1,488 matches
-
ce atrage incidența prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (2) referitoare la înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și a celor ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare la încadrarea reglementării statutului funcționarilor publici în domeniile stabilite de legiuitorul constituant ca aparținând legii organice. Calificarea inițială a legii ce urmează să fie adoptată ca lege organică sau ordinară are influență asupra procesului legislativ, determinând parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative (Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, Decizia
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
principiul legalității în materia finanțelor publice, cât și structura tripartită formală a bugetelor publice (stat, unități administrativ-teritoriale și instituții publice). Totodată, enumerând etapele care descriu și delimitează sfera activității financiare publice, respectiv formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare, legiuitorul constituant a urmărit supunerea lor principiului legalității. Între acestea, întrebuințarea resurselor financiare publice include, printre altele, și efectuarea cheltuielilor publice, inclusiv angajarea acestora prin emiterea sau încheierea de acte juridice (angajamente legale voluntare). Or, câtă vreme art. 1 din Ordonanța Guvernului
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
avută în vedere de către inițiatorii propunerii legislative. Se mai invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1093 din 15 octombrie 2008, potrivit căreia, în dezbaterea unei inițiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, judecătorul constituant reținând considerente care sprijină constituționalitatea legii criticate, din perspectiva procedurii legislative urmate, întrucât ambele Camere ale Parlamentului s-au exprimat cu privire la același proiect de lege, potrivit competențelor și cu respectarea regulamentelor parlamentare. Astfel, legea criticată a parcurs în
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
pentru CSM alte atribuții pentru realizarea rolului său general de garant al independenței justiției. Potrivit normelor constituționale ce consacră rolul CSM, secțiile CSM exercită doar o competență specială, prin atribuire, în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, stabilită astfel de legiuitorul constituant ca o garanție semnificativă pentru realizarea de către CSM a rolului său general de garant al independenței justiției, deoarece judecătorii și procurorii vor fi judecați în materie disciplinară fără nicio influență externă, exclusiv de către propriii reprezentanți aleși, fără să
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
ceea privește punctual competența privind propunerile de numire, precum și promovarea judecătorilor, Curtea reține că, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituție - invocat în motivarea criticii de neconstituționalitate -, aceasta aparține CSM, în condițiile legii sale organice, sintagmă prin care legiuitorul constituant permite legiuitorului ordinar să aprecieze asupra reglementării acestor condiții și modalități de realizare efective a respectivelor atribuții. Sensul normei constituționale mai sus menționate este cel potrivit căruia aceste prerogative (propunerile de numire, promovarea, transferul și sancționarea judecătorilor) nu pot aparține
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
stabilirea prin lege a instanței judecătorești. ... 6. Astfel, desemnarea membrilor completului de judecată s-a realizat printr-un act administrativ emis de către colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu se poate substitui voinței legiuitorului constituant și nu poate prelua atribuții jurisdicționale precum cele privind desemnarea membrilor completelor. În interpretarea Legii fundamentale, Curtea Constituțională a statuat că procedura de judecată se stabilește prin lege, atât compunerea instanței supreme, cât și regulile de funcționare a acesteia fiind
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
Legea nr. 304/2004, își realizează funcția de înfăptuire a justiției prin intermediul judecătorilor organizați în complete de judecată. Pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrar, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se fixează prin lege, iar în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție, a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică. Modul de
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]
-
și, în conformitate cu dispozițiile constituționale, aprobarea trebuia să se realizeze de urgență, nu poate avea efectul de neconstituționalitate invocat, de vreme ce Guvernul, în calitatea sa de emitent al ordonanței de urgență criticate, a efectuat demersurile reglementate de legiuitorul constituant în sarcina sa, respectiv a supus actul astfel emis spre dezbatere în procedura de urgență la Camera competentă să fie sesizată și a dispus publicarea sa în Monitorul Oficial al României. De asemenea, nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 20
