847 matches
-
roman politique/poétique, „Dialogues francophones”, 1999, 4; Paul Miclău - 70, „Reflex”, 2001, 4-6 (semnează Marcu Mihail Deleanu, Călin Chincea, Mihaela Pasat); Raymonde Bulger, „Au Bord du temps”, „Dialogues francophones”, 2003, 6; Ion Guțu, „Racines écloses” sau Dimensiunea modernă a poemului, „Contrafort”, 2003, 9. Il.M.
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
Nedelciu. An de an, după 1990, utilizând cu o tot mai severă parcimonie și formalizare uneltele analistului literar în paginile revistei „Orizont”, M. a trecut, impetuos și coroziv, la eseul și pamfletul politic, găzduite în „România literară”, la rubrica intitulată „Contrafort”, adevărată retortă de veninuri politice, mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv, exasperare și forță persuasivă. SCRIERI: De veghe în oglindă, București, 1988; Cartea eșecurilor, București, 1990; Femeia în roșu (în colaborare cu Mircea Nedelciu și Adriana Babeți
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
române, RL, 1999, 16; Cărtărescu, Postmodernismul, 444-456; Dicț. analitic, II, 63-65; Alex. Ștefănescu, Publicistică de cinci stele, RL, 2001, 18; Manolescu, Lista, III, 420-424; Dicț. scriit. rom., III, 200-202; Daniel Cristea-Enache, Filosofie și pamflet, ALA, 2002, 621, 622; Tudorel Urian, Contrafort pentru plăcerea textului, RL, 2003, 1; Gheorghe Crăciun, Mi(hăieș) bemol diez, OC, 2003, 153. T.R.
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
tot mai clar, rolul de a analiza și a evalua critic trecutul și prezentul, atât politic, cât și literar, în primul rând prin editorialele de pe prima pagină ale lui Nicolae Manolescu, dar și prin rubricile „Tribuna ideilor politice”, „Ochiul magic”, „Contrafort”, susținută de Mircea Mihăieș, „Cronica melancoliei” de Ileana Mălăncioiu, „Pupat toți Piața Universități” de Dorin Tudoran, „La microscop” de Cristian Teodorescu. De reținut totuși că, și înainte de l989 și după, R.l. a căutat să-și păstreze prestigiul din punct de
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998, 4-5; Cristina Cârstea, „Nu eu mi-am ales genul, ci el m-a ales pe mine” (interviu cu Serafim Saka), CRC, 1999, 8; Dan Mănucă, Serafim Saka (O parabolă a condiției umane), LA, 2000, 12; Rotaru, O ist., VI
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
un stagiu de specializare în Franța, la Rouen. Debutează la ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri de Victor
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
2003, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică. Debutează în 1978, cu eseul Starea de umbră, la „Orizont”, iar editorial cu volumul Hermeneutica sensului, apărut în 1994. Va mai colabora la „Dialog”, „Poesis”, „Vatra”, „Contrafort”, „Familia”, „Discobolul”, „Amphion” ș.a. Ideologic vorbind, perspectiva pe care o susțin și o afișează eseurile lui Ș. se află în descendența filosofiilor care concep interpretarea ca „restaurare a sensului”. Ea asociază viziunea hermeneuticii filosofice (de la F. D. Schleiermacher la H. G. Gadamer
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. Ulterior publică mai multe volume de poezie, teatru, critică literară și proză. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ziua literară”, „Cuvântul”, „Paradigma”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tomis”, „Contrafort”, „Seine et Danube” (Paris) ș.a. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru placheta Cântecele desăvârșirii interioare (1994) și pentru lucrarea Textualism, postmodernism, apocaliptic (I-II, 2000-2001). Ca poet, S. a fost privit ca un optzecist netipic sau
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 35-38; Nicolae Coande, „În inima crizei”, „Calende”, 1997, 1-2; Simion Bărbulescu, Un altfel de model de expresivitate, LCF, 1998, 20; Grigore Chiper, Ars moriendi, „Contrafort”, 1998, 7-8; Ionel Savitescu, „Întotdeauna ploaia spală eșafodul”, ATN, 1998, 8; Grigore Scarlat, Cassian Maria Spiridon, PSS, 1998, 9; Grigore Scarlat, Sentimentul de om e o povară, ST, 1998, 11-12; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 230-234; Munteanu, Jurnal
