9,983 matches
-
impunea cu atât mai mult cu cât Camera Deputaților respinsese această inițiativă legislativă. Pe cale de consecință, prin faptul că Senatul nu a dispus întoarcerea legii la Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională în ceea ce privește prevederile art. II din legea dedusă controlului de constituționalitate considerăm că, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) și alin. (5) din Constituție, nu a fost respectată procedura parlamentară de adoptare a legilor. Totodată, această lege contravine și jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție Art. I al legii supuse controlului de constituționalitate prevede modificarea alin. (7) al art. 115 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, după cum urmează: „Dispozițiile primarului, dispozițiile președintelui consiliului județean, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative; în cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. În opinia noastră, prevederile legii deduse controlului de constituționalitate contravin normelor de tehnică legislativă referitoare la sistematizarea legislației, ce interzic paralelismul în reglementare, din cel puțin două perspective. Astfel, pe de o parte, prin conținutul normativ al legii transmise la promulgare, legiuitorul instituie aceeași normă în două acte normative
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
conținutul normativ al legii transmise la promulgare, legiuitorul instituie aceeași normă în două acte normative distincte, respectiv Legea nr. 215/1001 și Legea nr. 340/2004, iar pe de altă parte, cele două norme instituite prin legea dedusă controlului de constituționalitate reiau o normă deja existentă, dintr-o altă lege distinctă. În acest sens, precizăm că în legislația în vigoare există deja o prevedere conform căreia prefectul poate realiza un control de legalitate cu privire la actele președintelui consiliului județean. Astfel, potrivit art.
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.». Astfel, într-o interpretare literală a dispozițiilor constituționale ale art. 123 alin. (5), modificările aduse de legea dedusă controlului de constituționalitate sunt contrare acestor dispoziții, întrucât textul Legii fundamentale nu introduce în enumerarea limitativă a actelor care pot fi atacate de prefect la instanțele de contencios administrativ și actele președintelui consiliului județean, referindu-se exclusiv la actele consiliului județean, ale consiliului
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
aplicate, potrivit principiului constituțional al comportamentului loial (a se vedea, cu privire la înțelesul noțiuniiDecizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), de către Parlament în sensul restabilirii stării de constituționalitate."
CCR, ordonanța traseiștilor politici. De ce a fost declarată neconstituțională by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103736_a_105028]
-
nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
evaluare a procurorului general al României și al procurorului șef al DNA a survenit în contextul în care pe de o parte Guvernul a adoptat OUG 13/2017, pe de altă parte DNA a procedat la anchetarea circumstanțelor împrejurărilor, legalității, constituționalității procedurii în care Guvernul a adoptat OUG, ancheta față de care președintele Senatului a sesizat CCR cu privire la existența unui conflict între PÎCCJ-DNA pe de-o parte și Guvern pe de altă parte. - vă asigur că dacă nu eram sigur, daca nu
Kovesi - Lazăr, DECIZIE revocare. Anunțul ministrului Justiției Tudorel Toader - LIVE TEXT by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102074_a_103366]
-
procurorii nu pot anchetă. CCR a stabilit echilibrul constituțional între puterile statului. - Procurorii nu pot anchetă miniștri, parlamentari, autorități decidente în opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care il adopta. Procurorii nu pot anchetă oportunitate, împrejurări, circumstanțe, legalitate, constituționalitate. În activitatea, CCR, au fost pronunțate numeroase decizii de constatare a unor conflicte juridice de natură constituțională. Toate conflictele care au fost constatate că și conflicte adevărate au fost de competențe pozitive și niciun conflict negativ. - O concluzie intermediară este
Kovesi - Lazăr, DECIZIE revocare. Anunțul ministrului Justiției Tudorel Toader - LIVE TEXT by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102074_a_103366]
-
faptul că, în urma incidentelor din Franța, instituțiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii "Big Brother" și a Legii cartelelor pre-pay. Cred că, în actualul context, și celelalte instituții implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituționalității vor avea o opinie puțin schimbată. Dacă un titular de abonament este identificat, dreptul lui nu a fost în niciun fel încălca. Atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat?", a spus Tiberiu Nițu
ActiveWatch: Tragedia din Franța, folosită de autoritățile române ca pretext pentru restrângerea drepturilor fundamentale () [Corola-website/Journalistic/102401_a_103693]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, potrivit căruia " În cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau ordonanța modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării", Curtea urmează să examineze dispozițiile art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (3) și art. 84 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237503_a_238832]
