970 matches
-
Studia Universitatis Petru Maior", seria Historia, nr. 7/2007; Relevanța culturii pentru transformarea unei națiuni într-un actor de primă mărime cazul Japoniei, în "Psihologia și Mass-Media", revistă trimestrială editată de Academia Națională de Informații, nr. 1/2007. Ioana Leucea, Constructivism și securitate umană (c) 2012 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LEUCEA, IOANA Constructivism și securitate umană / Ioana Leucea; pref.: Vasile
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de Informații, nr. 1/2007. Ioana Leucea, Constructivism și securitate umană (c) 2012 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LEUCEA, IOANA Constructivism și securitate umană / Ioana Leucea; pref.: Vasile Vese; postf.: Ioan-Marius Bucur. Iași : Institutul European, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-611-912-5 I. Vese, Vasile (pref.) II. Bucur, Ioan Marius (postf.) 32 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
European, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-611-912-5 I. Vese, Vasile (pref.) II. Bucur, Ioan Marius (postf.) 32 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IOANA LEUCEA CONSTRUCTIVISM ȘI SECURITATE UMANĂ Prefață de VASILE VESE Postfață de IOAN-MARIUS BUCUR INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS PREFAȚĂ / 9 INTRODUCERE / 13 CAPITOLUL 1 ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PREZENTARE GENERALĂ / 19 1.1. Constructivismul, abordare sau teorie a relațiilor internaționale? / 19 1
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în relațiile internaționale / 34 1.2.1. Problematica schimbării în sistemul internațional / 34 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale / 36 1.2.3. Constituirea reciprocă: agent structură / 37 1.2.4. Legitimitatea în societatea internațională / 39 1.3. Constructivism și raționalism / 44 1.3.1. Ființa socială / 45 1.3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate constructiviste / 49 1.4.1. Studiile de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
această prefață câteva gânduri cu privire la conținutul acesteia. Lucrarea debutează cu o introducere în care autoarea își precizează sfera de interes, subliniind magnitudinea discuțiilor în lumea specialiștilor în Relații Internaționale contemporane asupra celor două componente pe care le înscrie în titlu: constructivism și securitate umană. După ce precizează cu pertinență și individualitate metodologia și metodele utilizate, investighează în cele cinci capitole subiectul pentru care a optat. Tema și tematica cercetate sunt noi și în cea mai mare parte singulare în literatura de specialitate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
1989-1990, care au avut un impact atât de evident asupra evoluției Relațiilor Internaționale contemporane, fără a avea vreo legătură cu competiția sau cu o eventuală ciocnire a celor "Doi Mari". Autoarea sesizează corect și justificat discuția specialiștilor asupra conceptelor de constructivism și "abordări constructiviste". "S-a cristalizat sau nu constructivismul ca o teorie și un curent în Relațiile Internaționale?", interoghează autoarea. Opinia sa este aceea că nu putem vorbi încă de constructivism ca un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
asupra evoluției Relațiilor Internaționale contemporane, fără a avea vreo legătură cu competiția sau cu o eventuală ciocnire a celor "Doi Mari". Autoarea sesizează corect și justificat discuția specialiștilor asupra conceptelor de constructivism și "abordări constructiviste". "S-a cristalizat sau nu constructivismul ca o teorie și un curent în Relațiile Internaționale?", interoghează autoarea. Opinia sa este aceea că nu putem vorbi încă de constructivism ca un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sesizează corect și justificat discuția specialiștilor asupra conceptelor de constructivism și "abordări constructiviste". "S-a cristalizat sau nu constructivismul ca o teorie și un curent în Relațiile Internaționale?", interoghează autoarea. Opinia sa este aceea că nu putem vorbi încă de constructivism ca un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă rolul factorului uman social și al agentului uman în Relațiile Internaționale. Ca urmare, autoarea conchide că nu putem vorbi încă de un
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
abordării constructiviste, evidențiindu-se faptul că este vorba despre o "paradigmă a paradigmelor" pentru domeniul științelor sociale în care disciplina relațiilor internaționale se încadrează, nefiind o abordare similară celorlalte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realismul, neorealismul, idealismul, liberalismul etc). Constructivismul trebuie înțeles ca ontologie, epistemologie și metodologie. Am evidențiat temele constructiviste caracteristice relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate de studiile de securitate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
