2,124 matches
-
câțiva metri de mine. N-am uitat-o mult timp pe pistruiată. Uneori mă duceam la cimitir și lăsam un trandafir la mormântul ei, întotdeauna roșu, iar unii au spus că aș fi fost îndrăgostit de ea și m-au consolat prin bătăi pe umeri și prin cuvinte de genul mai sunt și alte fete pe lumea asta. Habar nu aveau că Durerea din mine luase o decizie finală și, ca să fiu sincer, acea decizie fusese cea mai bună dintre toate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
respinge și le discreditează, făcînd apel la resursele propriei limbi pe care le combină novator. Nu trebuie uitat nici faptul că, înainte de 1989, traducerea s-a numărat printre formele redutabile de rezistență la agresiunea răului, că literatura clasică ne-a consolat mereu, oferindu-ne repere sigure de valoare, și că traducerea ei a fost un refugiu pentru numeroși scriitori care, neputîndu-și publica opera, s-au menținut în formă traducînd; că pe lîngă literatura clasică, multe texte de literatură contemporană au reușit
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
ce ești? Un amărât și un păgubos euro-moralist catolic, în veșnică ilegalitate: împletești cu mâna-ți proprie, din economiile tale de caracter și omenie, funia cu care vom fi spânzurați amândoi..." (II, 202). Desiderius Candid sau I. D. Sîrbu se pot consola că sunt cei mai buni specialiști, ca etică, filosofie, politică și experiență de viață, recomandabili pentru a scrie un tratat de victimologie. Elaborat în anii '80 și terminat în 1985, ar fi fost senzațional ca Adio, Europa! să fi circulat
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
Pe de altă parte, nu se poate susține că în această îndoită izbândă n-ar fi - din punctul de vedere al strictei actualități, cel puțin - o substanțială doză de amărăciune. Ce-ar mai fi de adăugat? Ne-ar putea oare consola constatarea că ne apasă un blestem sisific? Că Istoria a fost cu noi nedreaptă, obligându-ne, adică, s-o luăm mereu de la capăt? N-am avut parte - e adevărat - de o evoluție istorică organicistă, pentru care pledaseră, la vremea lor
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
text pornografic atribuit lui George Topârceanu printr-un abuz pe care nu l-am denunțat la timp. Am amânat. Cum bine știm, toate problemele amânate izbucnesc, se răzbună când nu te aștepți. O spun, cu tristețe, din proprie experiență. Mă consolez însă cu o trăire inedită: când m-a certat, cu o sfântă mânie pedagogică, prietenul meu mai vârstnic pentru poezia pornografică descoperită în geanta mea, m-am simțit încă o dată copil sau un adolescent rușinat, surprins și deconspirat prea sever
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
fără încetare ca la un nume. "Și mai departe?" întreabă un altul, pe care îl iubesc și m-a decepționat. Toți îl liniștim. Chinuiți de aceeași sete. "Și mai departe? O, amintirea e încă o parte grozavă a vieții, îl consolăm, și inima devotată suflării "Poftim, ia-ți suflarea", dintr-o gură. Pantalonul pe masă îndoit, urma de gheață pe șliț, cureaua în șase zbilțuri. îi atragi atenția cizmarului: "Găurile nu costă nimic." Și Anna: "Eram atît de transpirată, nici nu
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
cum că aș fi ironist, un d-ăla care râde ca prostul tot timpul și scrie ca să se amuze. și cred că nu e deloc așa. Nu vreau să sune a lamentație, ci a constatare." (pp. 157-158). Pentru a-i consola pe criticii penalizați aici, să spun că, totuși, Sorin Stoica e și un ironist: unul subțire, amuzându-se cu expresivitățile unor eroi, de el însuși create. O scenă absolut savuroasă descoperim în jurnalul de față, și tocmai în paginile despre
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
nu s-a spus" (U 49). în locul unei personalizări, al gestului de curentă restrîngere la sine, autorul preferă a plonja în anonimat, contopindu-se cu peisajul obiectivității. E un soi de complicitate cu ambianța ce concomitent îl rănește și-l consolează: "să mergi fără-ncetare pe iarba verde arsă de/ alte primăveri cînd peste drum din umeri/ pădurile ridică și fără părtinire de maluri leagă/ luntrii către aceleași zbateri că nu e loc mai/ singur în ploi cu seară stinse de
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
altor cauze cu prea multă patimă, punând uneori în argumentație un exces de pasiune, piper și năduf. Acelora care se vor simți necăjiți ori, eventual, contrariați de o asemenea abordare, le cer anticipat scuze și îngăduință, asigurându-i, dacă asta consolează pe cineva, că alter egoul meu jurist mă enervează adesea și pe mine.
