269 matches
-
mijloc textual de construire politică a națiunii. După cum a subliniat J.L. Austin (2005) [1962] în teoria sa a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în fapt, enunțuri performative care, acumulate, au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a Europei, naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în raport cu tema lucrării * Actualitatea informațiilor * Prelucrarea informațiilor * Citarea corectă a surselor bibliografice * Consemnarea bibliografiei, conform normei metodologice III. Ipoteza (ipotezele) de lucru * Identificarea și formularea clară si corectă a ceea ce se urmărește a se demonstra în lucrare, în funcție de tipul cercetării (constatativă, experimentală, orientată, operațională etc.) IV. Structura * Concordanța structurii cu tema tratată Delimitarea cadrului conceptual si a domeniului teoretic al temei * Succesiunea logică a capitolelor si a subcapitolelor * Caracterul unitar al lucrării i al fiecărui capitol * Ponderea aspectelor practice * Proporția părților
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
stilistică și cultivarea exprimării orale și scrise a elevilor. 7. Didactica redactării. 8. Stilistica nivelelor limbii din perspectivă didactică. 9. Operaționalizarea obiectivelor studierii limbii române din perspectiva suporturilor literare și non literare. 10. Elemente de sociolingvistică școlară: vorbirea elevilor Studiu constatativ și ameliorativ din perspectivă didactică. 11. Abordarea diacronică a teoriilor limbii în raport cu pătrunderea lor în programe și manuale școlare. 12. Transpunerea didactică: de la lingvistică la didactică. 13. Limba română în context romanic și european si posibilități de valorificare didactică prin
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
prin dialog cu clasa;formularea unor concluzii privind stadiul cunoștințelor și formării deprinderilor de a compune; - tema pentru acasă. III Evaluarea exercițiilor de compoziție Importanța evaluării priceperilor și deprinderilor elevilor privind elaborarea de compoziții este dată de principalele ei funcții: constatativă (control), educativă (stimulativă), selectivă (de ierarhizare), socială. Pentru ca evaluarea să reflecte cât mai fidel calitatea compoziției supuse aprecierii și săși Îndeplinească funcțiile menționate, se impune respectarea câtorva cerințe generale, care țin de natura specifică a exercițiilor de compoziție, de factorii
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
implicate în realizarea lui. Stabilirea diagnosticului diferențial permite aplicarea unei metodologii corectiv terapeutice adecvate. Pornind de la considerații de ordin teoretic dar și practic, în comunicarea de față ne-am propus să prezentăm rezultatele unui experiment ce cuprinde două etape: una constatativă și alta formativă. Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 1989 1990. În etapa constatativă s au aplicat probe pentru depistarea tulburărilor de limbaj la un lot de 64 subiecți de același sex din câte două clase paralele de clasa
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la considerații de ordin teoretic dar și practic, în comunicarea de față ne-am propus să prezentăm rezultatele unui experiment ce cuprinde două etape: una constatativă și alta formativă. Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 1989 1990. În etapa constatativă s au aplicat probe pentru depistarea tulburărilor de limbaj la un lot de 64 subiecți de același sex din câte două clase paralele de clasa I și două de clasa a IV-a, din Școala Ajutătoare de Băieți Brăila. La
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de asemenea, în ce măsură rezultatele la învățătură sunt influențate pozitiv prin terapia logopedică a cazurilor cu care s-a lucrat. Preocuparea noastră este abordată pe o perioadă mai îndelungată și face parte dintr o comunicare mai amplă. Experimentul are un caracter constatativ și terapeutic. În cadrul fenomenului instructiv-educativ abordat, materializarea calitativă și cantitativă a fost concretizată prin tabele numerice, coeficienți statistici asupra fenomenelor lexicografice, probe de scriere și lexie (benzi), histograme etc. Literatura de specialitate ne ajută să precizăm câteva generalități asupra acestei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plecat din oraș. sau, în stil direct, într-o relație de incidență, în structura unui enunț complex: „- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne, mistrețul acela nu vine pe-aici.” (Șt.Aug. Doinaș) Enunțurile asertive, cu verb implicit, se pot realiza ca enunțuri constatative, când actualizarea planului lor semantic se înscrie în sfera cunoașterii empirice: A început să ningă din nou. sau ca enunțuri ilustrative, când actualizarea planului lor semantic este subordonată unei interpretări de natură științifică: Ca semiauxiliar, verbul a trebui exprimă ‘ipoteza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semiauxiliar, verbul a trebui exprimă ‘ipoteza’ iar predicatul compus în structura căruia