1,866 matches
-
porumbeii, să zboare-n gând de lut ori gând de cer ! au aripi crescute din muguri de iubire... de-i închideți pe ei încătușați iubirea și sta-vor înghețați în ierni neterminate în care nici o vocală nu mai poate rotunji consoanele. Lăsați liberi porumbeii ! Referință Bibliografică: Lăsați liberi porumbeii / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1319, Anul IV, 11 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LĂSAŢI LIBERI PORUMBEII de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349442_a_350771]
-
sărate îmi (mai) simți tălpile iubind în nisipuri ? ce balast de sentimente se scrie agonic pe cele o mie de nopți ale pustei din noi o să plouă ca în sahara arid dă-mi sufletul nepictat înapoi am ochii încinși de consoane caline mi te scriu pe un cer strâns în palmele reci tu mă muști de umărul stâng să-ți cunosc viața închisă în zece sertare ostile /ipocrizii arse la foc prea anost/ dacă plouă cu meteoriți nu te plânge dă
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
care sunt înscrise alfabete, ce se învârt concentric. Toate limbile artificiale care s-au inventat cu această mașină au rezultat dintr-o regulă de bază care se aseamănă cu araba în sensul că toate cuvintele nu sunt decât permutări de consoane luate la întâmplare. Când tuturor roților și literelor li se atribuie un înțeles, învârtirea roților mobile în raport cu cele fixe dă naștere la un mare număr de permutări, ale căror rezultate sunt citite de roata fixă sau sunt extrase simplu din
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
este foarte puternic, manifestându-se permanent o concurență între cele două strane în ceea ce privește ,,calitatea” interpretării. De asemenea, în timpul interpretării, accentul se pune pe ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
lentă, fiind interpretată ritmat seamănă totuși cu un marș (reamintim - fiecare vers se cântă de câte două ori urmat de refren, interpretarea fiind alternativă, în stilul caracteristic - suprapus și cu ultima silabă accentuată, iar dacă versul se termină cu o consoană aceasta este urmată de vocala ,,î”): Ce v-așa pripiț’, (x2) Voi, zâori de zâuă, (R), De vă revărsaț’? Cân’ voi bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
grele de lumină, cădeau înfrigurate peste ne-marginile mării din Ultimul său Dor! ... Intrarea în Europa, cu sau fără Eminescu?! Vai, vouă, celor ce gândiți integrarea noastră în Poezia lumii fără-de-Numele Lui! Noi nu ne putem de-barasa de vocalele și consoanele ființei sale! Da, e adevărat, nu trebuie să fim pa-tetici, dar când se pun pe talerele balanței asemenea idei...europene, din când în când aducerea aminte de el e necesară, așa cum e necesară aducerea aminte de Aerul pe care îl
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344498_a_345827]
-
fi apropiat de numele lunii la sumerieni sin sau al soarelui la germanici sun. Că lucrurile ar putea sta astfel vorbește și situația din alte familii de limbi: - magh. egy „1“ ~ magh. ég „cer“. - tot asa turcescul bir conține aceleași consoane că și cerul scitic abra din care probabil derivă, cf. biri „soare” în dravidiene (India). După cum cafrul (din Africa de Sud, Mozambic) numa e imposibil să nu ne ducă cu gândul la num „cer“ samoed (în nordul Siberiei). Și mai interesant este
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
acestei cărți,aparent de umor, (acesta este doar mijlocul prin care autorul îți exprimă multitudinea de sensuri filozofice și de înțelepciune), doresc să lămuresc etimologia cuvintelor care sunt incluse în titlul acestei lucrări:U-Mor este un cuvânt compozit format din consoana U și un verb care înseamnă trecere în neființă,amândouă la un loc dau un alt sens acestui cuvânt: U-Mor, care înseamnă, înclinare spre glume și ironii ascunse sub aparențe de seriozitate.Cartea mai are un al doilea titlu ,acesta
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
2013 Toate Articolele Autorului Când nu vreau să fiu eu mă uit în ochii tăi de ieri și știu că sunt frumoasă am forma palmei tale în care mi-ai prins sufletul tot am o rană mică de tăișul unei consoane dar nu se vede e bun fondul de ten Un sărut a rămas agățat în cuier altul stă cuminte să nu-l găsești sub streașina nopții noaptea aia de pomină în care ne-am îmbătat unul de mirosul celuilalt și
VINA DE-A NU MAI FI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351949_a_353278]
-
zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar putea proveni de la cuvântul traco sau drago ( din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
m-a cuprins ce siberii albe cu ghețuri și zăpezi printre taigale pustii unde se odihnesc lupii secolului douăzeci și unu gata oricând să sară cu colții în ceafa cuvintelor să le sugrume, să lase în urmă numai hoituri de vocale și consoane schioape înecate în sânge e bal mascat la bellagune o caleașcă veche a oprit și din ea au coborât măștile de carnaval marchizi pedanți în pași de gavotă și crinolinele care se rotesc în valsuri galante gondolierii dorm pe perne
