157,124 matches
-
între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de altă parte. Principii generale Art. 3. - Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici sunt următoarele: a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării; b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției publice; c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
funcției publice, funcționarii publici au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă, pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice. Loialitatea față de Constituție și lege Art. 5. - (1) Funcționarii publici au obligația ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
legii, transparența administrativă, pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice. Loialitatea față de Constituție și lege Art. 5. - (1) Funcționarii publici au obligația ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale. (2) Funcționarii publici trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
cod au în vedere aspecte legate de pregătirea profesională, aptitudinile în domeniul comunicării și normele etice care trebuie să guverneze activitatea de asistență fiscală a contribuabililor. Funcționarul fiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și al unităților sale subordonate acționează conform prevederilor Constituției României, republicată, Statutului funcționarilor publici, regulamentului de organizare și funcționare al unității din care face parte și celorlalte dispoziții legale care reglementează activitatea de asistență. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE În activitatea de asistență a contribuabililor vor fi respectate următoarele principii
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
și funcționare al unității din care face parte și celorlalte dispoziții legale care reglementează activitatea de asistență. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE În activitatea de asistență a contribuabililor vor fi respectate următoarele principii fundamentale: 1. Principiul egalității Potrivit art. 16 din Constituția României, republicată (Egalitatea în drepturi), cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege. Pornind de la prevederile constituționale menționate, unitatea fiscală trebuie să asigure un tratament egal tuturor
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
nu fie pus într-o situație de inferioritate față de alți contribuabili în ceea ce privește condiția socială, etnia, sexul, convingerile politice, filozofice, religioase, situația de persoană cu handicap etc. 3. Principiul accesului la informațiile de interes public Potrivit art. 31 din Constituția României, republicată (Dreptul la informație), dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
interes public, în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. 4. Principiul gratuității asistenței fiscale a contribuabililor Potrivit art. 51 din Constituția României, republicată, exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă. Făcând parte din categoria serviciilor cu caracter public, asistența și informarea contribuabililor se acordă în mod gratuit de către personalul care își desfășoară activitatea în acest domeniu. 5. Principiul transparenței Principiul
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
din categoria serviciilor cu caracter public, asistența și informarea contribuabililor se acordă în mod gratuit de către personalul care își desfășoară activitatea în acest domeniu. 5. Principiul transparenței Principiul transparenței derivă din dreptul la informare al cetățenilor, potrivit art. 31 din Constituția României, republicată. Ca urmare, fiecare unitate fiscală trebuie să aplice cu consecvență acest principiu în relația cu contribuabilii. Transparența trebuie concepută ca o condiție a dialogului, dar și ca un instrument de control al activității administrației fiscale de către contribuabili. Acest
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
fiscală, precum și promovarea conformării fiscale voluntare, printr-o abordare orientată către contribuabil, în care acesta este privit ca partener egal al administrației fiscale. Obiectivele specifice ale activității asistenței contribuabililor sunt următoarele: Respectarea dreptului la petiționare al contribuabililor Art. 21 din Constituția României, republicată (Accesul liber la justiție), stipulează că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Totodată nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 51 din Constituția României, republicată (Dreptul
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
Art. 21 din Constituția României, republicată (Accesul liber la justiție), stipulează că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Totodată nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 51 din Constituția României, republicată (Dreptul la petiționare), stipulează că cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor. La rândul lor, autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
o sumară analiză etimologică. în limba latină, substantivul rex derivă din verbul rego, regere : a îndrepta, a conduce, a cîrmui. Din aceeași familie avem, în românește, cuvinte ca regim, regiune - și altele. Revenind la rego, regere: potrivit articolului 2 din Constituție, Ťsuveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendumť. Așadar, etimologic vorbind, regele României este poporul român. (Aplauze, strigăte de ,Bravo!".) Trăiască regele!" (Aplauze.) Transmisă de două ori pe micul ecran, intervenția i-a
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
câțiva ani în urmă când ia buzunărit de bani pe niște bieți oameni, promițăndu-le construcția apartamentelor). Din implicațiile sale politice din ultimul timp reținem doar organizarea împreună cu Iu. Roșca și colonelul SIS A. Bejenari a așa numitului „Comitet pentru Apărarea Constituției și a Democrației” (CaCaDu), care timp de câteva luni alături de Congresul Civic (CC!) al lui Voronin au organizat manifestații antiguvernare care însă nu s-au soldat cu nimic. Șefii le-au comandat și „holopii” au executat. Să facem o scurtă
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
o dorim efectiv și care poate deveni obiectiv național al României, iar Timofti a recunoscut identitatea lingvistică românească a basarabenilor și identitatea românească a statului Republică Moldova. Incontestabil, decizia Curții Constituționale privind restatuarea, la locul adecvat, de document fundamental pentru Constituție, a Declarației sfinte de Independență a basarabenilor, a început să reașeze lucrurile dureroase pentru noi, românii din stînga Prutului, umiliți și după proclamarea Independenței, printr-o clasa de politicieni vînduți Kremlinului. Pentru Republică Moldova, anul 2013, fără nicio îndoială, este
