318 matches
-
Franța (Bretagne); actualmente singură limba celtica vorbită pe continent; alungați de invadatorii anglo-saxoni, britonii pleacă din Anglia și emigrează în Armorique (Peninsula Bretagne de astăzi) în sec. V-VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N Macedonia, Șerbia, Turcia; O populatie migratoare de origine altaica (turcica) cucerește în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo, Benin familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă nomada familia khoisan sau limba izolată; folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire cu sandawe; nu are distincția masculin-feminin și nici numărul dual, ca celelalte limbi khoisan fără scriere 138. hausa O Nigeria / N Niger, Togo, Sudan, Camerun, Burkina Faso, Benin, Ghana, R. Centrafricana, Chid, R. Congo, Eritreea familia afro-asiatică, ramura ciadiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă limba din lume din perspectiva fonologica (10 foneme - 3 vocale și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
248, 251, 252, 253, 264, 269, 272, 273, 274, 275, 277, 283, 308, 310, 311, 312, 314, 342, 351, 362, proto-~ 176, 177, 181 alteritate 33, 34, 40, 41, 47, 65, 99, 126, 127, 131, 356 alternanta 77, 88, 89, ~ consonantica 89, 139, 178, 201, ~ fonetica 58, 59, 101, ~ morfologica 141, ~ vocalica 68, 89, 139, 141, 168, 220 amerindă 219 amerindiana 18, 44, 58, 61, 62, 77, 88, 90, 91, 93, 94, 115, 116, 120, 121, 122, 123, 139, 201, 204
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
52, 55, 57, 59, 63, 76, 86, 99, 101, 237, ~ a universaliilor 99, ~a zecimala universală (CZU) 345 clasificator 189, 195, ~ specificativ 187 clic 209, 214, 215, 217, 247, 275, 306, 314, ~ alveolar 315, ~ apical 299, ~ bilateral 215, ~ cerebral 275, ~ consonantic 267, 314, ~ dental 275, 299, 314, 315, ~ egresiv 247, ~ ingresiv 247, ~ labial 215, 275, ~ lateral 275, 299, 314, ~ palatal 314, consoana-~ 247, 267 clitic 91, 118, 238, ~e pronominale 91 coda 86, 87 coerentă 12, 13, 14, 35, 36, 54
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
215, 220, 224, 239, 267, 275, 293, 295, 299, 307, 309, 311, 314, ~-clic 247, 267, ~ ejectivă 314, ~ emfatica 168, ~ faringala 309, ~ finală 188, ~ geminata 178, ~ imploziva 314, ~ inițială 87, ~ lichidă 275, ~ oclusiva 137, ~ palatalizata 120, ~ prenazalizată 213, ~ scurtă 87 consonantic 56, 86, 168, 177, 178, 192, 209, 222, 224, 237, 243, 259, 292, alternanta ~a 88, 89, 139, 178, 201, clic ~ 267, 314, grup ~ 188, 195, 201, 213, mutație ~a 88, 137, 247, 302, nucleu ~ 87 consonantism 138, 141 contact
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
279, ~ scolastica 279, ~ tîrzie 74, 80, 126, ~ vulgara (populară) 65, 74, 80, 82, 83, 126, 280, 300, 305, 346, daco-~ 113, greco-~ 194, neo~ 279, 300, 337, 346, scriere ~ 237-315 passim letona 145, 164, 280, 327, 344, 345 legea mutației consonantice (legea lui Grimm) 137 lexicografie 35 lezghină 280, 321, 332 liciană 148 lidiana 148, 280 limbaj 15, 17, 21, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 47, 51, 57, 64, 79
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sufix ~ 58, structura ~a 116, tip ~ 51, 52, 59, 63, tipologie ~a 176, valoare ~a 209, 314 motu 226, 228, 268, 286, 330 mozarabă (romandalusi) 239, 286 munda 189, 191, 192, 193, 206, 300 muntenegreană (sîrbo-croată) 165, 303, 329 mutație consonantica 88, 137, 247, 302 N na-dené 61, 122, 123, 192, 218, 219, 225, 226, 352, ~ athapascană 218 nahuatl 92, 109, 220, 223, 224, 328 nandi 287 nauruana 198, 287 navajo 47, 218, 239, 287, 334 na'vi 233 ndebele 287
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
251 sintopic 29, 34, 35, 105 sistem 12, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 32, 34-38, 41, 56, 63, 64-85 passim, 104, 111, 112, 126, 127, 171, 195, 203, 204, 230, ~ cazual 91, 141, 178, 204, 210, 247, 306, 357, ~ consonantic 168, 177, 192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este lineară (4; p.614). În plus interesantele lucrări ale lui Zwirner R. asupra fonometriei au ilustrat radiografic variațiile de poziție ale organelor fonatorii în timp ce sunetul emis pare invariabil auditorului (214; p.685-698). Din practica noastră logopedică reiese că emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, suflu nasal, deperdiția nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, „coup de glotte” și care nu definesc pe plan fonetic același lucru. Ele coexistă în sindromul rhinolalic cu fenomene dislalice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
