828 matches
-
zidului, iar absida altarului este semicirculară. Biserica are câte trei contraforturi pe laturile de nord și sud, spre apus deschizându-se portalul în arc frânt. În construcția sa se observă prezența mai multor elemente de stil gotic cum ar fi contraforturile, ancadramente de ferestre și uși, cu vigniete și muluri, care impresionează pe vizitatori. Construită în stil moldovenesc, biserica lui Ștefan cel Mare se remarcă prin două trăsături definitorii: Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pronaos (6,80 x 5
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Turnul porții a fost construit în secolul al XVII-lea, odată cu zidul de incintă al mănăstirii, având inițial doar un parter cu un gang de intrare și un etaj. El avea formă de patrulater neregulat. În colțuri era susținut de contraforturi dispuse la colțuri. În anul 1743, prin grija marelui paharnic Ștefan Ruset și a soției acestuia, Maria Sturdza, și cu cheltuiala monahului Macarie Hrisoverghi, s-a refăcut turnul porții, înălțându-se alte două nivele de formă octogonală. Cu această ocazie
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
fațadă sunt arcaturi oarbe, racordate cu rudimente de capitele de forme rar întâlnite. Fundația este alcătuită din piatră de calcar, legată cu mortar de var. Turnul are trei etaje și o înălțime de aproximativ 25 m și este întărit cu contraforturi. În incinta mănăstirii se intră printr-un gang cu bolta semicilindrică cu 3 arce la margine și la mijloc, decorată cu rozete. Parterul are formă pătrată cu latura de 8,20 m, iar următoarele două nivele o formă octogonală. La
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
în aceeași perioadă ca parohie fără filiale. Edificiul a fost grav afectat de cele două războaie mondiale și de cutremurele din secolul al XX-lea. În 1922 s-au efectuat importante lucrări de reparații, cu acest prilej adăugându-se șase contraforți de susținere cu scopul de a mări rezistența bisericii. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs unele avarii, edificiul suferind unele lucrări de reparații în anul 1978. În curtea bisericii s-a construit între anii 1992-1994 o casă de prăznuire
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
Gheorghe (Covasna), Tg. Mureș, Cluj, Oradea, Dâmbovița (Târgoviște), București, Buzău, Brașov etc. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită din bolovani de piatră de pe Dealul Repedea și cărămizi. Edificiul are o formă treflată. Pereții bisericii sunt susținuți de șase contraforți, care au fost adăugați cu prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
care a fost executat după un proiect întocmit de arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet. Turnul de poartă are secțiune pătrată, cu patru niveluri, iar la bază se află o poartă carosabilă cu deschidere semicirculară. Turnul de poartă este sprijinit la colțuri de contraforturi în trepte. De o parte și de alta a sa se află două corpuri scunde, cu acces spre turn și spre locuința portarului. Încăperea care adăpostește clopotnița este marcată în exterior printr-un registru de ocnițe în acoladă. Aici se
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
a Universității de Stat din Moldova, Chișinău. Între 1982 și 1985 este doctorand la Academia de Științe din Uniunea Sovietică. Debutează cu poeme în revista "„Moldova”" (1984). Publică în revistele de cultură din Republica Moldova, România, Italia, Franța, Olanda, SUA etc.: "Contrafort, România literară, Limba Română, Convorbiri literare, Poezia, Cronica, Familia, Poesis" ș.a. Susține rubrici permanente în revistele "„Limba Română”, „Flux”, „Moldova”, „Noi”" și "„Florile dalbe”". În cadrul revistei "“Noi”", la fiecare trei ani, a pregătit pentru tipar și a prefațat antologii poetice
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
dar și inserții ale unor descrieri, toate gravitând în jurul titlului. El va fi fost întâiul sau i-a urmat textului? 2. Ion Catrina (Caracal) După spusele (și scrisele) prefațatoarei Profesoara Veturia Adina Colceag, la romanul Păpușa de sticlă, Craiova, Editura Contrafort, 2011, 380 de pagini, actuala scriere "ne oferă, de această dată, o nouă formă de abordare prin apariția romanului psihologic". Anterioarele, tot romane (Potecile destinului, 2003, Tărâmul umbrelor, 2003, Pământul îngerilor, 2006, Cerul infer nului, 2006, Urmașul, 2009), au "urmărit
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
circa 500 de turiști, iar sâmbăta și duminica de aproximativ 2.000. Cetatea Neamț este construită din piatră de râu (folosită atât ca elevație, cât și ca umplutură a zidurilor), din piatra de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și rocă de gresie verzuie. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare (pe latura de nord). În cetate se pătrundea pe o poartă ("poarta mușatină") aflată pe la mijlocul zidului nordic. Fortul mușatin are forma unui patrulater cu
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
de sud 37,50 m, latura de est 47 m și latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m și aveau inițial o înălțime de circa 12-15 m, fiind susținute și consolidate în exterior de 18 contraforți puternici de formă prismatică, care corespund pe direcția zidurilor interioare. În cele patru colțuri ale fortului mușatin se află turnuri de apărare, care nu sunt plasate în exteriorul zidurilor, ca la cetățile Suceava și Șcheia construite în aceeași perioadă, ci