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
dar este important că aceasta aspirație devine tot mai abordată în declarațiile politicienilor. Am mai remarcă, pentru Puterea din R.Moldova, că ar fi bine să devină toleranță față de dreptul românului la aspirația să de reîntregire a neamului, în temeiul Constituției, în temeiul Declarației de Independență, al libertății de exprimare, pentru că și Curtea Constituțională a statuat, în ultimii trei ani, împreună cu justiția națională, dreptul de a se vorbi de Unire, de a avea în clipuri electorale acest obiectiv, de a avea
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
arsenalele prin care ne ține sub ocupație. Ca președinte al PNL din Basarabia, ca unul dintre coordonatorii Consiliului Unirii, intenționăm să identificăm formulă prin care să resolicitam atitudinea Curții Constituționale față de pozitiile-cheie din Declarația de Independență, care devine parte a Constituției, în ceea ce privește statutul de ocupație al celui de-al doilea stat românesc și lichidarea consecințelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, prin care au fost distruse viețile unor generații întregi, rupte prin generația bunicilor de Patria-Mama, România. Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
care au fost distruse viețile unor generații întregi, rupte prin generația bunicilor de Patria-Mama, România. Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii române în Declarația de Independență, cărora le ramanem îndatorați, și cine au fost promotorii “limbii moldovenești” din Constituție, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea în infama fițuica de “dicționar moldo-roman”? Vitalia Pavlicenco: Limba română în Declarația de Independență a fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
de pe Bac sau de la Chișinăul de pe Cris. Important e că documentul reflectă interesul și instinctul național al Basarabiei - ne spune Aurel Preda într-un interviu extrem de prețios, publicat în cotidianul național ”Timpul”. Cat privește cine a introdus ”limba moldoveneasca” în Constituție, desigur, e vorba de Clanul Lucinschi și Clanul Voronin, care, din păcate, conduc și azi Republică Moldova și e posibil ss pregsteasca scenarii ca să conducă în continuare. Asta e nenorocul și slăbiciunea noastră, iar lipsa unei identități clare a populației
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
și slăbiciunea noastră, iar lipsa unei identități clare a populației conduce și la frică - în fața guvernanților - a pretinsei societăți civile și, de aceea, suntem păscuți continuu de pericolul remoldovenizarii în stil stalinist, adică de deznaționalizare continuă. Agrarienii, care au votat Constituția, s-au acoperit de rușine, de aceea, e bine că aceasta Curte Constituțională a pus punctul pe o rușine națională. Acum va trebui să știm a ne apară această realizare a Mișcării de Eliberare și de Renaștere Națională. Gabriel Teodor
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
obligă universalitatea limbii românești în curiculele școlare și/sau datele statistice ale densității poporului român (acum - readus sub aceeași identitate)? Vitalia Pavlicenco: Pentru cine nu e certat cu legea, lucrurile șunt clare. De azi înainte, indiferent de ce e scris în Constituție, adevărul e cel pronunțat de Curtea Constituțională. Dar nu excludem deloc faptul că Rusia va face totul ca să deturneze lucrurile și iată trebuie să cîntăm și noi că “Nemuritorii” din Buzău că “Suntem aici” și ținem piept Urgiei din Est
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
lucrări ce pot fi apreciate în mod absolut, lucrări ce rămân în conștiința publică. Sunt capodopere ce pot fi considerate atât în ce privește planul măiestriei componistice, dar și în cel expresiv artistic, cel spiritual ideatic. Vieru este o conștiință europeană prin constituție și una universală prin vocație. Observată în perspectiva deceniilor, opera sa consolidează zona - aș numi-o - clasico-romantică, puternic reflexivă a muzicii noastre din a doua jumătate a secolului trecut. Clepsidra I, Psalmi, primul concert pentru violoncel și orchestră, Simfonia pe
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
de monarhie specific Orientului, disprețuind tradiția și spiritul roman autentic pe care voia să-l abolească, dorind strămutarea capitalei imperiului la Alexandria, împăratul artist s-a sprijinit în special pe această categorie în bătălia pe care o ducea împotriva partizanilor constituției augustane. Spre sfârșitul domniei, el se considera atotputernic, intangibil și iubit de popor. Numai că ceea ce părea de domeniul imposibilului s-a produs: cum la Roma totul se afla sub controlul trupelor de securitate și, în consecință, orice încercare de
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
discriminărilor sexuale, o face cu prețul pierderii propriilor privilegii. În privința asta, feministele au intuit un adevăr irefutabil al psihologiei masculine: orice bărbat va muri cu convingerea că femeile au pretenții sociale cărora nu li se poate găsi un corespondent în constituția lor fiziologică. Cu alte cuvinte, femeile vor mult, dar biologia le trădează. Și atunci, în mintea bărbatului, strategia feministelor este una a persuasiunii prin omisiune: ocolesc biologia și o înlocuiesc cu politica studiilor de gen. Cartea Cristinei Ștefan este o
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
cu ce temei legal le-a clasificat ca fiind „secrete”, devreme ce Legea nr. 182 privind protecția informațiilor clasificate a fost adoptată În 2002 și publicată În Monitorul Oficial nr. 248 din 12 aprilie, iar art. 15 alin.2 din Constituție a consacrat principiul neretroactivității legii. După ce, pe tot parcursul celor 66 de zile de greva foamei, a trimis constant cereri de lămurire către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând ca aceasta să lămurească termenul de „acces efectiv” la dosar suficient
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
credea Călinescu despre meseria lui. Ele merită a fi citate cu atît mai mult cu cît, excepționale fiind, n-au fost reluate niciodată de autor: "Dl. Mihail Dragomirescu este un temperament eminamente politic. La baza activității sale critice găsim o constituție, un parlament, un buget, un guvern, un buletin oficial, un organ de luptă." "Sistemul critic al d-lui Lovinescu se compune din mari mișcări de trupe fără posibilitatea unei lupte, din îndrăzneli prudente și prudențe impenetrabile, din mici rezerve mentale
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
cei care-i ocupi. Predau acest curs la parlamentarii care se predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]