intră este sinonim cu un predicat simplu realizat printr-un verb la prezumtiv: Trebuie să fi rătăcind prin pădure./ Va fi rătăcind prin pădure. Planul semantic al enunțurilor constatative poate fi supus probei adevărului fenomenal (Ninge sau nu ninge), în timp ce planul semantic al enunțurilor ilustrative este supus probei adevărului conceptual (Verbul a trebui dezvoltă sau nu componenta semantică ‘ipoteză’). Când verbul asertiv reprezintă, ca verb performativ (Austin), însăși realizarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunț un conținut propozițional (p) și o forță ilocuționară (F). Problema clasificării actelor de discurs a ridicat numeroase dezbateri și a cunoscut o mulțime de forme. Dificultățile decurg din mai multe aspecte: Un act de discurs este adesea indirect: aparentul constatativ Pute a hoit aici! are valoare atît de reproș (Ați fi putut aerisi! și/sau să vă spălați pe piciare), cît și de ordin deghizat (Deschideți fereastra! Mergeți să faceți un duș!). Unei porțiuni de enunț dat nu-i corespunde
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu-i corespunde obligatoriu un act ilocuționar evident. • Interpretarea valorii ilocuționare a unui enunț este rareori simplă (în afară de cazul performativelor explicite de tipul Te botez, Declar ședința deschisă). Un enunț precum Ședința este deschisă poate fi la fel de bine o aserțiune constatativă cu valoare de reproș (făcut de un asistent la adresa altuia care continuă să-și vadă de-ale lui) sau o declarație de deschidere a ședinței unei adunări sau întruniri de către persoana autorizată. Ezitarea între o valoare de reproș, de ordin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că în ciuda faptului că ați ștrumfit-o, ați rămas niște ștrumfei de treabă. Hai că vă iert! Nu este suficient să identificăm actele de discurs infăptuite succesiv de marele Ștrumpf. Mai trebuie să ținem cont și de legăturile dintre actele expresive, constatative, declarative și performative, așa cum vom vedea la sfîrșitul capitolului următor. Referințe și lucrări recomandate - Jean-Claude ANSCOMBRE: "Marqueurs et hypermarqueurs de dérivation illocutoire: notions et problèmes", Cahiers de linguistique française 3, Université de Genève, 1981. - John Langshaw AUSTIN [1962] 2003: Cum
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A) inserate într-o singură replică a Marelui Ștrumpf: • e1: Bravo! Enunț monorem expresiv complet, avînd forma sintactică a unei exclamații. Act de discurs EXPRESIV(A1) care nu ia forma performativului de felicitare. • e2: Văd că: Segment introductiv al enunțurilor CONSTATATIVE e3 și e4. • e3: ÎN CIUDA faptului că ați ștrumfit-o: Propoziție p care trimite anaforic ("faptul că") la ansamblul volumului de-a lungul căruia ștrumfii s-au bătut, în lipsa autorității marelui Ștrumf. Act de discurs A2 ASERTIV (constatare) • e4: ați rămas
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care se manifestă investigativ prin compararea diferitelor texte și versiuni ale operelor particulare pentru a delimita anumite criterii și practici comune, despre o critică juridică, care se manifestă prescriptiv printr-un ton legislativ, despre o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de a relaționa viața autorului cu opera sa, despre o critică impresionistă, care se manifestă poetic în încercarea de a exprima sentimentele criticului în raport cu lucrările de artă, și despre o critică pragmatică, care se manifestă strategic prin evidențierea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
experimentele psihologice și sociologice în cercetarea actuală, se obține un tablou complet a ceea ce ar trebui să se urmărească atunci când o noțiune ca cea de conștiință de sine reclamă dreptul reautentificării sale filosofice. Drumul către o nouă utilitate a acurateții constatative trece prin sesizarea calitativă a tuturor proceselor interioare și nu se oprește decât la granița exteriorizantă a conștiinței obiectelor lumii. Conștiința nu zăbovește niciodată asupra unui tip de cunoaștere care o lasă în penumbra relativismului, în misterul unui context temporal
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din țăranii alienați a format un nou tip de lumpen care, după căderea comunismului, a încercat să supraviețuiască prin comerț ilicit sau a acceptat fatalist sărăcirea și șomajul, secondate de o delincvență de întreținere (dacă este permis un asemenea termen constatativ). România de astăzi, de telenovelă și a telenovelelor, este una dominată de periurbanizare, cultura sărăciei fiind preponderentă. Din pricina aceasta s-a născut o lume compensatorie: aceea a bișnițarilor, parveniților, speculanților, a infractorilor mai mult sau mai puțin notorii, „borfași” de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Dacă aș ști, aș face și eu unul și mai popular. Înțeleg mecanismele, teoria răspândirii tehnologiei, «the tipping point» etc. Însă nu-mi dau seama de ce tocmai o rețea socială și de ce tocmai Facebook. Aud zilnic tot felul de argumente constatative la adresa acestei platforme de comunicare; există tot felul de aplaudaci care fac materiale din ce în ce mai inspiraționale și mai adulatoare la adresa acestei rețele. Până la urmă 90% spun ori bazaconii, ori truisme“. Simplitate. Titus Căpîlnean, online communication specialist la Roșia Montană Gold Corporation
