254 matches
-
cauză nu intră imediat în vorbă, par mai degrabă greoi, însă mă impresionează printr-un detaliu pe care m-am obișnuit să nu-l mai observ acasă, în România. Ca toții au citit - foarte atent - textele solicitate. și-au făcut conspecte, arată notițe, au întrebări. Le place (ca și studenților americani) analiza pe text (close reading-ul), nu se lasă purtați de diverse speculații. Este aici un simptom al disciplinei muncii în civilizațiile anglofone. Profesional, nu sîntem definiți de inteligență, ci, prioritar
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
de propria-i identitate. Actul intelectual nu e unul de eliminare, ci de cuprindere tolerantă a tot ceea ce constituie ființa eterogenă. O acută "conștiință de sine" se silește a îmbrățișa integralitatea stărilor existențiale (e un excelent antidot împotriva uscăciunii, a conspectului noțional), evoluînd pe o scală generoasă a tonalităților, de la tandrețe (o tandrețe îndeobște aspră, din teama de-a nu cădea în sentimentalism) la ironie și sarcasm: "Vine-o vreme cînd îmi dosesc limba în gură,/ cînd o pun la rece
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
nedumeri, sîntem în măsură a presupune marea iritare produsă de considerațiile "eretice" adresate de Cornel Regman unor autori în viață, deprinși nu o dată cu univocitatea elogiului ce s-ar cuveni a îmbrățișa totalitatea textelor pe care le-au publicat. Un dens conspect al opiniei asupra lui Marin Preda sună astfel: "Aproape fiecare din cărțile sale de la Intrusul încoace se vrea dezvelirea unui organ lezat sau incizarea în dreptul cîte unui segment esențial sau al unor centri sensibili ai organismului social-moral. Rezultatele nu s-
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
prezentare a antologiei lui Marin Mincu sunt mai utile, după părerea mea, dacă încearcă să ofere o explicație a metodei, a criteriilor de selecție și a conceptelor cu care lucrează decât dacă se referă exclusiv la tabloul preferințelor. Încerc un conspect, nu ușor de realizat, pentru că autorul antologiei consideră anumite idei de la sine înțelese din alte cărți ale sale sau le explică pe parcurs, nu de la început. Metoda de interpretare a poeziei, vehiculată cu consecvență de Marin Mincu, este o combinație
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
mai cuminte/ alaiu-atâtor stihii, mai fără de ecou,/ deodată se răstoarnă, deodată-și ies din minte/ un milion de lucruri și-nnebunesc din nou...// sosește-o oră a serii tâmpită ca un bou" (cu coarnele-n fereastră și coada răsucită). Un conspect critic al creației lui Ion Caraion poate dezvălui caracterul metodic al negativului, structura nihilismului, organizarea anarhiei, dacă putem vorbi astfel. Degradarea începe cu vârfurile consacrate ale lumii, cu imaginile mitologice. Narcis e înnămolit în decrepitudine fizică, în somnolență, în suspendarea
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
lui de lucru. Paginile, parcurse fiecare după gradul ei de interes, sunt îndeajuns pentru a norma intervalele trăirii, ale mărturisirii și, mai ales, ale interpretării. Pur și simplu, Raicu citește scriind. Ceea ce reprezintă pentru alții sublinierile, notițele abreviate, acoladele, trimiterile, conspectele e pentru el direct comentariul aplicat. (Medierea, ca act existențial, nu admite mediatori. De aici și sensibila diferență de viteză care-l izolează de restul elitei critice a generației sale și în genere de restul elitei critice românești.) Nu degeaba
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
volumele din ciclul În preajma revoluției), Mihai Beniuc e un ilustrator tipic al fenomenului mai sus indicat. Dar înainte de-a purcede la analiza textului său, datînd cu aproximație din 1975, să ne oprim asupra amplei prefețe semnate de Ion Cristoiu, conspect, la rîndul său, al unui mod de "documentare" și al unei psihologii de recepție. Are dreptate Ion Cristoiu să considere că autorul Cîntecelor de pierzanie s-a autofalsificat, silindu-se a-și recomanda poezia anterioară cotiturii de la 23 august 1944
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
în picioare și, în același timp/ culcat?ť Pînă ce am// ajuns să regret și binele și răul, în aceeași/ măsură" (La sfîrșitul căinței). Notificarea crizei dobîndește un caracter sistematic. Vîna de prozator care stă la baza discursului propune un conspect articulat al ansamblului, în pofida asocierii elementelor disparate, limbajului aleatoriu, frazării sincopate. Poetul dă impresia că inhalează în fiecare din textele sale atmosfera întregului convulsionat, așezat sub semnul luciferic al pierzaniei. Luînd în colimator prezentul, săgetează cu sarcasm interminabila, demagogica, repulsiva
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