E BAL MASCAT LA BELLAGUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345565_a_346894]
-
-um. Specialiștii în etimologie indo-europeană spun că forma cea mai veche a adj. este *(d)longhos. Uneori și cei mai mari învățați s-au încurcat în știință. Mai întâi să îndepărtăm terminația -os, apoi eliminăm pe h, care e aspirația consoanei precendente; în sfârșit d este facultativ: el poate fi sau poate lipsi. Așadar rădăcina „pură“ a adjectivului care însemna în i.e. „lung“ era chiar long. Dar ce a însemnat acest adjectiv mai înainte? Cei care s-au ocupat cu această
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
de viața patriarhală, avea un ochi în frunte și unul la picior, plângea săracul de dor, dorul lui cel mioritic de iubire, de natură și de orice creatură. behăia printre silabe și mergea în patru labe, băuse o cramă de consoane, și striga după mie: golaneee! îi era foame de tauri, de ghindă, de piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
în asameza și bengali,pul în gâro,India, ,phula în nepali,pull în baluchi,,Pakistan,,floarea se numea pulla în vechea indiană,pu în tamil,(dravidiana,India).Cel mai mult seamănă cu lat.flos ful în rohingya,nord-estul Indiei prin consoana f. O altă grupare o reprezintă numele florii gal în limba iraniană laki,gul în kazaha și pashto,Afganistan, gol în persana, gele în lituaniana, toate comparabile cu gal"foc" în mongola, ghali''soare" în klatskanie, Alaska.Sa adăugăm tom
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Să fie oare o pură întâmplare că același suf. îl avem și în tăuraș? Adăugăm aici că termenul maghiar corespunzător este ökör „bou“ fără
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Citește mai mult FĂGĂRAȘ. E vorba de numele topic (oronim). Acad. I. Iordan, DNFR, 1983, p. 195 îl socotește de origine maghiară și anume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. ... XXVIII. ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015. Se cunosc relativ puține lucruri despre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
spus eu, țanțoș. -„Grozav poet, bă, grozav poet!” a murmurat moșul, cu religiozitate-n glas, semn că-i înțelesese mesajul. Mai târziu am aflat că Ion Creangă, prietenul Marelui Poet, îi spunea ”bădia Mihai”. Bădie!..Ce cuvânt cald, mângâietor, fără consoane scrâșnitoare!..Ca un cuib de păsărele cu puf moale... Aș fi vrut și eu să-i spun tot așa: „Bădia Eminescu!” Să-i pregătesc în suflet acest cuib, în care să-l odihnesc atunci când tristețea și frigul cosmic îl cuprinde
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
astupate cu ceară ale morților unde miriapode cu mii de picioare își iau prânzul totemic abc e o cabală pe-o felie de creier tată un triumf al fiilor sângeroși asupra hoardei festinul într-o lume strânsă de gât a consoanelor urletul jalnic al lupului zgârâie oasele n-a-nceput încă dansul nupțial al scheletelor vorbitoare al poeților înjunghiați al femeilor frigide purgatoriul cuvintelor a devenit neâncăpător singurul grup de cuvinte admis ese îhî în toate sensurile... Referință Bibliografică: Încrâncenare / Aurel
ÎNCRÂNCENARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362766_a_364095]
-
zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar putea proveni de la cuvântul traco sau drago (din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
-i spun etnia), mi-a declarat că limba română i se pare oribilă, cu sonorități țipătoare, având cuvinte metalice care „scrâșnesc”, cu unele sunete precum „ț” combinat cu unele vocale tari în silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
se pare oribilă, cu sonorități țipătoare, având cuvinte metalice care „scrâșnesc”, cu unele sunete precum „ț” combinat cu unele vocale tari în silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare, cu sunete precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
cu pronunția unor cuvinte care îți stâlcesc limba. Dovadă că părerile menționate sunt relative și subiective. Evident că sunt și limbi considerate în cvasiunanimitate că au muzicalitate în cuvinte, deseori terminate în vocale sonore, sau cuvintele sunt îndulcite cu unele consoane moi, înlocuind „r”-ul nostru cu „n”, „l”, „d”. Dar nu din cauza asta limba română nu a devenit limbă de circulație internațională. Alții sunt factorii care determină universalitatea unei limbi și cred că nu trebuie să plângem din acest motiv
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu icneli. Focul sugerat în el sună a ardere mocnită, nu a flacără purificatoare ce flutură liberă, cum și-ar dori-o orice revoluționar corect. Pe scurt, situația e indecisă, chiar dacă miroase a fum. Dar ce este un revoluționar corect
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]