190,047 matches
-
răspunderea socială pe care o implică. De aceea, prin numeroși reprezentanți ai săi, mass-media continuă cu nonșalanță să agreseze lingvistic pe vorbitorul de limbă română, oferindu-i continuu exemple negative de exprimare. De-a lungul anilor, faptul a fost adeseori constatat și denunțat de specialiști și de nespecialiști, cu diverse ocazii. Relevarea greșelilor de limbă și aprecierile severe ale prestației lingvistice a mass-media, ca și eforturile de a atrage atenția asupra formelor greșite de exprimare și de a le preveni prin
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
esențial făcut de ființa umană în trecerea de la preformal la cultural. în egală, dar ambiguă măsură, o trecere generatoare de teamă și de speranță pentru comunitatea de tip tradițional. Demersul e unul cu ample deschideri, iar miza una teoretică. Deși constată în bogăția datelor pe care le are la dispoziție premisele unei reconstituiri complete și complexe a ansamblului ritualic și ceremonial prilejuit de naștere, autoarea mărturisește de la bun început intenția de a ocoli o imagine-invariantă a obiceiurilor legate de momentul nașterii
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
Căci greșelile abundă. Aproape nu există fișă (de scriitor) fără greșeli. Dacă admitem că aproape totul - inclusiv greșelile -, dar mai ales grosul informației, aprecierile, concluziile și măsurile (preventive ori represive) sînt opera fostei Securități, atunci nu ne putem opri să constatăm că aceasta era pe cît de prost informată, pe atît de incapabilă să ordoneze și să utilizeze ceea ce afla. N-a apucat, se pare, să apeleze la computer. Dar, și dacă a făcut-o într-o anumită măsură, incongruența materialului
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
complet diferită, - adică ea poate fi citită capitol de capitol, pentru că fiecare capitol e o mică unitate de zece-douăzeci de pagini ce pot fi citite pentru ele însele, centrate pe un personaj ori pe un eveniment. În legătură cu ceea ce spuneți, am constatat chiar o mică ezitare în traducerea titlului cărții, pentru că pe copertă citim Memoria Carpaților, iar în interior s-a păstrat, poate nu doar din neglijență, și varianta aleasă inițial de traducători, Memorii din Carpați, tocmai pentru a sublinia această ambiguitate
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
ca să arăt, totuși, cât de profunde sunt conflictele generate, pe de o parte, de controlul aparatului de stat, nu numai asupra structurilor sociale și economice, ci chiar asupra structurilor religioase... Dar în privința consecințelor asupra evoluției tradițiilor țărănești ce ați putut constata, revenind în România după 1989? încă sub regimul comunist, am constatat că controlul ideologic al populației mergea până la nivelul satului. Nu exista nici un sat fără agitator cultural și fără cămin cultural. Așadar, ansamblul teritoriului era străbătut de o rețea de
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
o parte, de controlul aparatului de stat, nu numai asupra structurilor sociale și economice, ci chiar asupra structurilor religioase... Dar în privința consecințelor asupra evoluției tradițiilor țărănești ce ați putut constata, revenind în România după 1989? încă sub regimul comunist, am constatat că controlul ideologic al populației mergea până la nivelul satului. Nu exista nici un sat fără agitator cultural și fără cămin cultural. Așadar, ansamblul teritoriului era străbătut de o rețea de funcționari ideologici ai partidului. Exista un control constant al populației, începând
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Constantin Țoiu Pe vremuri, în publicații, exista o rubrică intitulată astfel și care mai târziu avea să se numească prozaic, diverse... Constat cum evoluția limbii, și nu numai a noastră, o apucă întotdeauna pe căile din ce în ce mai îndepărtate față de concretețea observației ca și a pitorescului ei. E ce spunea odată un lingvist, anume că substantivele, mai ales, au tendința de a se desprinde
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
de la procesele bucureștenilor Ioana Boca preferînd fotocopierea, ceea ce le face pe unele greu de înțeles, iar pe altele ilizibile), odată cu tot absurdul care însoțește observațiile despre �studenții care nu vor să meargă la muncă voluntară" sau despre cum �s-a constatat că cele mai multe cozi sînt la cartofi și oamenii stau disciplinați", arătînd o societate românească, după un deceniu și mai mult de comunism, sărăcită, nemulțumită și îndeaproape urmărită de rețeaua poliției politice. Iar într-o altă ordine de idei, cei interesați
