1,852 matches
-
jos, în secțiunea Vocale), unele cuvinte în care / ǝ/ este între două ocurente ale aceleiași consoane, sunt pronunțate cu consoana rostita de două ori simplu cu / ǝ/ între ele dacă se vorbește relativ lent și bine articulat, dar cu aceeași consoana rostita o dată și alungita, dacă se vorbește relativ repede și mai puțin bine articulat. Cele două pronunțări țin și de varietăți regionale. În sudul Franței este mai frecventă prima, în nordul ei - a doua: Exemple: Alungirea individuală a consoanei afectează
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
aceeași consoana rostita o dată și alungita, dacă se vorbește relativ repede și mai puțin bine articulat. Cele două pronunțări țin și de varietăți regionale. În sudul Franței este mai frecventă prima, în nordul ei - a doua: Exemple: Alungirea individuală a consoanei afectează în primul rând consoane duble în scris, pronunțarea fiind influențată de acest lucru. Exemple: Asemenea alungire poate fi emfatica, în cazul accentuării inițiale (vezi mai jos secțiunea Accentuarea). Alungirea emfatica poate afecta și consoane scrise simplu, tot din cauza accentuării
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
alungita, dacă se vorbește relativ repede și mai puțin bine articulat. Cele două pronunțări țin și de varietăți regionale. În sudul Franței este mai frecventă prima, în nordul ei - a doua: Exemple: Alungirea individuală a consoanei afectează în primul rând consoane duble în scris, pronunțarea fiind influențată de acest lucru. Exemple: Asemenea alungire poate fi emfatica, în cazul accentuării inițiale (vezi mai jos secțiunea Accentuarea). Alungirea emfatica poate afecta și consoane scrise simplu, tot din cauza accentuării inițiale. Exemple: "Formidable !" [fːɔʁ.mi
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
doua: Exemple: Alungirea individuală a consoanei afectează în primul rând consoane duble în scris, pronunțarea fiind influențată de acest lucru. Exemple: Asemenea alungire poate fi emfatica, în cazul accentuării inițiale (vezi mai jos secțiunea Accentuarea). Alungirea emfatica poate afecta și consoane scrise simplu, tot din cauza accentuării inițiale. Exemple: "Formidable !" [fːɔʁ.mi.dabl] „Formidabil!”, "Épouvantable !" [e.pːu.vɑ̃.tabl] „Îngrozitor!” La contactul dintre consoane pot avea loc diferite fenomene de asimilare. Există mai multe tipuri de asimilare: Din alt punct de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
poate fi emfatica, în cazul accentuării inițiale (vezi mai jos secțiunea Accentuarea). Alungirea emfatica poate afecta și consoane scrise simplu, tot din cauza accentuării inițiale. Exemple: "Formidable !" [fːɔʁ.mi.dabl] „Formidabil!”, "Épouvantable !" [e.pːu.vɑ̃.tabl] „Îngrozitor!” La contactul dintre consoane pot avea loc diferite fenomene de asimilare. Există mai multe tipuri de asimilare: Din alt punct de vedere, asimilarea poate fi: Sistemul fonologic francez cuprinde 16 vocale: Observații: Vocalele în cuvinte: Vocalismul francezei curente actuale prezintă unele tendințe de îndepărtare
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
dispară: În afară de /e/ și /ə/, toate vocalele pot fi lungi și scurte, din motive combinatorice: Tabelele de mai jos prezintă comportarea vocalelor din punctul de vedere al cantității, în silaba accentuată, în funcție de caracterul închis sau deschis al acesteia, si de consoana care le urmează în silaba închisă. Vocale alungite numai de /v/, /z/, /ʒ/, /ʁ/ și /vʁ/: Vocale alungite de orice consoana: Limba franceză are trei semivocale: /j/, /w/ și /ɥ/, corespunzătoare vocalelor /i/, /u/, respectiv / y/. Toate trei pot forma
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
vocalelor din punctul de vedere al cantității, în silaba accentuată, în funcție de caracterul închis sau deschis al acesteia, si de consoana care le urmează în silaba închisă. Vocale alungite numai de /v/, /z/, /ʒ/, /ʁ/ și /vʁ/: Vocale alungite de orice consoana: Limba franceză are trei semivocale: /j/, /w/ și /ɥ/, corespunzătoare vocalelor /i/, /u/, respectiv / y/. Toate trei pot forma diftongi ascendenți, iar / j/ și diftongi descendenți. Exemple: "bien" [bjɛ̃] „bine” (cu diftong ascendent), "évantail" [e.vɑ̃.taj] „evantai
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
