398 matches
-
de timp, activitatea lui politică se concentra pe acțiuni de răspândire a ideilor liberale în întreaga țară, iar pentru ca efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului ministru, cuprindea, pe lângă principii generale referitoare la legalitate, dreptate, rolul administrației, și unele preocupări legate de aplicarea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
împotriva liberalilor dar mai ales a celor radicali mergând până într-acolo încât cer și înlăturarea acestora din viața politică a țării. În fața unei asemenea ofensive, liberalii nu puteau rămîne pasivi; dimpotrivă, la rândul lor se organizează în "Societatea Amicii Constituțiunii", având să încerce în perioada următoare o activitate care-și propunea ca obiectiv fundamental încercarea de limitare a pătrunderii conservatorilor în Parlamentul de la București într-un număr mare713. Viața politică românească va fi centrată, în continuare, pe discutarea cauzelor ce
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
avea și rolul de a consolida poziția lui Carol, în condițiile existenței anumitor reticențe în societatea românească față de el. Într-un discurs, adresat mai mult celor care erau încă sceptici în legătură cu oportunitatea instalării unei monarhii străine, susținut la Societatea "Amicilor Constituțiunii", un an mai târziu, I.C. Brătianu relua argumentele ce stătuseră la baza aducerii unui prinț străin, dintre care consolidarea Unirii și obținerea unui anumit statut în plan extern erau considerate a fi cele mai importante. Fiind interesat acum de obținerea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
anunțau, prin intermediul ziarelor apropiate lor, disponibilitatea de a accepta întocmirea unei liste comune 720 mai ales pentru zona Moldovei, care avea câteva probleme specifice a căror rezolvare nu mai permitea amânare. Se anunța tot atunci apariția unui nou ziar numit Constituțiunea, finanțat prin subscripție publică, iar ca redactori erau Iordache Beldiman, C.D. Sturdza, D. Cornea, D. Cozadini, Al.C. Mavrocordat, Gh. Mîrzescu, V. Pogor, Al. Balș, Gh. Cristoforu, Em. Zahariul 721. Din motive ce țineau cu siguranță de o anumită strategie
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe ale României, Fond Paris, dosar 3, Fond Corespondență, 1867-1869, vol 3. Arhiva Națională Centrală, București, fond Carol I, Casa Regală, dosar 6, 7, 8, 9, 11. Arhiva Națională Centrală, Iași, fondul Petru Poni, nr. 467. Periodice Constituțiunea, 1866. Gazeta de Transilvania, 1866. Gazeta d'Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
38); numărul din 13 septembrie 1866 (p. 45). 529 Poporul, anul I, nr. 17, 20 octombrie 1866, p. 53; Ordinea, 4 octombrie 1866, p. 87. 530 Ordinea, 8 septembrie, 1866, p. 38. 531 Idem, 13 septembrie 1866 , p. 45. 532 Constituțiunea, an I, nr. 3, 1 octombrie 1866, p. 4. 533 Idem, nr. 4, 5 octombrie 1866, p. 3. 534 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond personal D.R. Suțu, dosar 62, fila 24-25. 535 Ibidem, fila 27. 536 Ibidem. 537 Idem
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
op. cit., p. 52. 637 Ibidem. 638 Ibidem, p. 53. 639 Constituția, an I, nr. 2, 28 septembrie 1866, p. 1. 640 Constituția, an, I, nr. 2, 28 septembrie , p. 1. 641 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, Foi volante. 642 Constituțiunea, 1 octombrie 1866, nr. 3, an I, p. 4. 643 Idem, 5 octombrie , nr. 4, an I, p. 1 644 Ibidem. 645 Anastasie Iordache, op. cit., p. 139. 646 Note intime-scrise zilnic de C.A. Rosetti, (adnotate și publicate de Vintilă
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dată. Adunările legiuitoare alese în formula preconizată de noul regim și-au început activitatea la 7 iunie 1939. Fiecare deputat și senator era obligat să depună jurământul după următoarea formulă: „Jur credință regelui Carol al II-lea. Jur să păstrez Constituțiunea și legile țării, să mențin unitatea națională și să apăr integritatea teritoriului României”. Indiscutabil că victoria în acest simulacru de alegeri a revenit Frontului Renașterii Naționale, fiind de fapt singura formațiune politică care a depus liste electorale. Drept urmare, în Parlament
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