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
la „Amphion” (din 1999). Debutează cu poezie la revista școlară „Zări albastre” în 1968, iar editorial în 1974, în volumul colectiv Caiete de poezie, publicat de Editura Eminescu. Mai e prezent în „Ateneu”, „Cronica”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul revistei „Tribuna” (1986) și Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
și Facultatea de Filologie la Cernăuți, absolvită în 1983. Va funcționa până în 1986 ca metodist la Universitatea de Stat din Chișinău, muzeograf la Muzeul Republican de Literatură până în 1991, director al unei companii editoriale, iar din 2001 ca redactor la „Contrafort”. Debutează cu versuri în 1979, la ziarul „Zorile Bucovinei”, iar editorial cu placheta Întoarcerea zeilor, apărută în 1992. Poeziile lui S. sunt axate programaic pe strategiile mitopoetice ale postmodernismului. Sursa inspirației este cotidianul văzut prin prisma absurdului. Una din ipostazele
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
și alte revoluții, Chișinău, 1996; Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii, postfață Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1998; Tristețea recită din Rilke, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: George Muntean, Zeii unui poet tânăr, LA, 1994, 18 august; Vasile Gârneț, „Întoarcerea zeilor”, „Contrafort”, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, „Ion și alte revoluții”, LCF, 1996, 28; Arcadie Suceveanu, Revoluția ca obiect de uz casnic, „Contrafort”, 1996, 8; Constantin Dram, Strălucitoarea iluzie a lui Don Quijote, CL, 1996, 9; Emilian Galaicu-Păun, Revoluție cu voie de la..., VTRA
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
Rilke, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: George Muntean, Zeii unui poet tânăr, LA, 1994, 18 august; Vasile Gârneț, „Întoarcerea zeilor”, „Contrafort”, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, „Ion și alte revoluții”, LCF, 1996, 28; Arcadie Suceveanu, Revoluția ca obiect de uz casnic, „Contrafort”, 1996, 8; Constantin Dram, Strălucitoarea iluzie a lui Don Quijote, CL, 1996, 9; Emilian Galaicu-Păun, Revoluție cu voie de la..., VTRA, 1996, 11-12; Rachieru, Poeți Bucovina, 404-408; Horea Poenar, „Ion și alte revoluții”, ST, 1997, 8; Florin Lazăr, „Noaptea când soclurile își
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
un dessin de Escher. Huit poètes roumains, Luxembourg-Québec, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Virgil Tănase, Fascinante Russie, „Vendredi”, 1993, 171; Edgar Reichmann, La Quête interrompue de Benjamin Fondane, „Le Monde”, 1996, 12 iulie; Vasile Gârneț, Poeți basarabeni editați la Paris, „Contrafort”, 1996, 10; Gheorghe Crăciun, Bacovia în franceză, „Paralelă 45”, 1996, 1; Mircea Anghelescu, Bacovia, între traductibil și intraductibil, RL, 1998, 25; Gheorghe Crăciun, Între poeticitate și pragmatism, OC, 2001, 47; Gheorghe Crăciun, Traseu recompus, OC, 2001, 63; Serge Fauchereau, Préface
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
din Bălți (2000) și publicat în 2001. Începând din 1995, alături de Mircea V. Ciobanu și Nicolae Leahu, editează revista „Semn”, la care e redactor-șef adjunct. Colaborează cu versuri, studii, articole și cronici la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Timpul” (Chișinău), „Contrafort”, precum și la „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Poesis” ș.a. De asemenea, figurează în antologii de poezie (Ars amandi, 2002, Singular Destinies, 2003), precum și cu studii în volume colective (Limbaje și comunicare, 1997, Expresie și sens, 1999, Orientări artistice și stilistice în
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Trei cărți pe linia întâi, „Semn”, 2002, 1-2; Vladimir Beșleagă, Literatura într-o zonă a ultraparadoxurilor, „Sud-Est”, 2002, 4; Dana Boc, Ipostazele alterității, „Piața literară”, 2002, 17; Adrian Ciubotaru, Identitate și alteritate sau Un alt fel de a face critică, „Contrafort”, 2002, 6; Lucian Vasiliu, Adnotări fulgurante, CL, 2002, 8; Vitalie Răileanu, „Jocurile alterității”, RLSL, 2003, 5-6. R. Z.