lor. Menirea emigrației este de a conserva o părticică din ființa neamului în stadiul pur, nealterată, neîntinată de cotropitori. }elul ei este de a ajuta la eliberarea patriei de sub stăpînirea vrăjmașilor, scăpînd-o astfel de la o pieire lentă și sigură". Un conspect pe care l-ar putea prelua istoricii și care, în perspectiva prezentului, ni se înfățișează insuflat de un duh al prognozei împlinite. Să mai relevăm încă o teză scumpă sufletului de vizionar al lui N. I. Herescu, potrivit căreia ,perdeaua de
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
ezitant, relevă ,cel mai teribil spectacol al singurătății creatorului". Zeci de pagini de proiecte anoste, de schițe ce prefigurează nuvele sau romane, zeci de pagini de amintiri regionaliste, de exerciții de limbă română cu extrase din Creangă, de spicuiri și conspecte din presa literară (revista ,Viața românească" și G. Ibrăileanu se află la mare cinste), însemnări de critică teatrală ce se amestecă cu fragmente de proză, frământările de conștiință din timpul primului război, proiectul disculpării din Calvarul compun un portret extrem de
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
un complex de inferioritate, ea și-a propus a înghiți toată materia culturii, inclusiv știința, spre a nu mai vorbi de filosofie, fiind lansată teza că, după Heidegger, acesteia i s-ar fi substituit discursul ideologic. Ni se oferă un conspect sugestiv al acestui flagel cu pretenții de "soluție universală". E pus la contribuție Paul Ricoeur, care, socotind ideologia și utopia drept "două expresii ale imaginarului social", arăta că prima proiectează prezentul în slujba unei autorități, iar cea de-a doua
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
sensului e mai crasă. Însă autoarea revine într-o matcă fluentă și scapă de limbajul insuportabil al snobismului academic, motiv pentru care volumul poate fi citit curgător, chiar dacă textul nu are virtuți estetice. Dimpotrivă, ochiul cade pe o culegere de conspecte reci, făcute cu migală, și legate prin simplă juxtapunere. Lipsește însă firul logic al unei ipoteze de interpretare. Altfel spus, cercetarea nu e ghidată de o intenție de gînd, ci doar de o ambiție epică care înaintează la întîmplare, fără
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
Cassian Maria Spiridon, care, în duhul prestigios al tradiției Convorbirilor literare, închină multe pagini personalităților de seamă ale literelor românești. Și nu e vorba de texte convenționale, de panegirice expediate, ci de rodul unor lecturi atente, cu creionul în mînă. Conspectele d-sale adesea minuțioase ni se par foarte utile nu în ultimul rînd junilor cititori, orientîndu-i, stimulîndu-i să meargă mai departe pe căile astfel deschise. Lectura lui Cassian Maria Spiridon e una participativă, simpatetică. Cu discreție, d-sa își exprimă
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
pentru a înțelege evoluția unor evenimente istorice, cauzele lor, consecințele determinate de cauze și evoluții. Lectura este absolut necesară și presupune obiective precise: selectarea celor mai importante informații istorice și prelucrarea lor sub forma unor planuri de idei, a rezumatului, conspectului, referatului, recenziei, sintezei, analizei și formarea de deprinderi de a studia, prin etape de lucru și de relaxare. Intercalarea studiului cu plimbări și activități fizice creează posibilități optime de lecturare cu randament intelectual maxim. De asemenea, „ca să înveți să citești
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
care se sincronizează.” Blazonul, tălmăcește autorul, este “o secțiune verticală a Athanorului, a Vasului Hermetic. Sigiliul este o reprezentare pe plan orizontal. Blazonul și sigiliul sunt complementare.” “în poziție verticală, scutul se profilează pe eternitate, pe orizonturi conceptuale. în sigiliu, conspectul este pur interior visceral.” (p. 174). E “exaltare “în scut și “amploare” , “adâncime” în pecete.Un sigiliu”pecetluia”, “înnoda într-un punct vital începutul și sfârșitul unei deveniri”.(p.174) Efigia cerbului despărțit de capul așezat mai sus, simetric, totem
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
să se transforme În secție a Facultății de Filosofie. Ordonat, meticulos și conștiincios În tot ce făcea, Dan s-a afirmat ca student fruntaș la Învățătură. Era și bun camarad, sărind În ajutorul colegilor, care, fiind bolnavi, aveau nevoie de conspecte de la cursuri. Neputând suporta jugul prea greu și Îndelungat al unei armate barbare, care pretindea că-i eliberatoare, nici impunerea „limbii lui Lenin și a lui Stalin” și nici cursul de imbecilizare, intitulat pompos „Bazele marxism leninismului”, iar, apoi, eufemistic
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
