1,615 matches
-
și-a Început influentul atac asupra utilizării iraționale a insecticidelor punând o Întrebare simplă, dar esențială: „Unde au dispărut cântecele păsărelelor?”. Jane Jacobs, The Death and Life of Great Americans Cities, Vintage Books, New York, 1961, p. 15. Ibid., p. 376. Constructivistul timpuriu Le Corbusier nu ar fi respins această părere ca principiu, Însă, În practică, era Întotdeauna foarte preocupat de proprietățile sculpturale ale proiectelor de orașe sau de clădiri - ceea ce uneori dădea rezultate nemaipomenite, ca În cazul capelei Notre-Dame-du-Haut, Ronchamp. O
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Cubismul a fost învins de constructivism, pentru că acesta din urmă poseda un „caracter de viață în spațiu”. Încorporându-și futurismul și integrând toate artele plastice în arhitectură, constructivismul a scos arta în stradă, devenind astfel „stilul epocii, expresia secolului”. Concepția constructivistă exclude suprarealismul care, instituind ca principii de artă „hașișul”, „visul”, „dezagregarea excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut, anume la expresionism, un „reeditor al complângerilor nazale romantice”. „Feminin” în plan doctrinar, asemenea expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Tata se ducea în câmpia Ardealului). Impunându-și rigori clasicizante, în linia lui Pillat, R. nu rămâne la stanță și sonet, ci compune și în forme fixe proprii poeziei orientale (gazel, haiku). Dar utilizează, pe de altă parte, și tehnici constructiviste, simultaneiste, produce imagini de tip suprarealist („moara mănâncă râul”, „Luceafărul schimbă garda”), scrie versuri în monorimă, inventează caligrame, practică exhibiționisme grafice. Cu Ion Vinea are în comun imagismul. Astfel, „străzile cântă ca un pian”, crengile unei sălcii aplecate peste râu
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
A.S. Constantin și A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului, Editura Polirom, Iași. Fullan, M. (1998), Change Forces. Probing the Depths of Educational Reform, The Falmer Press, Londra. Gagnon Jr., George W. ; Collay, Michelle (2001), Designing for Learning - Six Elements in Constructivist Classrooms, Crowin Press, Inc., Thousand Oaks. Gamble, T.K.; Gamble, M. (1993), Communication Works, McGraw-Hill, New York. Garfinkel, H. (1992), Studies in Ethnomethodology, Polity Press, Cambridge. Gelder, M.; Gath, D.; Mayou, R. (1994), Tratat de psihiatrie, Oxford, editat de Asociația Psihiatrilor Liberi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva măsuri pe claviatură psihologică. Ușile, „reportaj senzațional” în scenografie constructivistă, plimbă o oglindă pe dinaintea porților de intrare în (micro)universuri diferite. Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde secvențe din viața
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Că eseist, S. se remarcă printr-o viziune lucida, echilibrând șocul paradoxurilor aparente și percutanta asocierilor cu totul insolite. Temperamental, poetul este un spirit neliniștit, sedus și totodată înspăimântat de modernitate, câștigat de poezia marilor orașe, de elanurile și ritmurile constructiviste, de spectacolul eclatant al tehnicii, în care vede un nou tip de sublim al umanului. Dar seducția modernității nu atenuează amărăciunea ,,conștiinței nefericite” a omului, care se vede trădat de propriile creații și de istorie, înstrăinat de originile sale și
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
există numeroase punți extrem de profitabile 223. După Wilson (1997), secolul XXI va aparține sintezei și continuității dintre modernism și postmodernism. Ar exista, în acest sens, două realități evidente: a) perspectivele postmoderne asupra lumii fundamentează mai bine și mai solid conceptele constructiviste pe care le implică designul și curriculumul educațional zis „tradițional”; b) poziția postmodernă, de fapt, nu anulează, ci oferă, prin critici utile, constructive, noi surse de optimizare a demersurilor de macroși microproiectare pedagogică. Pentru a-și susține cât mai convingător