loc. Având în vedere că Uniunea Europeană își propune construirea unei culturi strategice pornind de la conceptul securității umane, concluziile sunt utile acestui demers care implică direct România ca țară membră. CAPITOLUL 1 Abordarea constructivistă a relațiilor internaționale: prezentare generală 1.1 Constructivismul: abordare sau teorie a relațiilor internaționale? La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 scrierile lui Friedrich Kratochwil 14, Nicolas Onuf15 și Alexander Wendt 16 stabileau ideea constructivistă ca fiind într-adevăr o alternativă radicală la abordările convenționale ale relațiilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o lume a sensurilor, în care acțiunea este filtrată și posibilă datorită proceselor de interpretare instituționalizate pe baza cărora sunt inițiate alte acțiuni în lumea reală.18 S-a discutat foarte mult în cadrul disciplinei relațiilor internaționale cum poate fi încadrat constructivismul, atât din punct de vedere ontologic cât și epistemologic sau metodologic, dacă poate fi considerat o teorie fundamentală a relațiilor internaționale sau este o abordare general-valabilă pentru științele sociale? Maja Zehfuss este de părere că încă ne lipsește claritatea în
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
vedere ontologic cât și epistemologic sau metodologic, dacă poate fi considerat o teorie fundamentală a relațiilor internaționale sau este o abordare general-valabilă pentru științele sociale? Maja Zehfuss este de părere că încă ne lipsește claritatea în a înțelege ce este constructivismul, semnificația constructivismului putând fi stabilită mult mai ușor decât identitatea acestuia.19 Nicolas Onuf înțelege prin constructivism o metodă de a studia relațiile sociale, dar nu o teorie fundamentală a domeniului,20 considerând că studiul relațiilor dintre state nu ar
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cât și epistemologic sau metodologic, dacă poate fi considerat o teorie fundamentală a relațiilor internaționale sau este o abordare general-valabilă pentru științele sociale? Maja Zehfuss este de părere că încă ne lipsește claritatea în a înțelege ce este constructivismul, semnificația constructivismului putând fi stabilită mult mai ușor decât identitatea acestuia.19 Nicolas Onuf înțelege prin constructivism o metodă de a studia relațiile sociale, dar nu o teorie fundamentală a domeniului,20 considerând că studiul relațiilor dintre state nu ar trebui să
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau este o abordare general-valabilă pentru științele sociale? Maja Zehfuss este de părere că încă ne lipsește claritatea în a înțelege ce este constructivismul, semnificația constructivismului putând fi stabilită mult mai ușor decât identitatea acestuia.19 Nicolas Onuf înțelege prin constructivism o metodă de a studia relațiile sociale, dar nu o teorie fundamentală a domeniului,20 considerând că studiul relațiilor dintre state nu ar trebui să beneficieze de independență disciplinară.21 Samuel Barkin are aceeași părere că abordarea constructivistă nu este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Samuel Barkin are aceeași părere că abordarea constructivistă nu este o paradigmă a relațiilor internaționale la fel ca realismul sau liberalismul, iar tendința manualelor de a o considera astfel este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o epistemologie sau o metodologie. În această calitate este definit ca fiind diferit fie de materialism, fie de raționalism. Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu nu reușesc să se facă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
redefinească frecvent termenii, creând situații în care același cuvânt este utilizat de diverși autori cu sensuri diferite. Confuzia este sporită de autorii care dau definiții diferite acelorași cuvinte.22 Spre exemplu, Alexander Wendt folosește denumirea de idealism structural în caracterizarea constructivismului. În prima parte a lucrării Social Theory of International Politics 23 explică ce anume înțelege prin construcție socială, partea a doua fiind teorie a politicii internaționale bazată pe această analiză filosofică. Michael Barnett vede constructivismul ca fiind o teorie socială
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de idealism structural în caracterizarea constructivismului. În prima parte a lucrării Social Theory of International Politics 23 explică ce anume înțelege prin construcție socială, partea a doua fiind teorie a politicii internaționale bazată pe această analiză filosofică. Michael Barnett vede constructivismul ca fiind o teorie socială și nu o teorie fundamentală a relațiilor internaționale. Teoriile fundamentale fac presupuneri și propun diverse ipoteze cu privire la modul, la tiparele de interacțiune din politica mondială. Autorul compară constructivismul cu modelul alegerii raționale prin oferirea unui