c-g) și a siflantelor constrictive (s, ș, t, z) în timp ce la subiectul A.E. cu același defect clinic, operată la 7 ani și crescută de o bunică surdă, rhinolalia apperta s-a găsit alături de o paralalie universală, toate elementele consonantice fiind înlocuite cu nasalele (m, n) lichida „r” înlocuită cu „l”. Înlocuirile se mențin constant în vorbire astfel “papa” este pronunțat „mama”, „tata” este pronunțat „nana” (tap - nan, cocanona, baie - maie, Dina-Nina, Gabi - Nani, Joe - Noe, Zoe - Noe, sanie - nanie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
felul de emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu poate fi emisă pe diferite tonuri, observânduse înălțimea sunetului de care este capabilă vocea subiectului. În examinarea fonemelor cu valoare consonantică, testul vocabular întrebat s-a consemnat alături de testul răspuns. Pentru aprecierea generală a vorbirii s-a cerut copilului preșcolar să spună o poezie, școlarului să citească, să scrie. S-a stabilit astfel forma și felul dislaliei și dacă există legate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectuat la diferite vârste, marcând aspecte calitativ noi, pe perioada supravegherii. Dezvoltarea vorbirii în vocalizări și răspunsuri la sunetele vocale se realizează cu circa 3 luni mai târziu decât prevăd indicii pentru o dezvoltare normală. Activitatea preverbială sărăcită de elemente consonantice explosive. Primele cuvinte cu sens apar în jurul vârstei de 15 luni, iar primele holofraze în jur de 2 ani. Dezvoltarea limbajului rostic se face neconcordant cu vârsta. De la 4 ani - 4 ani și 6 luni, vocabularul este în creștere și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
La copilul cu despicătură vocalizarea din primele luni ca reacție la vocea umană este fără intensitate, extrem de săracă, în multe cazuri inexistentă. Sunetele labiale m, p, b, nu intră în structura fonetică a gânguritului și a lalalizării ca și elementele consonantice linguo-velare c, g și linguopalatale t, d, l, care abundă de obicei în gânguritul copilului normal cu reacții la stările de plăcere și confort. Literatura admite în general că „primele sunete emise de noul născut sunt elemente evidente de la care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Perioada preverbiajului este întârziată față de normal cu circa 2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât în contextul situațional și numai de către persoanele din preajma copilului. Prin imposibilitatea emisiei consonantice, vorbirea copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vezi Capitolul V). Afectarea în mai mică măsură a vocalelor, conferă vorbirii rhinolalice un cuantum de inteligibilitate, explicabil prin aceea că și în vorbirea normală procentul mare al sunetelor vocale dă o sonoritate bună limbii române, dar dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând aspectul cel mai deficitar al dezvoltării psiholingvistice. În evaluarea creșterii vocabularului în raport cu vârsta, fără pretenția de a face un studiu, am încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
substanță de contrast la cazuri normale și patologice. Cu ajutorul filmelor se poate vedea spațiul dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocalice având p > 0,5 și știind că , am aplicat formula la datele statistice din tabelul nr.14, astfel: Gradul de organizare și progres: ceea ce reprezintă media „gradului de organizare și progres” pentru vocale în ambele forme de despicături. Sistemul consonantic este în realitate mult mai afectat decât cel vocalic, cantitatea de informație obținută se plasează la jumătate față de întreg și se raportează la datele statistice din tabelul nr.15, astfel : Gradul de organizare și progres Totalizând media gradului de organizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]