faites" [fɛt] „faceți” ~ "faire" [fɛːʁ] „a face”, "œuvrer" [œ'vre] „a lucra” ~ "œuvre" [œːvʁ] „opera, creație”, "jeûner" [ʒø'ne] „a posti” ~ "jeûne" [ʒøːn] „post”, "saut" [șo] „săritură” ~ "saute" [soːt] „(el/ea) sare”. Există și alternante vocală nazala ~ vocală orală corespunzătoare + consoana nazala: "îl tient" [il'tjɛ̃] „el ține” ~ "ils tiennent" [il'tjɛn] „ei țin”, "paysan" [pɛjzɑ̃] „țăran” ~ "paysanne" [pɛj'zan] „taranca”, "chien" [ʃjɛ̃] „câine” ~ "chienne" [ʃjɛn] „cățea”. Între vocale total diferite există alternante la unele verbe, între formă
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
verbe, între formă de indicativ prezent și cea de perfect simplu: "peut" „poate” ~ "puț" „putu”, "sait" „știe” ~ "șut" „știu”, "prend" „ia” ~ "prit" „lua”, "met" „pune” ~ "mit" „puse”. Alternantele consonantice sunt mai puțin frecvente decât cele vocalice. Cele mai importante sunt consoanele în alternanta cu lipsa consoanei: "îl bat" [il.bɑ] „el bate” ~ "ils battent" [il.bat] „ei bat”, "îl répond" [il.ʁe.pɔ̃] „el răspunde” ~ "ils répondent" [il.re.pɔ̃d] „ei răspund”, "îl dort" [il.dɔːʁ] „el doarme
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
prezent și cea de perfect simplu: "peut" „poate” ~ "puț" „putu”, "sait" „știe” ~ "șut" „știu”, "prend" „ia” ~ "prit" „lua”, "met" „pune” ~ "mit" „puse”. Alternantele consonantice sunt mai puțin frecvente decât cele vocalice. Cele mai importante sunt consoanele în alternanta cu lipsa consoanei: "îl bat" [il.bɑ] „el bate” ~ "ils battent" [il.bat] „ei bat”, "îl répond" [il.ʁe.pɔ̃] „el răspunde” ~ "ils répondent" [il.re.pɔ̃d] „ei răspund”, "îl dort" [il.dɔːʁ] „el doarme” ~ "ils dorment" [il.dɔʁm] „ei
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
il.re.pɔ̃d] „ei răspund”, "îl dort" [il.dɔːʁ] „el doarme” ~ "ils dorment" [il.dɔʁm] „ei dorm”, "étudiant" [e.ty.djɑ̃] „student” ~ "étudiante" [e.ty.djɑ̃t] „studentă”, "mis" [mi] „pus” ~ "mise" [miːz] „pusă”. Între două consoane diferite, alternantele sunt mai rare. Există mai ales între /f/ și /v/: "neuf" [nœf] „nou” ~ "neuve" [nœv] „nouă”, "sportif" ~ "sportive". Toate fenomenele prozodice (accentuarea, intonația, ritmul și debitul vorbirii) sunt strâns legate în franceză de noțiunea de grup ritmic. Grupul
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
dintr-un cuvât monosilabic într-o enumerare, sau mai lung, daca debitul vorbirii este relativ rapid. Unitatea grupului ritmic este asigurată de câteva fenomene fonetice. Înlănțuirea consonantica În interiorul unui grup ritmic, când un cuvant se termină în pronunțare cu o consoana (și atunci când cuvântul este izolat) și este urmat de un cuvânt care începe cu o vocală, cuvintele se înlănțuie prin trecerea consoanei în cuvântul următor, în calitate de inițială a primei silabe a acestuia. Prin urmare, "avec eux" „cu iei” se pronunță
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
câteva fenomene fonetice. Înlănțuirea consonantica În interiorul unui grup ritmic, când un cuvant se termină în pronunțare cu o consoana (și atunci când cuvântul este izolat) și este urmat de un cuvânt care începe cu o vocală, cuvintele se înlănțuie prin trecerea consoanei în cuvântul următor, în calitate de inițială a primei silabe a acestuia. Prin urmare, "avec eux" „cu iei” se pronunță că un singur cuvânt: [a.vɛ.kø] (punctele marchează sfârșitul silabelor). Regulă este valabilă și când în scris consoana este urmată de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
înlănțuie prin trecerea consoanei în cuvântul următor, în calitate de inițială a primei silabe a acestuia. Prin urmare, "avec eux" „cu iei” se pronunță că un singur cuvânt: [a.vɛ.kø] (punctele marchează sfârșitul silabelor). Regulă este valabilă și când în scris consoana este urmată de un e mut: "votre ami" [vɔ.tʁa.mi] „prietenul vostru”. În general, consoana își păstrează toate trăsăturile. Doar /f/ se sonorizează în două asocieri cu elementele aproape sudate prin frecvență folosirii lor împreună: "neuf ans" [nœ.vɑ
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
avec eux" „cu iei” se pronunță că un singur cuvânt: [a.vɛ.kø] (punctele marchează sfârșitul silabelor). Regulă este valabilă și când în scris consoana este urmată de un e mut: "votre ami" [vɔ.tʁa.mi] „prietenul vostru”. În general, consoana își păstrează toate trăsăturile. Doar /f/ se sonorizează în două asocieri cu elementele aproape sudate prin frecvență folosirii lor împreună: "neuf ans" [nœ.vɑ̃] „nouă ani” și "neuf heures" [nœ.vœːʁ] „oră nouă”. Înlănțuirea vocalica În interiorul unui cuvânt sau
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