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fundamentală despre lume - și constructivism - ca teorie generală a cogniției. Tabelul care urmează sintetizează aceste relații. Botezând bizar constructivismul flavor (miros, savoare, parfum etc.) a teoriei generale a cogniției, B.G. Wilson a încercat o metaforă revelatoare; sugera că mai mulți constructiviști, aparținând unor școli foarte diferite, au cochetat cu idei și teze ale cognitivismului. I-a citat pe psihologii Piaget și Vîgotski, dar și pe Spiro, Johansen, Bereiter, Resnick și Lesgold, ca autori de modele constructiviste. În ceea ce privește postmodernismul, Wilson a ținut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
revelatoare; sugera că mai mulți constructiviști, aparținând unor școli foarte diferite, au cochetat cu idei și teze ale cognitivismului. I-a citat pe psihologii Piaget și Vîgotski, dar și pe Spiro, Johansen, Bereiter, Resnick și Lesgold, ca autori de modele constructiviste. În ceea ce privește postmodernismul, Wilson a ținut să menționeze că a ignorat cu bună știință idei și teorii care propagă cinismul și indiferentismul etic - pe care le consideră efecte ale unei anumite miopii egotiste. Dincolo de aceste rezerve, după părerea noastră, rămâne însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of School Programs, Macmillan, New York, 1994, p. 103. 221. Ibidem, p. 97. 222. La acea dată, Brent G. Wilson era profesor asociat de tehnologia instruirii la University of Colorado (Denver). Se evidențiase ca specialist în design instrucțional și problematica teoriilor constructiviste ale învățării. Preocupările prioritare priveau impactul constructivismului și postmodernismului cu principiile și fundamentele clasice ale designului instrucțional. A colaborat în acest sens cu Jim Teslow și Rionda Osman-Jouchoux. Studiul precizat în nota următoare este o sinteză a cercetărilor realizate de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
et les groupes sociaux s’articulent au milieu et agissent en fonction de leurs représentations sociales. Nous devrons invoquer plusieurs recherches et élaborations théoriques qui puissent illustrer cette option. Sous l’influence de l’interactionnisme et du situationnisme, de la théorie constructiviste ou de l’École de Chicago (l’École de l’anthropologie culturelle) une nouvelle perspective dans l’approche de la personnalité est née: la consistance de celle-ci, sa spécificité sont le résultat des relations interpersonnelles où l’individu est placé, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dans l’approche de la personnalité est née: la consistance de celle-ci, sa spécificité sont le résultat des relations interpersonnelles où l’individu est placé, de son milieu social et culturel et des activités dans lesquelles il est impliqué. La conception constructiviste (Hampson, 1982, 1984) sur la formation de la personnalité vient avec son apport spécifique: la personnalité est une «construction» sociale, son essence pouvant être identifiée dans le cadre du déploiement de l’interaction, du processus social qui a lieu entre les
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alte „filtre”, biologice sau spirituale, care au influențat „prelucrarea” mea. Indiferent despre ce vorbim, noi o facem întotdeauna despre noi înșine, frazele sunt produsul lumii noastre interne, iar Wittgenstein, în renumitul său Tractatus..., a exprimat-o într-o formă aproape constructivistă: „Dacă eu scriu o carte Lumea, așa cum o găsesc eu, atunci va trebui să relatez și despre corpul meu, să spun care părți/membre se supun voinței mele și care nu...”. Lui Eugen Ionescu îi plăcea să afirme: „Nouă ne
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ion Minulescu, cu tristețea estetizată a acestuia. E un simbolism „trădat” în poezii cu tipar popular, palide, cu lexic neutru și frazare stângace, ca în Ardealul. Într-o arhitectonică mai fermă și întrucâtva mai plină de sugestie lirică sunt versurile „constructiviste” din primul volum, Sărmanul pescar, respirând o anume vigoare a imaginilor, a gesturilor, a limbajului, amintind pe Leon Feraru, care cânta furia ciocanelor dintr-o fierărie. P.-N. exaltă un supraom valah și captează în violența contrastelor un duh al
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
