1,368 matches
-
care să se bazeze pe principiile democratice. În concepția suveranității populare, fiecare cetățean este deținătorul unei porțiuni de suveranitate, iar voința majorității reprezintă cvorum esențial pentru asigurarea caracterului democratic de modificare a voinței puterii constituante originare. A modifica voința puterii constituante originare, neținând cont de principiile generale, intangibile, ale statului român, prin utilizarea unor instrumente legale inferioare ca forță juridică, aduce atingere art. 1 și art. 2 din Constituție. Prin art. 151 din Constituție, se îmbină tehnicile specifice democrației reprezentative cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
reprezentativitatea. În acest context, indiferent de tipul referendumului național despre care este vorba (fie cel consultativ inițiat de către Președintele României, fie cel obligatoriu în cazul revizuirii Constituției), dacă se dorea un prag de participare care să tindă către dezideratul unanimității, Constituantul ar fi impus un asemenea prag printr-o dispoziție a legii supreme. Mai mult decât atât, în ce privește referendumul pentru revizuirea Constituției, din interpretarea logică, teleologică și sistematică a legii supreme rezultă că dacă s-ar fi dorit instituirea pragului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
art. 10). Curtea Constituțională a precizat, în jurisprudența sa, că "nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea Președintelui României în toate situațiile". Din deciziile Curții se desprinde concluzia în virtutea căreia, atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii. Rezultă, în consecință, că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
și condițiile impuse prin jurisprudența anterioară a Curții Constituționale. Curtea a reținut că modificarea cvorumului de participare la referendum este apanajul legiuitorului, însă instanța constituțională trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituție juridică esențială într-un stat de drept - forma de participare directă a cetățenilor la luarea deciziilor. Curtea trebuie să asigure respectarea principiilor privind stabilitatea juridică a legilor în materia referendumului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
prevăd un anumit cvorum legal, respectiv majoritate de voturi pentru adoptarea legilor, hotărârilor și moțiunilor, ca temei pentru acreditarea unei interpretări prin analogie, nu poate fi reținută. Reglementările invocate sunt de natură să evidențieze tocmai faptul că acolo unde legiuitorul constituant a apreciat că se impune reglementarea unor astfel de cvorumuri/majorități a realizat-o, în celelalte cazuri lăsându-le la latitudinea legiuitorului ordinar. Se constată astfel că modul de exercitare a suveranității prin organele reprezentative ale poporului, în concret procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
ar presupune în mod automat Constituția în privința luării oricărei decizii nu poate fi susținută. Tipul de majoritate necesar pentru adoptarea unui act/unei decizii a fost stabilit în Legea fundamentală atunci când acest lucru a fost apreciat ca necesar, iar legiuitorul constituant a prevăzut majoritatea respectivă în raport cu regimul juridic al instituției la care se referă. Desigur că aceasta nu echivalează cu un drept discreționar al legiuitorului, în sensul că un asemenea cvorum, respectiv majoritate pentru luarea unei decizii de importanță majoră ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
de instabilitate constituțională. Nu toate manifestările poporului pot produce efecte, ci doar cele care respectă forme și proceduri stipulate de Legea fundamentală, care, sub aspectul procedurii de revizuire, constituie un model de constituție rigidă. 6. Prin urmare, împrejurarea că legiuitorul constituant nu definește explicit la art. 2 alin. (1) din Constituție criteriul valoric în funcție de care un referendum poate fi considerat valabil nu înseamnă că acest criteriu poate fi stabilit în mod arbitrar de legiuitorul ordinar, ci doar că acesta este obligat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
până la 76 și 78 până la 81 tratează metalele comune în stare brută și sub formă de produse, ca bare, fire sau table, ca și obiectele din aceste metale, cu excepția articolelor care sunt denumite, fără luarea în considerație a naturii metalului constituant, în Capitolul 82 sau 83, aceste Capitole având un caracter limitativ. A. - ALIAJE ALE METALELOR COMUNE Conform Notei 6 a acestei Secțiuni, toate referirile la un metal în Capitolul 72 până la 76 și 78 până la 81 sau în celelalte părți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
trebuie să se țină seama de principiul dedus din primul paragraf, referitor la proporționalitatea care trebuie să existe între mijloacele folosite și scopul urmărit, scop care, de asemenea, trebuie să fie unul de "interes public". Totodată, Curtea reține că legiuitorul constituant a stabilit, prin dispozițiile cuprinse la art. 136 alin. (3) din Constituție, că bogățiile de interes public ale subsolului și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice, Legea gazelor nr. 351/2004 reglementând un domeniu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244061_a_245390]
-
statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012). 28. În ceea ce privește alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
la Constituție", încălcându-se astfel principiul supremației Constituției consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care interzice modificarea dispozițiilor constituționale printr-un act juridic cu forță inferioară, cum este cazul legii sau al ordonanței de urgență. Atunci când legiuitorul constituant a dorit să prevadă atribuția Președintelui României de a conferi, dar și de a retrage "un anumit statut", a reglementat expres o astfel de atribuție. Astfel, dispozițiile art. 85 și 103 din Constituție prevăd că Președintele României numește membrii Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