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Rodica Zafiu Constatăm adesea că fenomene și tendințe recente ale limbii nu fac decît să repete procese mai vechi, omologate de studiile istorice. Schimbări fonetice, morfologice (adverbe care devin prepoziții, demonstrative care se transformă în articole) și mai ales semantice (lărgiri și restrîngeri
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
dorință. Și la noi, în Occident, o serie de oameni destul de inteligenți cad în capcana șarlataneriilor unor oameni de știință de pe coasta de Vest a Statelor Unite ale Americii, considerați "noii magicieni". Multă lume se lasă orbită de trucurile lor. Cu această ocazie constatăm că și aici, în Occident, dorința de siguranță există. D-nule Safranski, ați scris o carte despre Nietzsche, despre biografia lui, volum devenit un best-seller în Germania. Considerați că biografia unui filozof poate explica sistemul său de gîndire? Pot să
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
cu necesitate și o contra-reacție. În gastronomie, de pildă, avem întregi lanțuri de localuri "fast food" și tocmai de aceea avem și restaurante minunate. Avem cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte, constat o afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet". Există un astfel de fenomen și în Germania? Da există, și dacă nu greșesc el
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
discuție și despre sevele ei plurale. Cum există un consens general în privința locului ocupat de Ana Blandiana în literatura noastră actuală, și nu numai, insistînd ar însemna să vrem să forțăm uși deja deschise. în schimb nu este nepotrivit să constatăm cu satisfacție că versiunea italiană este nu numai fidelă, ci și inspirată. Apropierea limbii noastre de italiană ascunde dificultăți perfide care explică de ce, cu rare excepții, vocea poetică românească sună strident în limba lui Montale. Din fericire, nu este cazul
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
și în mesajele poștei electronice) se manifestă și în mesajele în engleză prin litere și semne de punctuație repetate exagerat (hiiiiiii, hey!!!!!!!) și prin stabilirea unor semi-convenții: scrierea în majuscule corespunde adesea tonului ridicat, "țipat", iar spațierea - rostirii răspicate. Crystal constată rolul destul de limitat pe care îl au semnele special inventate - smileys sau emoticons - care atrag într-adevăr atenția la primul contact cu anumite texte și pe care unele lucrări le supraevaluează; fețele surîzătoare sau întristate care se pot construi din
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
O altă trăsătură - grafică, nelegată de oralitate - e apariția majusculelor în interiorul cuvintelor compuse prin contopire, eventual din trunchiere: AltaVista, CompuServe - extinsă de la numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor. Analizînd mai multe schimburi de "replici", de mesaje scrise, David Crystal constată un fenomen semnificativ: în aceste situații se comunică puțin sub aspect informativ (mesajele sînt de obicei banale în conținut, repetitive; se produce o veritabilă confuzie a vocilor) dar cu atît mai mult limbajul devine esențial, ca mijloc de a fixa
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
dezertării, al "tranzacționismului" ce a cuprins pătura intelectuală. Oameni fini, ce până ieri păreau dușmani neînduplecați ai iliescianismului, se înghesuie să se pună la dispoziția echipei care a nenorocit, pentru multe decenii de aici înainte, țara. Nu sunt singurul care constată alterarea fibrei morale a națiunii. Trăind dezastrele în serie, cei mai mulți români și-au anihilat orice reflex de normalitate. N-am auzit ca vreunul dintre pensionarii miluiți cu două sute de mii de lei să tresară de indignare când ministrul de resort
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
nici viața profesorilor, nici cea a elevilor nu mai pot fi concepute); neaplicarea completă a măsurilor de reformă, ba chiar blocarea lor de către noua conducere a MEC. În continuare va fi vorba de cel mai grav lucru pe care îl constatăm în felul în care legea și o mentalitate eronată transformă liceul dintr-o școală de cultură generală în contrariul ei. Legea e nesigură la acest capitol. Admițînd un număr de licee de specialitate chiar mai mare decît acela din regimul
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
de multe ori erau doar aparent siguri). Forța coercitivă a sistemului descuraja orice manifestare independentă. era explicabilă și, până la un punct, justificată. Dar, după decembrie 1989 situația s-a schimbat radical în această privință. Oricâte nemulțumiri am avea, oricâte continuități constatăm cu vechiul regim, din punctul de vedere al libertății de exprimare într-adevăr a avut loc o revoluție. Iar această libertate trebuie permanent apărată și consolidată, căci întotdeauna și pretutindeni în lume există forțe care urmăresc limitarea dreptului sau a