DECIZIA nr. 372 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275783]
-
a acțiunilor pe care le întreprind, precum și a efectelor acestora. Înclinarea balanței în favoarea creditorilor sau a debitorilor în cursul procedurilor deja începute este de natură să lezeze grav drepturile lor substanțiale și interesele legitime. Tocmai de aceea legiuitorul constituant a interzis, cu valoare de principiu, aplicarea retroactivă a legii civile, pentru a se evita astfel de situații dăunătoare“. Arată că, având în vedere art. 6 și art. 24 din Codul civil, potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
stării de alertă, care pot să difere de la o perioadă la alta sau de la o unitate administrativ-teritorială la alta, fiind corespunzătoare dinamicii crizei epidemiologice. ... 39. Posibilitatea stabilirii prin lege a unor astfel de restrângeri este prevăzută de legiuitorul constituant distinct de situația de urgență, astfel că instituirea măsurilor care restrâng exercițiul unor drepturi sau libertăți potrivit art. 53 din Constituție se face după o procedură diferită de cea prevăzută de art. 93. ... 40. Prin urmare, nu există niciun obstacol
DECIZIA nr. 38 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255064]
-
45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii -, legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cele ale liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014
DECIZIA nr. 839 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255089]
-
mentalității clasei politice, guvernanți, conducători cu promovarea intereselor publice și de stat, spre eliminarea totală a sărăciei din viața fiecărui cetățean. “Munții noștrii aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poartă” (Octavian Goga). 20. Convocarea imediată a unei Adunări extraordinare constituante. FRAȚI ROMÂNI DIN DACIA! VISAȚI ȘI REALIZAȚI - ÎNPLINIȚI! Președinte Executiv Dr. Nicholas Andronesco Consiliul de Administrație al WRF - FRP Referință Bibliografica: A sosit timpul / Iacob Cazacu Istrati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
Rus în 1812 ca rezultat al Tratatului Ruso-Turc de la București; Întrucât la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus și înființarea unor state separate; Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Țării, adunarea constituanta moldoveneasca aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent; Întrucât la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituanta a votat unirea Moldovei cu Regatul României; Întrucât Statele Unite, Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia și restul statelor aliate au aprobat și au recunoscut
SENATUL SUA SUSŢINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377022_a_378351]
-
proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus și înființarea unor state separate; Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Țării, adunarea constituanta moldoveneasca aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent; Întrucât la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituanta a votat unirea Moldovei cu Regatul României; Întrucât Statele Unite, Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia și restul statelor aliate au aprobat și au recunoscut în mod explicit reunirea Moldovei cu România în Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920; Întrucât
SENATUL SUA SUSŢINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377022_a_378351]
-
auspiciile căruia a candidat. Ei bine, un profesor în Drept Constituțional, un stâlp de bază al intelectualității române, a dat soluția. Poporul, în rolul său de legiuitor absolut, poate cere modificarea constituției eventual efectuată, în afara parlamentului legislativ de către o „adunare constituantă” Sugerez președinției să se consulte și cu acest reprezentant autorizat și competent al întregului popor capabil să dea soluții eficiente. Istoria a consemnat în revoluția franceză un asemenea caz prin care constituția țării a fost înlocuită radical cu una nouă
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
vor desfășura în întreaga țară pe 5 aprilie 2014 și vor avea ca țel promovarea unei Constituții Monarhice care să consacre Monarhia Constituțională în România. La mitingurile ce vor încheia marșurile regale se va solicita Parlamentului României transformarea în Adunare Constituantă, pentru îndeplinirea schimbării constituției republicane cu constituția monarhică, elaborată de Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, având drept consecință schimbarea formei republicane de guvernământ în monarhie. Conferințele, activitățile in integrum ale Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei se conturează, pe măsură ce își sporesc
DECLARAŢIA DE LA CLUJ A ALIANŢEI NAŢIONALE PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362123_a_363452]
-