în calitatea sa de reprezentant al statului român potrivit art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, are atribuția exclusivă de a conferi și, totodată, de a retrage decorații și titluri de onoare, potrivit art. 94 lit. a) din Constituție. Legiuitorul constituant a prevăzut expres atribuția Președintelui României de a conferi decorații, fără a limita în vreun fel această prerogativă, așa cum a făcut-o în cazul numirii în funcțiile publice, unde art. 94 lit. c) din Constituție face trimitere la condițiile prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
în sensul concretizării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o lege sau o ordonanță pentru a putea fi supusă controlului de constituționalitate pe calea excepției, chestiune prejudicială, ridicată în fața instanței judecătorești, este, în cvasitotalitate, justificată și corespunde voinței legiuitorului constituant. Având dezlegarea constituțională să procedeze ca atare, legiuitorul este ținut însă să o facă orientându-se după principiul "est modus în rebus". Altfel spus, acesta trebuie să fie preocupat ca exigențele astfel instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234181_a_235510]
-
identitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetățeni, în comparație cu alta. Încălcarea principiului egalității s-ar fi putut pune în discuție numai dacă incriminarea faptei de omor deosebit de grav ar fi creat discriminări între cetățeni, potrivit criteriilor stabilite de legiuitorul constituant. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182112_a_183441]
-
să facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere, adică să lucreze în mod legal. Se creează prin prevederile legale invocate "un cerc vicios", textul de lege criticat aducând astfel atingere dispozițiilor constituționale ale art. 15, 18 și 41 prin care legiuitorul constituant a înțeles să asigure protecție atât cetățenilor români, cât și cetățenilor străini. Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 96/2007 aduce atingere și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea discriminării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233848_a_235177]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege). Legea 63 (Decretul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaților, Senat și Președintele României. Art. 16, consacrat principiului egalității în drepturi, completează cadrul constituțional ce configurează dreptul de a fi ales în sensul că la alin. (3) legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că «Funcțiile și demnitățile publice (...) pot fi ocupate, în condițiile legii, (...)»." 19. Prin Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271624_a_272953]
-
Curtea constată că art. 141, introdus în Legea fundamentală în urma procesului de revizuire a Constituției din anul 2003, se rezumă să precizeze doar rolul consultativ al Consiliului Economic și Social, iar pentru detalii privind înființarea, organizarea și funcționarea acestuia legiuitorul constituant face trimitere la lege. Art. 1 din Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social arată că acesta este o instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209180_a_210509]
-
consultativ al Consiliului Economic și Social și nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. Într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care "este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României". Sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209180_a_210509]
-
proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României". Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței - simplă sau de urgență. Dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativității solicitării avizului, atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Legea fundamentală, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea art. 79, pentru reglementarea rolului și atribuțiilor Consiliului Legislativ. Din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209180_a_210509]
-
corecții ce vizează aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 35/2008 ", ceea ce nu este de natură "a afecta drepturile electorale". Se mai arată, în legătură cu înțelesul termenului de "afectare a drepturilor electorale", din cuprinsul art. 115 alin. (6) din Constituție, că "legiuitorul constituant a avut în vedere prin acest termen (...) interdicția de a leza, a micșora sfera de cuprindere sau de a restrânge drepturile electorale pe calea ordonanțelor de urgență și nicidecum interdicția de a stabili operațiuni de tehnică electorală prin care s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
115 alin. (6), potrivit cărora ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute de Constituție, drepturile electorale", de vreme ce "posibilitatea de a dispune asupra modalităților de stabilire a colegiilor uninominale este o acțiune juridică ce influențează drepturile electorale". Legiuitorul constituant a dorit să precizeze, prin conținutul art. 115 alin. (6) din Constituție, că "sub nicio formă printr-o ordonanță de urgență nu poate fi afectat regimul de realizare al drepturilor electorale, cu alte cuvinte, prin ordonanță de urgență nu se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]
-
drepturi electorale", astfel cum aceasta este cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituție, statuând: "Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a înserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205123_a_206452]