-
de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital. Stabilirea modalității de restituire prin echivalent, ca de altfel și a cuantumului prejudiciului suferit, nu reprezintă însă o problemă de constituționalitate, ci o opțiune a legiuitorului, care este în concordanță cu spiritul Legii nr. 10/2001 , si anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, pe de o parte, si care ține de politică legislativă fiscală a statului, pe de altă parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158042_a_159371]
-
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat în numeroase cauze asupra constituționalității prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 . De exemplu, prin Decizia nr. 802/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204628_a_205957]
-
la contribuțiile financiare, și art. 154 alin. (1), privind conflictul temporal de legi. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză și cu motivări asemănătoare, soluția adoptată fiind de fiecare dată aceeași, și anume că aceste dispoziții sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
timbru și unele dispoziții cuprinse în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod constant că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, și nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175366_a_176695]
-
prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele: Prin numeroase decizii, s-a pronunțat în sensul constituționalității art. 2 și 20 din Legea nr. 146/1997 în raport cu critici identice de neconstituționalitate. În acest sens amintim, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 40 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212626_a_213955]
-
încălcări a art. 141 din Legea fundamentală, referitor la rolul Consiliului Economic și Social, se arată că această critică vizează, în realitate, chestiuni legate de modul de aplicare a unor dispoziții legale în activitatea Guvernului, și nu veritabile probleme de constituționalitate. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 și a dispozițiilor art. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217287_a_218616]
-
de siguranță națională nu pot, fără nicio excepție, să fie aduse - în mod direct sau indirect - la cunoștința persoanei în cauză, deoarece aceste informații sunt informații secrete, în temeiul Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. După ce a examinat constituționalitatea art. 84 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , Curtea Constituțională a hotărât, prin Decizia nr. 342 din 16 septembrie 2003 , că dispozițiile conținute de acest articol erau conforme cu Constituția în vigoare la momentul faptelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242505_a_243834]
-
texte din partea specială a Codului penal care includ expresia "consecințe deosebit de grave", expresie al carei sens este explicat de art. 146. Analizând aceste susțineri, Curtea constată că dispozițiile art. 146 din Codul penal au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat conform art. 144 lit. c) din Constituție. În mod constant, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, într-adevăr, în condițiile unei rate ridicate a inflației limită de 50.000.000 lei prevăzută la art. 146, care definește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132956_a_134285]
-
a solicita statului repararea pagubei produse, potrivit dispozițiilor dreptului comun. De altfel, prin Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 , soluția adoptată menținându-și valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la respectarea și ocrotirea de către autoritățile publice a vieții intime, familiale și private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma acelorași critici ca și cele formulate în prezentul dosar și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. Prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 251 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218259_a_219588]
-
aplicarea legii de către instanța de judecată, probleme ce nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea acesteia, asigură controlul de constituționalitate prin raportare la prevederile Legii fundamentale. Curtea a statuat în jurisprudența sa că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "(...) prin Înalta Curte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
Curtea reține că prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , ale art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 150 din 17 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 25 mai 2016, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea a hotărât în dispozitivul deciziei pronunțate în cadrul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. Având în vedere că instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
lit. d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. Având în vedere că instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepții de neconstituționalitate identice sub aspectul obiectului, dar și al criticilor de neconstituționalitate, se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]