Sale Regelui Mihai I al României și urmează să fie examinat de Majestatea Sa, după care va fi promovat în fața națiunii, pentru ca, după aceasta să fie transmis și Parlamentului României căruia i se va cere să se transforme în Adunare Constituantă, spre a pune în aplicare prevederile constituției monarhice care consacră Monarhia Constituțională în România. O dată în plus, „Declarația de la Cluj” atenționează clasa politică din România că Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei este o forță care nu poate fi ignorată și
DECLARAŢIA DE LA CLUJ A ALIANŢEI NAŢIONALE PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362123_a_363452]
-
oră împotriva forțelor conservatoare, alături de patrioții revoluționari unguri. Zilele de februarie sînt trăite ca un moment inaugural. Tinerii moldo-valahi Golescu, frații Brătianu, Negri, Alecsandri, Bălcescu se află printre manifestanți. Ei organizează o subscripție pentru răniții zilei de 24. Ziarul Poporul constituant din 22 martie proclamă: "Principiul fraternității popoarelor capătă sub ochii noștri o aplicare destinată să devină din ce în ce mai amplă și mai fecundă. Moldovalahii care, încă din 24, puseseră la dispoziția publicului localul bibliotecii lor, pentru a fi folosit drept spital, cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai întîmpinat nici o rezistență și, o dată cu recunoașterea ei, putem zice că din acel moment chiar, și independența statului român în princip a fost deja recunoscută. Ca probă că acesta a fost sentimentul țării, putem aminti aci cuvintele rostite de către președintele Constituantei, d. M. Kostaki, în numele țării, în momentul când a prezentat alesului ei pactul fundamental. În ziua de 10 mai, când Înălțimea Voastră V-ați suit pe tronul României, țara a văzut realizată cea mai vie și cea mai scumpă a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Și cu câtă recunoștință. țara nu-și aduce aminte de binefăcătoarea intervenire a șefului statului, prin o scrisoare deschisă către primul său ministru, prin care arăta Înalta Sa Domnească voință ca țara să se manifeste în libertate la alegeri. Președintele Constituantei a stabilit cu drept cuvânt ca principiu, și astăzi, după o tristă esperiență, o putem afirma cu mai multă tărie, că dacă regimul constituțional e menit de-a întări tronul și de-a garanta prosperitatea țării, orice violență ce se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea ajunge astfel la o acțiune comună. Astfel, prin înființarea clubului conservatorilor, partidul nostru și-a îndreptat neajunsul pe care i-l imputau dd. V. Boerescu, Pătărlăgeanu, colonel Călinescu și alții. Ne-am ales dar un șef, fostul prezident al Constituantei de la 66, care a dat țării Constituția de astăzi, și ne-am închiriat un local în strada Luterană nr. 9. Ce se întîmplă însă? Confrații noștri de la "Presa" sânt tot nemulțumiți. Ocupîndu-se de programul nostru publicat alaltăieri în "Timpul", dânșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care, ne zic dânșii, nu este sincer și serios cap al partidului conservator. Ne mărginim, întru cât privește persoana d-lui M. Costache, a aminti confraților noștri că acest bărbat politic a fost, cum ziserăm și mai sus, prezident al Constituantei din 66 și că în toate împrejurările grave prin cari a trecut țara de când dânsul face politică s-a aflat în capul tutulor partidelor. Prezența d-lui M. Costache în capul partidului conservator însemnează că acest partid are înscris pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a introduce era libertăților în țară și nu se poate contesta că toți aceștia au făcut-o sacrificând trecutul. E într-adevăr ciudat, neesplicabil chiar, cum "Unirea" poate imputa dușmănie în contra instituțiilor nouă d-lui M. Kostaki, prezidentul acelei Constituante care au votat Constituția actuală, cum o poate imputa unui Lascar Catargiu, care a făcut parte dintre acei membri ai Divanului ad-hoc cari admiteau pe deplin reformele liberale. Ce generozitate însă a putut fi din partea liberalilor d-a propune sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai 1880] ["AGENȚIA HAVAS NE COMUNICĂ... Agenția Havas ne comunică prin o telegramă că alaltăieri seara consiliul comunal din Iași, după lungi dezbateri cari au ținut două zile, a respins legea lichidării celor zece milioane lei vechi acordați Iașilor de către Constituanta din 1866. {EminescuOpXI 151} Telegrama, în laconismul ei, întrebuințează termeni improprii. Consiliile nu dezbat, deci nu resping legi; aceasta-i de competența Adunărilor legiuitoare. Cestiunea, după cât știm, stă astfel: Dreptul comunei Iași la o indemnizare de zece milioane lei vechi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
laconismul ei, întrebuințează termeni improprii. Consiliile nu dezbat, deci nu resping legi; aceasta-i de competența Adunărilor legiuitoare. Cestiunea, după cât știm, stă astfel: Dreptul comunei Iași la o indemnizare de zece milioane lei vechi a fost votat de-o Adunare constituantă; e deci un drept cuasiconstituțional, care nu se poate modifica sau știrbi prin o lege votată de-o Adunare ordinară. Rămăsese însă ca o Adunare ordinară să voteze legea de aplicare a acelui drept câștigat, și consiliul comunal e desigur
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]