prin raportul său N-o 253, din 12/24 sept. 1872. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice 150 [GHEORGHE CHIȚU] Iași în 4 mai 876 românia INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 226 Cu un conspect al școalelor rurale din j. Iași întreținute de comune [v. supra, p. 172 - 173] Domnule Ministru, Reamintindu-vă cele espuse prin rap. N-o 191, am onoarea a vă înainta pe lângă aceasta un tablou complectat al acelor școale rurale din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
culturii muzicale universale, cel mai vitregit segment fiind arta secolului XX și contemporană, profesorul fiind pus în situația fie a abandonării subiectului și prezentarea succintă și evident deficitară a fenomenelor contemporane, fie a apelării la diferite metode alternative de învățare - conspectul, portofoliul, referatul etc. în această ordine de idei propunem analizarea realizării unei reviste școlare artistice interdisciplinare intitulată COOLart - ca alternativă la mijloacele amintite mai sus. Populația școlară vizată este cea a claselor XI-X, filiera teoretică. Elevi au elaborat un material
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
specifice intelectului analitic european, dihotomizant până la exasperare. Două autocorecții europene: "rațiunea" din sistemul lui Hegel și hermeneutica recuperantă de originaritate a lui Heidegger. Marți, 11 octombrie 1977 Am terminat capitolul despre Cassirer și mâine plecăm din Păltiniș. Dimineața îmi recitesc conspectele pentru celălalt capitol al lucrării, Simbol lingvistic și simbol artistic. Citesc apoi aplicarea psiholingvistică a lui Victor Stoichiță la pictura lui Kandinsky și Mondrian, treabă excelent făcută, dar tristă în demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce junglă terminologică într-un domeniu care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
validezi, că îi dai statut de ființă. Nu poți face religie din credințe sau practici precare, de tipul celor care sânt proprii turco-mongolilor." Din București, Noica și-a adus o servietă plină cu vreo treizeci de caiete de lecturi (deci conspecte și note) care s-au adunat din tinerețe și din care vrea să-și scoată ce e de scos și apoi să le arunce. Îl rog să mă lase să i le păstrez. "Nu sânt semnificative decât pentru a vedea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
filozofia se poate lua ca râia, prin simplă frecare.) Așa se face că nici unul dintre judecătorii lui ocazionali nu l-a citit "cap-coadă" cu creionul în mână și nu a făcut să iasă din "întîlnirea cu Noica" un teanc de conspecte. Tratatele lui de ontologie (în care se află "gîndul ultim") au rămas, în timpul vieții lui, un mister pentru toată lumea. Critica filozofică lipsea cu desăvârșire, iar cea literară, cum era onest și firesc, nu putea depăși nivelul unor comentarii, aproximative și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau purtătorii de idei. Profesorii ne priveau ca pe niște nulități simpatice (ochiul cioranian) sau ne îndemnau, cum mă îndemna pe mine Radu Stoichiță, să facem performanță dactilografiind manuscrisele soților cugetători, sau, dacă suntem ceva mai deștepte să le facem conspectele pentru cărțile de care ei nu au timp. Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene chiar, despre relația femeilor cu natura, distanța lor ontică față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fapt, spaima asta îl mișcă doar pe el, pe ea visurile literare o țin într-o continuă ceață. - În 10, în 20 de ani mă văd ca pe domnul Hariton! A făcut infarctul chiar în biroul vostru, cu caietul de conspecte pentru teza de doctorat ascuns de cutiile de fișe. Așa cum citeam noi în liceu, în timpul orei, Aventurile submarinului Dox... Iar voi ce citeați? Lucreția Borgia, colecția Femei celebre! Ei, firește, nu tu! Tu citeai Thomas Mann! râde Radu, văzându-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
deteriorat. La început, mă căuta la telefon, îmi scria, eu de asemenea, îl căutam, îi răspundeam, dar încetul cu încetul aceste căutări s au rărit și eu cum eram cu atâtea probleme pe cap boala mamei, treburile gospodărești, procurarea cursurilor, conspecte, că totuși învățam să-mi pot continua studiile în anul următor, nu am insistat în menținerea acestei relații. Am mai întrebat de el pe cei care-l cunoșteau, dar nimeni nu mai știa nimic să-mi spună. Nu-mi vine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
specială, că deh, ce Feminine mistique să subminezi în Albania? Eu eram în etapa lăcomiei intelectuale. Nu aveam bani de cărți și ceream de seara până dimineața câte una de la colegele vestice. Mă trezeam la 4,30 ca să pot face conspecte sub stejarul din curte, până se sculau ele. Înghițeam ca un sac fără fund, ca o femeie „necitită”. La seminarii mă exprimam intens și, cinstit, știam mai multă teorie decât o droaie dintre ele. Pe vremea aia aveam o trufie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]