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe această analiză filosofică. Michael Barnett vede constructivismul ca fiind o teorie socială și nu o teorie fundamentală a relațiilor internaționale. Teoriile fundamentale fac presupuneri și propun diverse ipoteze cu privire la modul, la tiparele de interacțiune din politica mondială. Autorul compară constructivismul cu modelul alegerii raționale prin oferirea unui cadru de înțelegere a felului în care actorii operează cu anumite opțiuni predeterminate, încercând să-și maximizeze interesele în condițiile existenței unor constrângeri, teoria nespecificând opțiunile sau constrângerile (actorii pot viza atât bogăția
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau idei).24 Neorealismul și neoliberalismul subscriu teoriei alegerii raționale, însă nu cad de acord asupra modelelor de conflict și cooperare din politica mondială, pentru că au asumpții diferite cu privire la efectele anarhiei. La fel ca și în cazul modelului alegerii raționale, constructivismul este o teorie socială preocupată în sens larg de relația dintre agent și structură, dar nu este o teorie fundamentală. Problema definirii constructivismului apare și în momentul în care se încearcă încadrarea unor autori în această categorie întrucât există multiple
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mondială, pentru că au asumpții diferite cu privire la efectele anarhiei. La fel ca și în cazul modelului alegerii raționale, constructivismul este o teorie socială preocupată în sens larg de relația dintre agent și structură, dar nu este o teorie fundamentală. Problema definirii constructivismului apare și în momentul în care se încearcă încadrarea unor autori în această categorie întrucât există multiple abordări constructiviste. Printr-o definire restrictivă a unui domeniu multe contribuții originale pot rămâne pe dinafară sau interpretate greșit. Acesta este unul dintre
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
March, John Meyer și teoria organizațională, alții din Michel Foucault și din analiza de discurs. Unii prioritizează agenții, alții structurile. Unii se axează pe politicile interstatale, alții pe cele transnaționale. Aceste variații au dat naștere la o multitudine de denumiri: constructivism neoclasic, modernist, post modernist, naturalistic, lingvistic, narativ, sistemic, holistic.26 Unii subsumează orice abordare non-raționalistă sub denumirea de constructivism, în timp ce alții doresc să rezerve termenul pentru un grup de cercetători cu abordări similare. Unii refuză să folosească termenul pentru a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
structurile. Unii se axează pe politicile interstatale, alții pe cele transnaționale. Aceste variații au dat naștere la o multitudine de denumiri: constructivism neoclasic, modernist, post modernist, naturalistic, lingvistic, narativ, sistemic, holistic.26 Unii subsumează orice abordare non-raționalistă sub denumirea de constructivism, în timp ce alții doresc să rezerve termenul pentru un grup de cercetători cu abordări similare. Unii refuză să folosească termenul pentru a apela la formulări de genul "teoria lui Wendt". Alții argumentează că este nevoie să se facă distincții între constructivism
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
constructivism, în timp ce alții doresc să rezerve termenul pentru un grup de cercetători cu abordări similare. Unii refuză să folosească termenul pentru a apela la formulări de genul "teoria lui Wendt". Alții argumentează că este nevoie să se facă distincții între constructivism, post-structuralism sau post-modernism, în timp ce sunt voci care susțin includerea în constructivism doar a unor variante ale postmodernismului. Chiar dacă denumirea de constructiviști se limitează la cei care se autointitulează constructiviști, aceștia pot fi interesați de aspecte diverse precum semnificația normelor și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cercetători cu abordări similare. Unii refuză să folosească termenul pentru a apela la formulări de genul "teoria lui Wendt". Alții argumentează că este nevoie să se facă distincții între constructivism, post-structuralism sau post-modernism, în timp ce sunt voci care susțin includerea în constructivism doar a unor variante ale postmodernismului. Chiar dacă denumirea de constructiviști se limitează la cei care se autointitulează constructiviști, aceștia pot fi interesați de aspecte diverse precum semnificația normelor și a identității pentru construirea realității, alții făcând din definirea normelor un
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
identității pentru construirea realității, alții făcând din definirea normelor un punct central al abordării lor, ca așteptări împărtășite cu privire la un comportament adecvat sau a modului în care sunt definite interesele naționale și relația cu politica externă. În ciuda succesului deosebit al constructivismului, rămâne dificil să fie identificate inclusiv asumpțiile principale fără a genera dispute.27 Aceste abordări sunt în dezacord cu cei care oferă o definiție a constructivismului. Emanuel Adler, spre exemplu, definește constructivismul ca fiind "acea abordare care consideră că modul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]