259 matches
-
evidențierea unor noi teorii și practici în clasificarea genealogica și tipologica a limbilor lumii și relevarea contribuției în acest domeniu a școlii integraliste, adică a lingvisticii promovate de Eugeniu Coșeriu și discipolii săi. În cele mai multe cazuri e vorba de simple conspecte referitoare la clasificările genealogica și tipologica existente, însă cu aducerea în discuție a unor idei novatoare, unele general acceptate, altele acceptabile, partial sau total, altele respinse vehement și unanim. În situația în care nu există informații noi și importante referitoare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
culturii muzicale universale, cel mai vitregit segment fiind arta secolului XX și contemporană, profesorul fiind pus în situația fie a abandonării subiectului și prezentarea succintă și evident deficitară a fenomenelor contemporane, fie a apelării la diferite metode alternative de învățare - conspectul, portofoliul, referatul etc. în această ordine de idei propunem analizarea realizării unei reviste școlare artistice interdisciplinare intitulată COOLart - ca alternativă la mijloacele amintite mai sus. Populația școlară vizată este cea a claselor XI-X, filiera teoretică. Elevi au elaborat un material
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
și succesiunii Acest principiu presupune un anumit sistem de instruire și educație impunând, pe de o parte respectarea unei anumite succesiuni raționale în învățarea elementelor și procedeelor tehnice, iar pe de altă parte alcătuirea planurilor anuale, de etapă și a conspectelor de lecție cu o eșalonare cât mai logică a obiectivelor și mijloacelor stabilite. În privința gradului de complexitate a mijloacelor folosite în pregătirea tehnică și tehnico-tactică a jucătorilor de tenis de masă este indicat să se înceapă cu teme simple, de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cărora vor stărui necesită o activitate intensă a gândirii, memoriei, imaginației, creativității și atenției proprii. Eficiența studiului individual depinde de modul de fixare a obiectivelor, alegerea metodelor, culegerea informațiilor și organizarea cunoștințelor, confruntarea opiniilor proprii cu ale altora, întocmirea notițelor, conspectelor, referatelor, efectuarea recapitulărilor. Pentru a practica un studiu individual eficient este necesară formarea deprinderilor de studiu prin organizarea muncii de învățare. Cadrele didactice se străduiesc să trezească interesul elevilor pentru domeniile în care sunt specialiști. Acest interes inițial trezit de
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
destinat părinților sau comunității. Este o metodă alternativă de evaluare concretizată prin elaborarea unei sinteze originale pe o anumită temă sau problemă, prin consultarea și prelucrarea informațiilor din una sau mai multe surse de documentare. Se deosebește de rezumat sau conspect prin: * Prezentarea critică analitică largă * Exprimarea de puncte de vedere personale * Aprecieri valorice, soluții, propuneri. Reprezintă o structurare a cunoștințelor și a informațiilor, sinteza și reformularea lor prin prisma personalității, a concepției, puterii creatoare, convingerilor și experienței celui care îl
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
tropăie necruțător. Când și când, scoate de la brâu pușcociul de soc, înghesuie în el plumbi de câlți și ochește către cine nu trebuie. Pe la începutul anului, îl urechea pe dl Vladimir Tismăneanu din scrierele căruia, prin anii ’80-’90 făcea conspecte. Peste o vreme, îl lua la refec pe dl Gheorghe Grigurcu, din scrierile căruia ar fi putut învăța câte ceva. Mai mult, lipsit de argumente în fața unei analize lucide, dl Cornea, cotropit de instincte de comisar politic, punea mâna la centură
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
suflare comunitară. Prin intermediul circularelor se indicau de cele mai multe ori ziua și orele de desfășurare a examenelor pentru fiecare localitate din districtul școlar protopopesc. Cu acest prilej, învățătorii trebuiau să prezinte un set de documente, pe baza cărora elevii erau evaluați: conspectul cu cei care au frecventat școala în ordine alfabetică și a anilor de studiu, materiile propuse, clasificarea elevilor și frecvența acestora, conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