destul de reduse în discursul public actual. Cu toate acestea, putem semnala un caz-limită de compunere, și anume pastișa, care poate fi ilustrată prin următorul exemplu: "Bravos, bibicule, halal să-ți fie, pen'că aicea în Piața Endependenți, unde mâncăm sfânta constituțiune cu Peledeu' și Băselu' ca să desființăm noțiunea de cenzură prin dop și tirbișon ca să iasă de'un pupat totzi, zicem ca tine, că e corect, și Marean și almanahe cum le știi tu ca un om mare, da' cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
corect e Tolstoievski" (userul "VAL MANGA", 17.10. 2007, http://nastase.wordpress.com/2007/10/16/exista-limite-pentru- interesul-public). În fragmentul citat observăm două mostre de compunere: "Bravos, bibicule, halal să-ți fie"... și "aicea în Piața Endependenți, unde mâncăm sfânta constituțiune [...] ca să iasă de'un pupat totzi". Primul segment indică o compunere între "Bravos, națiune, halal să-ți fie!"... (Conu' Leonida față cu reacțiunea) și apelativul topicalizat bibicule (D'ale carnavalului...), în timp ce al doilea segment a rezultat din compunerea textemului "a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un pupat totzi". Primul segment indică o compunere între "Bravos, națiune, halal să-ți fie!"... (Conu' Leonida față cu reacțiunea) și apelativul topicalizat bibicule (D'ale carnavalului...), în timp ce al doilea segment a rezultat din compunerea textemului "a mânca [de la...] sfânta constituțiune" (O noapte furtunoasă) cu textemul dislocat "Piata Endependenți, [...] ca să iasă de'un pupat totzi" (Telegrame). Desigur, în afara acestora, fragmentul mai cuprinde și un textem reîncadrat în manieră "slabă" ("cum le știi tu ca un om mare"), precum și numeroase segmente coreferențiale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și III, înainte de apariția monahismului, este atestată de multe documente. Dar noi știm că văduvele nevoiașe erau ajutate de către comunitate și că femeile repudiate erau și ele asistate. Într-adevăr, Didascalia, în traducerea siriană, dar și în reelaborarea grecească a Constituțiunilor Apostolice scrie, în privința văduvelor tinere, că ele nu pot fi primite în ordinul ecleziastic al văduvelor din cauza vârstei lor, dar că vor fi ajutate dacă se vor afla în nevoie: „Dacă există una, tânără, care a trăit puțină vreme cu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Despre finance" cuprindea articolele 64-66. Astfel, articolul 64 prevedea că "impozitele și legile financiare din România se introduc și în Dobrogea"654, iar articolul 66 al legii prevedea că "art. 109, 110, 112, 113, 114, 115, 116 și 117 din Constituțiunea României au putere și în Dobrogea"655. Capitolul VII al legii, intitulat " Despre puterea armată" cuprindea articolele 67 și 68 și reglementa: modalitatea de recrutare în Dobrogea, crearea unui corp de oștire teritorială și a unei flotile locale, precum și alcătuirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și origine, cari se găseau în comună în momentul când lucra comisiunea"709. Articolul 13 al legii de organizare a Dobrogei prevedea că "numai locuitorii aflați în Dobrogea în ziua de 11 aprilie 1877 și îndrituiți prin art. 7 din Constituțiunea României, pot cumpăra imobile rurale în Dobrogea"710. Articolul 2 al legii pentru reglementarea proprietății imobiliare în Dobrogea, lege sancționată la 31 martie 1882 și promulgată la 3 aprilie 1882 prevedea că pot dobândi proprietăți rurale în Dobrogea: românii din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
parlamentului din data de 5 februarie 1880, ședință dedicată dezbaterilor privind legea de organizare a Dobrogei, Mihail Kogălniceanu avea să afirme: "Eu am convingerea că peste doi ani vom isbuti să facem ca Dobrogea să fie astfel încât să poată lua Constituțiunea noastră"1510. În aceste condiții, Vasile Kogălniceanu aprecia că "Mihail Kogălniceanu n-a introdus dar dispozițiunile excepționale din legea asupra organisării Dobrogei decât din prudență, preocupat de situațiunea politică de pe acele vremuri și hotărât ca într-un timp cât mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Camerei Deputaților și Senatului au înmânat coroanele celor doi suverani. Răzpunzând discursului rostit de către președintele Senatului, regele Carol I afirma: "Serbarea de astăzi consacră o epocă de 15 ani plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința națiunii, vitejia armatei și credința care a avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai arzânde prin proclamarea regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