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
felului cum poți fenta legi, bun-simț și victime. Un avocat bun face cât zece mii de acțiuni de integrare socială a defavorizaților care ne-au adus o faimă atât de tristă în Europa. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne consolăm cu ideea că suferim doar de pe urma infracțiunilor comise de țigani. La Sofia, la meciul pierdut cu bulgarii, scandalagiii n-au fost țigani, ci ditamai membrii galeriei clubului finanțat de Poliția română, Dinamo. Ca să vedem cât de imparțiali sunt, au atacat
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
mod funciar, sunt un pesimist. Dar încerc să fiu un pesimist decent. Viitorul e plin de evenimente nesigure (știu că spun o banalitate) și e logic, strict rațional, să fii pesimist. Faptul că vei fi confirmat în pesimismul tău te consolează, îți dă oarecari satisfacții. Trecutul e sigur și, chiar dacă unele adevăruri ale lui sunt învăluite în ceață, ele pot fi cu siguranță cunoscute, deslușite, enigmele lui explicate. Sau, dacă adevărurile trecutului nu vor fi întotdeuna dezvăluite, la un moment dat
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
acasă, silindu-i la un etern surghiun. De departe, din loc neprielnic, Metodiu și Iovănuț ne fac semne înspăimântate cu mâna, și dac-ar fi mai multă liniște, le-am auzi, poate, glasurile: Nu ne lăsați! Duce-ține acasă! I-ar consola oare strigătul nostru șoptit, de răspuns: Nici nouă nu ne e bine aici, așteptați-ne, o să venim și noi?" Numai acest final, și o întreagă școală a exhibiționismelor de două parale - care-au invadat spațiul prozei curente - se vede rău
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
că o țară întreagă și o parte dintre vecinii noștri din Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova s-au strîmbat văzînd că uriașul premiu se duce în buzunarul cuiva, după nu știu cîte săptămîni de așteptare. Fiindcă, vorba cuiva, nimic nu-i consolează mai mult pe cei care pierd decît să vadă că nimeni nu cîștigă. Un expert literar al hazardului de la ruletă, Dostoievski, a lăsat pagini extraordinare în micul său roman Jucătorul despre psihologia vicioșilor norocului. O psihologie pe care Feodor Mihailovici
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
egoismul. Și - iarăși mai puțin - nerăbdarea. Într-un fel, Cernat flatează și legitimează totodată aici speranțele tuturor tinerilor recenzenți din paginile revistelor autohtone. Printr-un ricoșeu deloc ostentativ, el oferă alibiuri generale sau strategii multora dintre cei care s-au consolat până nu demult cu scuze atomiste ori cu tăceri inofensive. Acreditarea de presă coincide cu o validare inteligentă a presei culturale ca atare. O altă fantasmă sub acoperire pe care Paul Cernat o induce cu grijă mi se pare a
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
Frans Bruggen conducând "Orchestra secolului al XVIII-lea". Deși a fost anunțat în program, nu a cântat în festival nici Leon Fleisher, celebrul pianist și profesor. Cu trei zile înainte de concert a acuzat dureri ale tendoanelor celor două mâini. Mă consolez cu gândul că pe violonistul Itzhak Perlman îl voi audia la București într-unul dintre concertele Festivalului "George Enescu", că pe violonistul Joshua Bell îl voi asculta, poate, la o altă ediție a Festivalului de aici, de pe coasta de Est
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
abandona teatrul dar nu se putea disocia de gustul amar al dezintegrării partidelor de stînga. Niciodată nu s-a vorbit mai puțin de politică decît acum, dar niciodată consecințele ei n-au fost mai prezente. Dezabuzare de înfrînți ce se consolează prin artă! Cum să nu interpretezi astfel emoția produsă de marele gest comemorativ care reunea în curtea Palatului papilor două vechi glorii ale festivalului din epoca lui Jean Vilar: Jeanne Moreau și Sami Frey. Ei citeau textul lui Heiner Müller
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
bătut pe umăr. M-am întors, n-am mai trimis SMS-ul, am rămas cu el și am regretat că anul acesta nu am văzut o capodoperă ca aceea pe care o realizase anul trecut, Paso doble, dar m-am consolat la gîndul că-i voi revedea la festivalul Caragiale nu mai puțin admirabilul spectacol Filozofii. în noaptea aceea s-au legat fire secrete între Avignon și București. între prieteni, țări și artiști.