set de documente, pe baza cărora elevii erau evaluați: conspectul cu cei care au frecventat școala în ordine alfabetică și a anilor de studiu, materiile propuse, clasificarea elevilor și frecvența acestora, conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de vârstă apropiată de 12 ani; consemnarea celor obligați a urma școala de repetiție; scrierile caligrafice și dictările din timpul anului școlar, conspectul materiei propuse din fizică, istoria naturală, istoria Ungariei și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de vârstă apropiată de 12 ani; consemnarea celor obligați a urma școala de repetiție; scrierile caligrafice și dictările din timpul anului școlar, conspectul materiei propuse din fizică, istoria naturală, istoria Ungariei și cea universală, catalogul zilnic, consemnarea cărților în raport cu prezența copiilor la școală. La toate acestea se mai adăuga raportul zilnic sau săptămânal asupra școlarilor care nu au frecventat cursurile și la care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mari nu pot avea nevoie mereu, mă deranjează. Oamenii mă interesează. La Cluj aș vrea să stau cîțiva ani numai pentru a putea citi cărți excepționale, pe care nu le vom găsi niciodată prin biblioteci. Am citit din fișele și conspectele lui Dimitri. Ce lecturi!! Jaspers, Kierkegaard, Bergson, Nietzsche, Sartre, Eliot etc. cărți rare, netraduse, ușor de citit în franceză sau engleză, în germană! Citesc, de la el, acum, "Initiation à la méthode philosophique" a lui Jaspers. Cîte nu știam! Et les
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nici o scrupulozitate critică față de sursele cercetate, la fantastica ipoteză a originii iraniene a lui Zalmoxis: „Mai găsesc în Vico și singurul autor care înțelege, ca mine, că Zamolxis trebuie pus în relație cu Zaratustra șsic!ț, nu cu filosofii greci. Conspectul lui «scitic» pleacă de la Zaratustra șsic!ț, trece prin Maris, Anacharsis și ceilalți sciți și termină cu Zamolxis. În fond e Iranul și crestele Caucazului. Nu puteam găsiantecedent mai excelent pentru teoria mea...” - cf. Al. Busuioceanu, Caietele de la miezul nopții
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care se sincronizează.” Blazonul, tălmăcește autorul, este “o secțiune verticală a Athanorului, a Vasului Hermetic. Sigiliul este o reprezentare pe plan orizontal. Blazonul și sigiliul sunt complementare.” “în poziție verticală, scutul se profilează pe eternitate, pe orizonturi conceptuale. în sigiliu, conspectul este pur interior visceral.” (p. 174). E “exaltare “în scut și “amploare” , “adâncime” în pecete.Un sigiliu”pecetluia”, “înnoda într-un punct vital începutul și sfârșitul unei deveniri”.(p.174) Efigia cerbului despărțit de capul așezat mai sus, simetric, totem
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
multe paranteze, dar asta chiar că e importantă, am văzut în tren o femeie care citea chiar revistuța unde lucra fosta mea colegă. Că o citea nu era nimic periculos, scandalos, dar o citea cu carioca în mână, ca să facă conspecte. Și m-am cutremurat. Parcă imbecila stătea cu nasul cufundat în Biblie. Să înveți cum să, să luăm aminte... Presa asta plină de fufe care se plictisesc și, ca remediu, încearcă să ofere o dimensiune culturală și snoabă vieții lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
școlarilor . Nr.417/900 Onoratului părinte Victor Vulcan paroch român gr.or. în Oprea Cârțișoara. Apropiindu-se încheierea anului școlariu 1899/1900 spre orientarea direcțiunilor școlare se dispun următoarele: 1. Esamenele se țin sub presidiul subscrisului după programa alăturată: 2. Conspectul școlariu cu datele statistice dimpreună cu conspectul despre materialul propus din singuraticele obiecte de învățământ să se afle în bună regulă pe catedra școlară. 3. Direcțiunea școlară dimpreună cu comitetul parochial și toți poporenii cari doresc înaintarea școlei sunt poftiți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vulcan paroch român gr.or. în Oprea Cârțișoara. Apropiindu-se încheierea anului școlariu 1899/1900 spre orientarea direcțiunilor școlare se dispun următoarele: 1. Esamenele se țin sub presidiul subscrisului după programa alăturată: 2. Conspectul școlariu cu datele statistice dimpreună cu conspectul despre materialul propus din singuraticele obiecte de învățământ să se afle în bună regulă pe catedra școlară. 3. Direcțiunea școlară dimpreună cu comitetul parochial și toți poporenii cari doresc înaintarea școlei sunt poftiți a asista la acest esamen, ceea ce să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că, la mijloc, nu era vorba decât de un resentiment. Furios și descurajat, nu se simțea capabil să facă față bunelor sale intenții de a învăța „filozofia”, chiar dacă începuse pregătirea cu un specialist care, înmânându-i fel de fel de conspecte, îi cerea să le învețe pe de rost. În starea asta de dezamăgire, la un moment dat, Emi le-a lăsat baltă pe toate. Luându-și adio, a depus pe masă o scrisoare către părinți și sa făcut nevăzut. După
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Poezii. Epistole, Iași, 1871; Odagiul și rândașul grădinei primăriei, Iași, 1872; Fabule, glume și anecdote, Iași, 1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi, Iași, 1875; Văduva Carpaților, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 211-214; George Tăutu, „Albine și viespi”, 1893, 3; George Baiculescu, Literatura lui George Tăutu, ALA, 1923, 142; Călinescu, Ist. lit. (1941), 302, Ist. lit. (1982), 341-342; Ist. lit., II, 746-747; Vârgolici, Retrospective, 107-110; Dicț. lit. 1900, 837-838. C. T.