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
7 ABC (1994-1995), apoi ca publicist-comentator în cadrul redacției Literatură-Arte a Televiziunii Române. A debutat cu proză la „Luceafărul”, în 1978, iar editorial cu volumul de povestiri Surâs interzis, apărut în 1982. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Tomis”, „Familia”, „Observator cultural”, „Contrafort”, „Jurnal literar”, e prezentă cu cronici și interviuri și la revista „Serta” (Spania), din al cărei consiliu de conducere face parte, coordonând secțiunea dedicată României. Alături de povestirile din Surâs interzis, S. este autoare a romanului Mersul pe ape (1996), a
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
secolul al XIX-lea, Iași, 1999. Repere bibliografice: Corina Dimitriu, „Direcții în critica și poetica franceză contemporană”, „Oeuvres et critiques” (Tübingen), 1988, 1; Sorina Bălănescu, Dicționare și... dicționare, CRC, 1995, 20; Cronicar [Mariana Codruț], O viziune asupra lui Julien Green, „Contrafort”, 1996, 3; Carmen Neamțu, Anatomia unei ființe, O, 1996, 6; Mihai Botez, „Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea”, ATN, 2000, 8; Jacques Domenach, Les Confessions de Rousseau, Paris, 2000, 156-157; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 382-383
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
Timpul”, 2001, 9; Geo Vasile, dona juana și imaginificul său cavaler, CNT, 2001, 41; Nora Iuga, La început a fost poetul, RL, 2001, 41; Gheorghe Grigurcu, Un postavangardist, RL, 2001, 48, 49; Grigore Chiper, Respirația ca supliciu, poezia ca viciu, „Contrafort”, 2001, 12; Ruxandra Cesereanu, Magnificul și nordicul, ST, 2001, 12; Traian T. Coșovei, Pagini argintii, CNT, 2002, 5; Ion Chichere, Jurnalul stărilor de grație, PSS, 2002, 1-2; Mircea A. Diaconu, Nicolae Țone - Un tratat despre știința morții și-a reînvierii
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
1989. Versurile i-au fost incluse în antologii precum Dintre sute de catarge (1984), Almanahul pădurii (1995), Portret de grup (1995), Moment poetic (1997), Metafore românești în Basarabia (1998) ș.a. Studiile și articolele de istorie literară îi sunt găzduite în „Contrafort”, „Convorbiri literare”, „Basarabia” etc. Poezia sa este concentrată până la o esență aforistică, tratând tema singurătății și a iubirii neîmplinite, a dezamăgirii, a golului. Emilian Galaicu-Păun afirma că lirica scrisă de T. „face nedureros tranziția de la prozodia tradiționalistă la sensibilitatea modernă
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
Rachieru, Chișinău, 2000; În regatul suferinței, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Existența în cumpănă, LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore Chiper, O existență între anod și catod, „Contrafort”, 1999, 11-12; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 108-112; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1; Adrian Dinu Rachieru, „În regatul suferinței”, CNT, 2000, 13; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 283. V. C.
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
George Meniuc, Chișinău, 1977; Față Morgana, pref. Gheorghe Vodă, Chișinău, 1989; Sol. Față Morgana, pref. Andrei Lângă, George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Chișinău-București, 1996; Rapsodie, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Vornicu, Străluminate tenebre, „Basarabia”, 1992, 8; A. Trifan, Un poet solar, „Contrafort”, 1996, 3; Augustin Nacu, Un poet al suferinței, VR, 1996, 11-12; Andrei Lângă, Leonard Tuchilatu. Creație și destin, București, 1996; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 231; Andrei Lângă, Revelație și mister în poezia lui Leonard Tuchilatu, în Literatura română postbelică. Integrări
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]