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
ale unui tratat de istorie a românilor. Sistemul adoptat de coordonatori este tot cel socialist, o juxtapunere de studii realizate de o multitudine de autori. Până aici nimic deosebit, metoda folosită poate fi acceptată sau nu; din nefericire însă se constată că au fost incluse în tratat studii datând din anii optzeci și chiar și din anii șaizeci ai secolului trecut sub semnătura unor autori din zilele noastre! Justificările responsabililor tratatului sunt puerile. Întrucât este în joc prestigiul celei mai importante
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
cu un număr de volume consacrate literaturii catalane. Catalana - limbă neromanică care a avut ghinionul istoric al marginalizării Catalaniei în istoria secularelor războaie cu maurii - e îndeobște fie total ignorată, fie considerată un simplu dialect al spaniolei. Funcționează însă, au constatat lingviștii, un "conservatorism" îndrăcit al ariilor laterale - principiu care se aplică, în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus, latinitate sporită față de aceea a statelor din preajma
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
gustul celor care polemizează. Și, se vede, deranjează mai mult urechea niște note false absolut colaterale decât esența cântecului cu care, simplu, ești de acord sau nu. Poate lucrul cel mai pozitiv în jurul acestei neterminate polemici e acela de a constata că suntem mulți cei ce credem că nu suntem o literatură a unui singur poet... Evident, suntem o literatură vie nu fiindcă polemizăm, ci, mai ales, fiindcă sunt oameni care, dincolo de contestații (legitime, în fond, ale fiecărui cititor), se încăpățânează
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
vlăstare. Se cere o fotografie a copilului. Bănuiam că este pentru pașaport. După un timp mama a fost din nou convocată și i s-a comunicat "cu discreție" motivul respingerii mele. Nu are figură de copil de muncitor" precum se constatase din fotografie. Pe atunci cultura mea despre naziști era aproape nulă. Prin urmare, nu știam că puseseră la punct o metodă științifică pentru decelarea raselor după măsurători antropometrice. Diferența era că aici, în minunata mea țară, metoda era "la bunul
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
mormînt.// Metalica, vibrînda a clopotelor jale/ Întreba care este misterul ce ne leagă/ de locul nașterii noastre. Ca un tunel// În care ne aruncăm spre o apă mai pură/ Amniotică, letală, maritală./ Colo, în Eliseu!..." (Ediție critică). În intimitatea substanței, constatăm o diminuare a furorii distructive, o îmblînzire a rigorilor avangardiste, ce parțial renunță la oarecum infantila lor poză compact teribilistă. Absurdul se mlădiază, devine delicat, înzestrîndu-se cu fragmente de pietate: "În nu foarte greaua curgere dinspre/ naștere spre moarte - cum
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
și de ce el merită, sau nu merită o altă soartă. (Cum vă sună, ca titlu, Ziua futută a lui Vladimir și Estragon? E mai bun decât cel original, al lui Beckett? E mai modern?) S-a modificat limbajul dramei și constatăm acest lucru citind noile piese ale dramaturgilor sârbi sau germani: se vorbește fără ocolișuri, li se spune tuturor lucrurilor pe nume. Oamenii pe care îi aud vorbind tare pe stradă și în autobuz se exprimă exact la fel. Se vor
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Doinaș și Irinel Liciu sînt personalități de primă mărime ale culturii române. După publicarea acestei fotografii murdare, Gardianul și-ar putea schimba liniștit titlul în Milițianul, deși s-ar putea să-i revolte și pe foștii milițieni. Cu mare regret, constatăm că tragedia familiei Doinaș a fost și pentru cotidianele bine intenționate un prilej de a transforma o sinucidere, a lui Irinel Liciu, văduva timp de cîteva ore a lui Ștefan Aug. Doinaș, într-un fapt divers de cartier. Cronicarul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
ei etc. - cu observația că acestea "se mai folosesc astăzi numai în stilul solemn". între timp au apărut desigur alte fapte și alte interpretări, mai nuanțate. Faptul că situația actuală presupune preferințe clare, asimetrii și dezechilibre, pe care le poate constata orice vorbitor din propria practică a limbii, devine verificabil și cu ajutorul sistemelor de căutare în Internet. Raportul de uz dintre dumneasa și dumnealui se dovedește astfel a fi în perfect acord cu intuiția lingvistică: la o simplă căutare în rețea
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]