comisiei Europene a Dunării mai are vreo valoare pentru ea, din momentul ce nu-i recunoaște interesele ei legitime pentru cursul de jos al fluviului. Fiindcă însă după art. 54 al Tractatului de la Berlin puterile vor avea în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să facem propagandă, am începe-o oriunde mai nainte de-a o începe la români, în care nu putem ignora pe aliatul în contra inamicului comun, panslavist. Se pare chiar că în Ungaria s-a avut prea mult în vedere aceste considerațiuni politice. Cu greu s-ar fi îngăduit îndealtmintrelea actele numeroase de prezumpțiune politică și de supraprețuire națională, precum le au manifestat România în raporturile ei cu Austro-Ungaria. Multe i s-au trecut cu vederea României, bineștindu-se că, într-o situație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât pericolele ce reies pentru formațiunile monarhice din tendențele ultraegalitare ale secolului nostru ea n-ar fi decât reîn [noirea ] [acelei] alianțe, reînnoirea acelei politici conservatoare care a urmat după căderea lui Napoleon I. Se poate însă ca în cercul considerațiunilor politice ale întrevederii să intre și alte cestiuni, între altele acelea pe cari le-au creat Tractatul de la Berlin. Vro câteva zile i s-au pierdut urmele d-lui Gambetta. Unele organe susțin c-ar fi fost văzut la Bruxelles
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu poate juca rolul de egal cu celelalte, ci trebuie să aibă un rol preponderant. Altă chestie. Noi credem că, întru cât e o chestie de bună cuviință de-a da locul întîi celui mai mare, totul se reduce la considerațiuni de formă, fără nici un efect determinant asupra fondului lucrului. Demnitatea și mărimea de rang a unui stat nu poate influența nicidecum dreptul statelor mai mici în cestiunea Dunării. Preferințe, onori, titulatură, toate acestea nu constituie... un drept. Relațiile între două
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici în contra Austro-Ungariei, că nu se poate rezolva fără a lua în deplină considerare pretențiunile îndreptățite ale monarhiei, întemeiate pe fapte netăgăduite. [20 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 411} ["CONTINUĂM A REPRODUCE... Continuăm a reproduce, de astă dată din "Neue freie Presse", considerațiunile și criticele ce le-a inspirat foilor austro-ungare pasajul din discursul tronului privitor la cestiunea Dunării: Mesajul cu care regele Carol al României a deschis Adunările se adresează în partea Lui esențială mai tot pe atâta guvernului austriac pe cât reprezentanților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acesta n-ar avea datoria de-a face nici un sacrificiu care să producă neegalități. Dar aceasta o știe și d. Holban singur. Știți că în Moldova, până la reforma rurală, clasa marilor noștri cultivatori se compunea mai esclusiv din oameni de considerațiune, cari, prin deprinderile lor, prin cultura lor intelectuală, prin averea lor, prin moravurile lor creștine și prin pozițiunea ce ocupau în societate, erau ținuți de mii de împrejurări să stăpânească patimile escesive ale egoismului și deseori sătenii găseau în acești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau Serbiei de-a se purta arogant cu noi? Voim oare să dăm acestor naționalități interesante puterea de-a influența direct ori indirect soarta Austro-Ungariei? C-un cuvânt voim ca tocmai în punctul acesta să intrăm în moștenirea Turciei? Cu considerațiunile acestea avem să ne ocupăm, și rezultatul lor trebuie să fie determinant și în cearta cu România. Credem că, în cestiunea aceasta, răspunsul nu poate fi decât unul. Aceasta e ca, fără grijă pentru firele ce se țes încoace și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noi pe declarațiunile făcute de d-sa acum opt zile în Camerele române. Contele Hoyos desigur nu l-a lăsat în îndoială că guvernul nostru nu a putut găsi o satisfacțiune suficientă pentru necuviințele din discursul de tron în evazivele considerațiuni istorice cari ocoleau esența lucrului pe cari le-au făcut d. Brătianu cu privire la însemnătatea monarhiei noastre pentru națiunea română. Singur faptul că ambasadorul a fost chemat la Viena pentru a face raport era o dovadă îndestul că în sferele hotărâtoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
profund ce l-a avut marea națiune din zilele lui Condillac, o deseamnă ca subjugătoare libertății contra căreia s-au declarat chiar și bărbați liberali ca Bardoux, Parieu și alții, trebuie să conțină ceva îngrijitor, mai cu seamă luând în considerațiune starea actuală a junei Republice. În adevăr se pare că guvernul francez n-a purces cu destulă precauțiune. Nici un liberal nu va vedea bucuros învățămîntul predat atât de congregațiunile autorizate cât și de cele neautorizate. El are cele mai varii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
9 martie nu ar conținea decât manifestarea unei impaciențe a opoziției de a veni la putere, negreșit că o asemenea cerere din partea opoziției ar fi foarte anodină, precum o declară și "Presa"; însă noi am ridicat cestiunea mai presus de considerațiuni de persoane sau de partizi; noi am pus înainte teoria foarte constituțională că șeful statului are dreptul după unii, datoria după alții, fiindcă fiecărui drept corespunde și o datorie, de a pipăi pururea pulsul națiunii pentru a se convinge dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care supune pe țăranii împroprietăriți la impozitul fonciar, apoi o însemnată adaogire la taxele ce plătește comuna Pitești, acest leagăn al libertății, legea care modifică art. 8 din legea biletelor ipotecare și, în fine, s-a luat în discuțiune și considerațiune legea care suprimă un oarecare număr de subprcfecturi și îndoiește aproape lefile acestor amploiați neprețuiți în manipularea liberelor alegeri. Ni se pare că această din urmă lege va încerca câteva dificultăți, fiindcă chiar majoritatea actuală nu pare a găsi justificat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scade însă, ne pare, prin împrejurarea că, durata sesiunilor Consiliului Federal fiind lungă, miniștrii dirigenți, cei prusieni chiar cari sânt la fața locului, nu pot lua parte la ședințe în mod regulat și că multe din statele mici preferă, pentru considerațiuni financiare, de-a nu fi reprezentate în mod de sine stătător, încît substituțiunea, care-n vechea Dietă Federală era o raritate, a devenit azi regulă pentru majoritatea guvernelor într-un Consiliu Federal care acum însemnează mult mai [mulți decât înainte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publică. Este însă o mare deosebire în compozițiunea acestei clase din alte țări de aceea ce este la noi. Acolo ea se compune din oameni independenți de guvern, cari găsesc mijloace de a-și câștiga hrana vieții, de-a căpăta considerațiune și chiar celebritate istorică prin profesiuni cu totul altele decât acele plătite de buget. Una din acele clase e clasa industrială. Nu vorbesc de clasa industrială cea de jos, care-o avem și noi și în care nu se cere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]