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu Descartes, limbajul este înainte de toate un mijloc de reprezentare a gândirii. J.L. Austin contestă primatul frazei afirmative, din concepția reprezentaționistă, și pleacă de la premisa că limbile naturale se organizează în jurul unei distincții funcționale între două tipuri de enunț: enunțuri constatative, care descriu o stare de lucruri, și enunțuri performative, care permit împlinirea unui anumit tip de acțiune. Astfel, o frază precum Partidul liberal promovează valorile economiei de piață. se înscrie în prima categorie de enunțuri, în vreme ce o frază de tipul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
3. Eșantionul de lucru și etapele investigației Investigația, având drept subiecți un singur eșantion, format din cei 20 de elevi ai clasei a V-a de la școala „Aron-Vodă”, s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2009-2010, în trei etape: etapa constatativă - pretest; etapa experimental- ameliorativă test; etapa finală - posttest; Etapa constatativă - s-a desfășurat la debutul anului școlar, prin aplicarea probelor de evaluare a abilităților de comunicare ale elevilor. Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Scopul: Evaluarea capacității de a opera cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
subiecți un singur eșantion, format din cei 20 de elevi ai clasei a V-a de la școala „Aron-Vodă”, s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2009-2010, în trei etape: etapa constatativă - pretest; etapa experimental- ameliorativă test; etapa finală - posttest; Etapa constatativă - s-a desfășurat la debutul anului școlar, prin aplicarea probelor de evaluare a abilităților de comunicare ale elevilor. Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Scopul: Evaluarea capacității de a opera cu noțiunile gramaticale formate și de integrare a cestora în activitatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
randamentul elevilor. 2.3.3. Etapa finală, desfășurată în perioada 15 - 30 mai 2010, a avut drept scop evaluarea competenței de comunicare a elevilor după aplicarea măsurilor ameliorative din faza experimentală. Aplicarea unor probe de evaluare similare celor din etapa constatativă a permis analiza comparativă a rezultatelor. Proba nr. 3 - Comunicare scrisă Material: Test de evaluare (Anexa 9) Rezultatele pe itemi ale probelor scrise - prezentare comparativă: a) Nivelul lexico- semantic: Rezultatele obținute în etapa finală dovedesc faptul că elevii operează mult
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a valorifica în mod corect resursele acestui nivel al limbii în actul comunicării. c) Nivelul morfologic: Există un progres evident în efectuarea operației de recunoaștere la nivelul morfologic al limbii; 75% dintre elevi obțin punctaj maxim, față de 50%, din etapa constatativă. Rezultate mai bune se obțin în etapa finală și la operații mai complexe, de structurare și exprimare a sensului valorificând elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adecvate individual și le prezintă oral. Rezultate obținute la proba orală - prezentare comparativă Punctajul obținut la proba orală evidențiază o creștere a capacității de înțelegere a textului; la proba finală, 35% dintre subiecți obțin punctaj maxim, față de 25%, în etapa constatativă. Un progres evident realizează capacitatea de exprimare a unui punct de vedere personal; dacă la proba inițială 20% dintre subiecți obțineau rezultate nesatisfăcătoare, la posttest numărul acestora se reduce la 5%. Ca urmare a activității experimentale, competența de comunicare orală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de terapie logopedică. Deci, nu este vorba de o cercetare numai aplicativă sau numai teoretică, ci mai degrabă de o cercetare operațională. Deși geneza lucrării se plasează într-o experiență de terapie logopedică ea nu are intenția să rămână numai constatativ normativă, ci încearcă să exprime valoarea unor studii și cercetări riguros științifice. În această direcție, constituie o primă încercare în literatura de specialitate, de a stabili rolul rhinolaliei în tulburarea procesului de organizare și dezvoltare a limbajului la copil, din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se întocmește un certificat de orientare școlară . Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de Piaget și Vîgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă într-una investigativ ameliorativă de tip cercetare-acțiune. în acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are drept finalitate facilitarea elaborării și aplicării demersului terapeutic compensator și recuperator, orientarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]