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Poezii populare, îngr. și pref. Al. Bistrițeanu, 1957; Basme române, îngr. și pref. Stanca Fotino, București, 1968; ed. îngr. Rodica Pandele și Petre D. Anghel, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 39-41; Gion [G.I. Ionnescu-Gion], Poezia populară, colecțiunea G. Dem. Teodorescu, „Românul”, 1883, 25-26 iunie, 2-3 septembrie; A. D. Xenopol, „Poezii populare române”, culegere de G. Dem. Teodorescu, „Voința națională”, 1886, 451; G. Panu, Portrete și tipuri parlamentare, București, 1892, 157-159
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Manzoni, Cinci mai, în Poeme pentru copii, București, 1897; Poeți italieni moderni, București, 1907; I. M. Palmarini, Prăvălia morții, București, 1908; Luigi Capranica, Amorul lui Dante, București, 1910; Lazăr H. Lazarovici, Popa nostru ăl bătrân, Slatina, 1912. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 305-307; Demetrescu, Profile, 51-57; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 113; Ist. lit., III, 960-963; Dicț. lit. 1900, 868-869. G. D.
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
puțin dotat fizic decît ceilalți „mari interbelici”, le supraviețuiește. Secretul vieții sale lungi să fie acela că, după cum spunea un poet, „timpul pierdut e cel mai cîștigat”? Dacă aș ști că acest lucru e valabil pentru toți, aș renunța la conspectele pentru care vin aci și m-aș apropia de cercul „fluturilor” care roiesc în jurul „lămpii” sale! *„Acolo sus”, ceva, mai greu de sesizat din provincie, se întîmplă! Atacurile „Săptămînii” la adresa „României literare” au crescut ca frecvență și intensitate. Urmăresc, se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26; Bârlea, Ist. folc., 165-166; Dicț. lit. 1900
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
Fulga sau Ideal și real, București, 1885); Eroii Pindului, București, 1872; Poezii noue, I, București, 1873; Nostalgia, București, 1885; Vlăsia sau Ciocoii noi, București, 1887; Danțul morții, București, 1918; Scrieri, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1975. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 164-167; Alexandru I. Șonțu, Grigore H. Grandea, București, 1902; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 13, 79-80; Călinescu, Ist. lit. (1941), 316-320, Ist. lit. (1982), 364-370; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 288-324, 389-390; Pavel Țugui, Grigore H. Grandea, Craiova, 1977; Dicț. lit.
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
care au naturalețe și aplomb. SCRIERI: Poezii, Iași, 1874; Un tutor, Oradea, 1881; Fata stolerului, Sibiu, 1884; Sfântul Nicolae, Sibiu, 1885; Povestiri adevărate, București, f.a.; Poezii, București, 1927; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Nuță, Iași, 1971. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 119-122; Maiorescu, Critice, I, 188-189; Teodor A. Naum, Matilda Cugler-Poni, DR, 1931-1933; Călinescu, Ist. lit. (1941), 367-368; Ist. lit., III, 48-49; Horst Fassel, Zwischen zwei Sprachen, „Volk und Kultur” (București), 1974, 12; Dicț. lit. 1900, 251; Dicț. scriit. rom
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
cu deosebire în cel mai cunoscut monolog - Von Kalikenberg (Concesionaru). SCRIERI: Advocatul Cârciocărescu, Iași, 1871; Eclisiarhul Colivărescu, Iași, 1871; Von Kalikenberg (Concesionaru), Iași, 1871; Stosachi, Iași, 1873; Nae Secătureanu (Ministru), Iași, 1876; Moș Ion Zurba, Iași, 1879. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 79-80; Negruzzi, Junimea, 173, 176-177; Călinescu, Ist. lit. (1941), 372-373, Ist. lit. (1982), 430; Mănucă, Scriit. jun., 82-92; Dicț. lit. 1900, 446-447. D.M.
IANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]