, publicație apărută la București între 15 octombrie 1924 și 7 martie 1925, având subtitlul „Revistă de artă constructivistă internațională”. Director este Scarlat Callimachi, iar ca redactor figurează Ștefan Roll. Primul număr conține, alături de o pictopoezie de Scarlat Calllimachi și un linoleum de Victor Brauner, un fel de manifest avangardist semnat de Ilarie Voronca (L’Orreille à carreaux), unde
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
o pictopoezie de Scarlat Calllimachi și un linoleum de Victor Brauner, un fel de manifest avangardist semnat de Ilarie Voronca (L’Orreille à carreaux), unde se subliniază ideea de schimbare („trebuie să schimbăm trenul”), revista anunțată fiind una „de literatură constructivistă”. Abia de la al doilea număr subtitlul indică o extindere a profilului, iar în numărul 4 Scarlat Callimachi prezintă articolul-program, Revista „Punct”, în care declară: „Trebuie să distrugem, cu riscul violențelor și exagerațiunilor inerente unei revoluții - fie ea și în artă
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
Concluzia este: „Vrem artă nouă, într-o țară liberă și nouă” (Scarlat Callimachi). O contribuție importantă la definirea teoretică a conceptelor o are Ilarie Voronca, prezent număr de număr cu serialul Constatări, în care abordează rând pe rând problema literaturii constructiviste, a modernizării teatrului, a arhitecturii etc. Pentru el „literatura și plastica nouă cer o sensibilitate și o inteligență aparte”, teatrul trebuie „să se nască spontan”, iar imaginea trebuie să fie rezultatul unor ingenioase abstractizări, rezultând din studierea geometrică a raporturilor
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
atent la detaliul decorativ, îmbinând indiscreția și rafinamentul. „Subiectul” pieselor sale lirice este luxul, strălucirea mondenă, amintind creația târzie a lui Charles Baudelaire, dandysmul, preocuparea obsesivă pentru exterioritate, femeia ca „obiect” prețios, asemenea artei. Poezia capătă uneori vagi, retorice elanuri constructiviste, R. fiind sedus mai degrabă de aspectul pictural, pitoresc al agitației din porturi, fabrici, șantiere. El pare să ocolească orice popas reflexiv, orice angajare sentimentală și, în general, se cantonează în orizontul ideilor comune, ca atunci când compune o imprecație la adresa
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
tipicul e principala sferă de manifestare a spiritului de partid”. Statuarea conceptului de r.s. a fost precedată, din primii ani după revoluția bolșevică, de ample discuții, purtate în și între numeroasele grupări de scriitori și artiști (Proletkult, RAPP, LEF, constructiviști, futuriști ș.a.). În căutarea unei formulări care să denumească orientarea revoluționară comună, s-au lansat sintagme ca „romantism revoluționar” (Maxim Gorki), „realism monumental” (Alexei Tolstoi), „realism socialist” (A.V. Lunacearski), „realism proletar”, „simbolism socialist”. Sintagma r.s. a fost însușită
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
politice, dezvoltării comunitare, educației, familiei, managementului resurselor umane. Ștefan Buzărnescu: Cea mai semnificativă orientare teoretico-metodologică prezentă În mediile universitare din România post-1989 o consider a fi constructivismul sociologic. Din păcate, s-au finalizat puține (rarisime chiar) studii din perspectiva sociologiei constructiviste, iar practica sociologică pare cantonată În aria unei sociografii confortabile sub aspect metodologic și rentabile ca aspect financiar. Hermeneutica sociologică a băncilor de date deja acumulate, așteaptă, Încă, nu se știe care generație dispusă la un efort de descifrare teoretică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să ne despărțim de acest trecut al modernității mai timpurii, pentru a ne referi la o societate tot mai individualistă. Abordarea specifică proiectului iluminist de societate și paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explicația și înțelegerea socială, adică forma pe care teoriile sociologice ar trebui să o ia, cât și indiciile pe care ele, teoriile, le-ar oferi oamenilor și societăților pentru configurarea modurilor și stilurilor de viață ale lor. Când adoptăm perspectiva constructivistă, va trebui să observăm că aceasta nu implică însă nici ideea de haos evenimențial în istorie și nici faptul că se pot propune sau impune o infinitate de istorii. Dimpotrivă, evenimente, întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]