În registrul de limbă familiar este frecvență elidarea lui "u" din "tu" înaintea formei personale corespunzătoare a verbelor "avoir" „a avea” și "être" „a fi”: "ț’aș raison" „ai dreptate”, "ț’es content ?" „ești mulțumit?” Multe cuvinte franceze au o consoana finală „latentă”, ea fiind pronunțată numai când urmează un cuvant cu vocală inițială, în anumite cazuri. În general, aceasta consoana a fost pronunțată în orice vecinătate fonetica într-o anumită perioadă a istoriei limbii și îi corespunde și astăzi o
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
avea” și "être" „a fi”: "ț’aș raison" „ai dreptate”, "ț’es content ?" „ești mulțumit?” Multe cuvinte franceze au o consoana finală „latentă”, ea fiind pronunțată numai când urmează un cuvant cu vocală inițială, în anumite cazuri. În general, aceasta consoana a fost pronunțată în orice vecinătate fonetica într-o anumită perioadă a istoriei limbii și îi corespunde și astăzi o literă. Uneori legătură se realizează prin consoana exact reprezentată în scris, alteori nu. Exemple cu aceleasi consoane, când nu realizează
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
când urmează un cuvant cu vocală inițială, în anumite cazuri. În general, aceasta consoana a fost pronunțată în orice vecinătate fonetica într-o anumită perioadă a istoriei limbii și îi corespunde și astăzi o literă. Uneori legătură se realizează prin consoana exact reprezentată în scris, alteori nu. Exemple cu aceleasi consoane, când nu realizează legătură și când o realizează: Unele legături sunt obligatorii, altele facultative, iar altele interzise. Legăturile obligatorii sunt obligatorii în orice registru de limbă. Între o parte de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
În general, aceasta consoana a fost pronunțată în orice vecinătate fonetica într-o anumită perioadă a istoriei limbii și îi corespunde și astăzi o literă. Uneori legătură se realizează prin consoana exact reprezentată în scris, alteori nu. Exemple cu aceleasi consoane, când nu realizează legătură și când o realizează: Unele legături sunt obligatorii, altele facultative, iar altele interzise. Legăturile obligatorii sunt obligatorii în orice registru de limbă. Între o parte de vorbire antepusa unui substantiv pe care îl determină și acesta
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
între verbele cu vocalele finale [a] sau e scris nepronunțat și pronumele personal subiect se introduce un [ț] de legătură, care se și scrie: "donne-t-il ?" [dɔn.til] „da el?”, "donnera-t-il ?" „va da el?”. De asemenea, în cazul verbelor terminate în consoana scrisă, dar nepronunțată c: "vainc-t-elle ?" „învinge ea?”. Alte cuvinte gramaticale (monosilabice) care se leagă de cuvântul următor: Legătură mai este obligatorie și în unele cuvinte compuse și grupuri echivalente cu cuvinte compuse: "leș États-Unis" [le.z‿e.ta.z
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
adaugă de regulă cu vocala de legătură "a" sau "e", aleasă conform regulilor armoniei vocalice: "kíváncsi" → "kíváncsian „în mod curios”, "megható" → "meghatóan „în mod impresionant”, "érthető" → "érthetően „inteligibil”, "szomorú" → "szomorúan „trist”, "egyszerű" → "egyszerűen" „simplu”. Și în cazul adjectivelor terminate în consoană se folosesc aceste vocale de legătură, plus "n": "szabad" → "szabadon „liber”, "gyors" „rapid” → "gyorsan „repede”, "meleg" → "melegen „călduros”, "erős" → "erősen „tare”. Adverbe derivate neregulat sunt: "bátor" → "bátran" „în mod curajos”, "bő" → "bőven" „pe larg”, "gyakori" → "gyakran" „frecvent”, "hosszú" „lung” → "hosszan
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]
-
formată de răul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă este temperat-continentala cu veri secetoase și ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C și +11,5C, iar precipitațiile medii anuale
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
turcă, rusă, osetină. Împrumuturile din primele două se referă în special la termeni religioși, științifici si tehnici. În termeni de tipologie lingvistică, limba cecenă este verb-finală, ergativă (referitor la cazuri), moderat sintetică, cu dependență marcată. Are un sistem complicat de consoane, inclusiv ejective, uvulare si fatingiale, un sistem larg de vocale, similar limbilor nordice (suedeza, daneza, finlandeza). Absorbția cuvintelor noi are loc nu individual, ci de-a întregul cu frazele în care se folosesc. Până în 1923 a folosit alfabetul arab, între
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]