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
va alege de el? Miclea nu poate reforma învățămîntul de la Cotroceni, iar actualul ministru de resort nu pare dornic să-i acorde atenție. Mai facem un referendum? Sau defilăm, în continuare pe stradă, cu împăratul gol înaintea noastră și ne consolăm cu ideea că nu e tocmai îmbrăcat?
Și ce dacă împăratul e gol? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9460_a_10785]
-
țin loc de alibi cultural. Am să-l păstrez pe altminteri genialul Pynchon în carantină, până voi găsi cele câteva săptămâni libere pe care sunt obligat să i le consacru în exclusivitate. Până atunci, știu cu ce am să mă consolez: cu ultimul roman al lui Michael Ondaatje, "Divisadero", cu o carte amânată și ea de vreo doi ani, "Europe Central", a lui William T. Vollmann (acesta, probabil cel mai viguros urmaș al lui Pynchon), cu ultimul (de fapt, primul) Truman
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
adevărat că nu-mi rămâne nimic, azi, după atâția ani, în afară de amărăciune. Dar amărăciunea este încă acolo, întreagă. Rotundă. Înmuiată în lacrimi. N-ai reușit, tată. Rămân câteva imagini. Mereu momente când era descumpănit. Când ar fi trebuit să-l consolez, să-l liniștesc, să-l strâng la piept. Și eu care am păstrat atâta distanță. Până într-atât încât, în rarele mele vizite din ultimii ani, înainte de ruptura definitivă, ne mulțumeam să ne strângem mâna. Tocmai despre mâna lui, care
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
potaie a nimănui, își caută un stăpân, îl găsește, apoi îl părăsește, dus (ca și Bajnorică, prietenul lui) de soarta sa călătoare. Ceilalți oameni, îngroziți să rămână singuri, se strâng mereu laolaltă, se ascultă, se ajută, se sprijină și se consolează reciproc. În schimb, Mite nu reușește să se lege pentru totdeauna de ceva sau de cineva. Amușină, ca un câine mare, mușcă sau schelălăie pe drumurile vieții, privește uneori cu ochi injectați, de dulău turbat, ori se gudură pe lângă o
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
parte de o medie afectivă a opiniilor colportate pe seama lui: este lăudat într-o parte și bîrfit în alta, potrivit unei reguli echitabile a distribuției statistice. De aceea, cine încasează o avalanșă de critici dintr-o anumită direcție se poate consola cu gîndul că, din altă direcție, veninul cu care este întîmpinat de unii va fi ținut în cumpănă de afecțiunea altora. Cum însă nimeni nu poate mulțumi pe toată lumea și cum niciun om nu poate stîrni același sentiment în sufletul
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
nulități literare? Câte burse, câte stipendii, câte sejururi de creație în străinătate? Lui Marius Ianuș, celui mai bun poet din noua generație, nu i s-a oferit (pentru că nu i s-a recunoscut) absolut nimic. I-a rămas să se consoleze cu lirica lui protestatară; a cântat marginalitatea, marginalitate i s-a dat. Însă riscul vechiului Ianuș era și unul de ordin artistic; iar el și l-a asumat cu un curaj de kamikaze. Și-a asumat doza de ridicol a
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
la poliție. Când pune din nou receptorul jos, e lovit și-și pierde cunoștința. 6 Domnul Tripp n-a mai dat pe-acasă de câteva zile. Cobb și domnișoara Jixon sunt îngrijorați. Doamna Tripp este furioasă, dar știe să se consoleze. Tripp își revine din leșin la Ambasada Germaniei. Este supus unor presiuni uriașe pentru a-și da în vileag rețeaua, dar el n-are ce da în vileag. Aflat sub amenințare, are de ales între două căi: fie rămâne prizonier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
literare românești după o perioadă rezervată altor priorități. Pentru Genua Prolog foarte lung în care aflăm ce hram poartă Lionel, cum face domnul Claude o asigurare oneroasă, cum ghicește Esmé moartea cu bon fiscal și TVA inclus și cum se consolează femeile neconsolate din Nantes. Cântă Dalida. Angers e un oraș situat în nord-vestul Franței... dar pe cine interesează orașul Angers? Poate pe primarul din Angers. Și pe el, doar în preajma alegerilor locale. Ar fi de interes faptul că are o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]