afirma că "dacă astăzi mai sunt mici dorințe și nevoi, pe care respectuoși le supunem la picioarele Tronului, ele izvorăsc toate dintr-o singură nevoie ce se simte, și vor dispare toate prin această singură nevoie împlinită: intrarea Dobrogei în Constituțiune"1804. Același memoriu prezenta necesitatea construirii unei linii de cale ferată între Tulcea, Babadag și Medgidia, iar de aici spre Constanța și Cernavodă. În acest fel "s-ar face ceea ce credem că trebuie să se facă pentru folosul comerțului județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că în țară nu este județ care să nu aibă linie de cale ferată"1805. În încheierea memoriului delegației Consiliului Județean Tulcea se preciza: "Acestea fiind, în linii generale, nevoile județului, ele se pot rezuma negreșit în intrarea Dobrogei în Constituțiune, căci negreșit reprzentanții ei vor căuta să facă ca și acest județ să fie în starea de înflorire în care trăiesc toate districtele puse sub scutul ocrotitor al Majestății Voastre"1806. O atenție deosebită era acordată de către presă dezvoltării urbanistice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
20 iulie. În cursul dimineții, guvernul liberal a convocat Corpurile Legiuitoare întrunite ca Adunare Națională. „În numele poporului român, Consiliul de Miniștri, exercitând în temeiul articolului 81 din Constituție puterile constituționale ale Regelui. Având în vedere articolele 82 și 83 din Constituțiune DECRETEAZĂ Corpurile legiuitoare se vor întruni în ziua de 20 iulie ora 16, pentru a primi jurământul membrilor Regenței numiți prin legea promulgată cu decretul No 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minorității Majestății Sale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
centrul disputelor politico culturale. „În aparență — scria Maiorescu —, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape Întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar În realitate toate aceste sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, și astfel cultura claselor mai Înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
putere, nu existase spunând: „Înainte de 11 februarie chestiunea evreilor nu a avut la noi decât un rol foarte neînsemnat; din vreme În vreme se dau niște circulare ministeriale În contra modului de port al evreilor. La 11 februarie, cu Constituțiunea, s-a agitat chestiunea de a se ști dacă trebuie să se acorde evreilor drepturi politice sau ba, dreapta și atunci mărturisesc că partida În capul căreia se afla d-ul Brătianu, Împinsă ca și noi de acele idei mărețe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tratatele de comerț, din toate țările lumei, puteți citi art. 1 al tuturor convențiunilor Încheiate, care stipulează egalitatea Între diferiți supuși. Noi vrem astăzi să facem o derogare la această stipulație din toate tratatele.... Așa am zis străinilor: evreii, după Constituțiunea noastră, nu pot poseda imobile rurale; prin urmare, nu putem noi să nu introducem În tratat aceasta restricțiune; comuna, după ea, Îi poate Împiedica de a ședea În comunele rurale. Vă Întreb care este textul de lege care oprește pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal, eu unul nu m- ași crede În drept a respecta această Constituțiune, fiindcă ea atunci n-ar mai fii opera țărei, ci ar fi opera unui singur partid; și...trebuie s-o recunosc pentru mine, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal, eu unul nu m- ași crede În drept a respecta această Constituțiune, fiindcă ea atunci n-ar mai fii opera țărei, ci ar fi opera unui singur partid; și...trebuie s-o recunosc pentru mine, și precum lor nu le dau dreptul s-o modifice În sens mai liber decât este astăzi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
s-a Întâmplat că locul lăsat gol a fost ocupat de evreu.....și dovadă este că cu cât se lărgea cercul libertăților noastre, cu atât creștea numărul evreilor. Puțini la număr pe timpul Regulamentului, au crescut pe timpul Convenției, iar pe timpul Constituțiunii numărul lor a devenit Îngrijorător. Vina nu e a lor, vina e a noastră. Este timpul de a ne deștepta! Și dacă este un lucru de care mă bucur În Tratatul de la Berlin, este că el ne obligă să deschidem
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]