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Țările de Jos, până în secolul XVIII. În partea de nord și de est relieful este de câmpie, în partea centrală este un platou calcaros, cu pante line spre nord-est și abrupte spre sud-est iar în partea de sud se găsesc contraforturile Masivului Central. Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan. Canalul Burgundiei unește râurile Yonne și Saône, permițând ambarcațiunilor să navigheze din nord în sudul Franței. Construcția a început în 1765 și a fost terminată în 1832. În vârf se
Burgundia () [Corola-website/Science/300730_a_302059]
-
apoi era locul unde se organizau târguri de Rusalii și hramul bisericii. Zidurile împrejmuitoare sunt în număr de patru, formând un patrulater cu laturi de diferite lungimi, construite din bolovani de râu cu cărămidă.Aceste ziduri au din loc în loc contraforți, iar cele patru colțuri au avut turnuri mari cu ferestre mici, pe unde se putea vedea de departe și trage cu armele. Azi se mai păstrează două turnuri. Prin două uși mari din lemn de stejar, căptușite cu benzi groase
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]
-
laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze care susțin turla, dar și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
realitate, planurile pentru Biserica Sf. Vasile din București au fost inspirate de la formele Bisericii Sf. Gheorghe din Baia. Oricum, stilul moldovenesc din epoca lui Ștefan cel Mare, din care fac parte monumentele menționate, constituie o îmbinare între elementele caracteristice goticului (contraforți, socluri profilate etc.) și imperativele cultului ortodox , ceea ce le-a recomandat drept model pentru primul lăcaș român unit din București.
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19 decembrie 1611 - 31 august 1612 se spune că mănăstirea "numită a lui Toader Moghilă" a fost zidită "din nou" în timpul domniei
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
cu un foișor închis de lemn și fleșa ascuțită, învelită în șindrilă și prevăzută, pe laturile sale de sud și de nord, cu două intrări; la acoperirea lăcașului propriu-zis s-a utilizat țigla. Peretele de miazănoapte este sprijinit de patru contraforți. Pictura exterioară s-a dovedit ulterior a nu fi altceva decât o simplă zugrăveală naivă. Nici interiorul nu a beneficiat de nici un decor mural specific. Lăcașul renovat în anii 1878, 1899, 1936, 1958, 1990-1991 și 2003, figurează pe lista monumentelor
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
Lasco Feran însă înăuntru pe zid 1870, octombrie 12 însă pi dinafară plătit de Ion Feran chitorul bisericii 1870 luna noiembrie.” Biserica de lemn este de tip navă, fără turlă, în formă de cruce treflată. Are tencuiala de mortar și contraforți pentru rezistența zidului. Pe pereții exteriori sunt zugrăviți sfinții sub formă de medalioane situate la baza acoperișului. Interiorul bisericii impresionează prin arhitectura specifică și valoarea icoanelor care s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Catapeteasma deține centrul atenției
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
cuprinzând bazinul cu apă rece, o altă în cae venea, printr-un sistem de tuburi aerul cald și o sală cu paturi unde oamenii se odihneau după îmbaiere. Erau și săli de așteptare și vestibule. Au existat și influențe orientale: contraforții zidurilor, sarcofage de piatră în formă de casă cu acrotere de la capacele lor, leii funerari care să apere decedatul. Erau influențe occidentale: medalioane funerare cu portretele celor decedați, monumente în formă de triunchi de piramida cu laturi arcuite. S-au
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sit arheologic aflat pe teritoriul satului Enisala; comuna Sarichioi. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 161197.06. Ansamblul este format din cetatea propriu-zisă () și o așezare (cu ). Incinta cetății este compusă din patru turnuri de colț și doi contraforți, între aceștia desfășurându-se curtinele cu înălțimi variate, între 5 și 10 m. Cel mai impresionant element îl constituie turnul cel mare, de plan trapezoidal, cu poarta de intrare monumentală prevăzută cu o fantă în zidărie ce permitea apărarea verticală
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
trapezoidal, cu poarta de intrare monumentală prevăzută cu o fantă în zidărie ce permitea apărarea verticală a accesului. Turnul 2, pe plan pentagonal la exterior și patrulater în interior. La mijlocul distanței dintre turnul 2 și turnul 3 se află un contrafort patrulater. Turnul 3, pentagonal, prezintă din punct de vedere constructiv aceleași caracteristici ca și turnul 2. Între turnul 3 și turnul 4, se află un contrafort masiv de zidărie plină, trapezoidal, având zidul de incintă drept bază. Turnul 4, de
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
patrulater în interior. La mijlocul distanței dintre turnul 2 și turnul 3 se află un contrafort patrulater. Turnul 3, pentagonal, prezintă din punct de vedere constructiv aceleași caracteristici ca și turnul 2. Între turnul 3 și turnul 4, se află un contrafort masiv de zidărie plină, trapezoidal, având zidul de incintă drept bază. Turnul 4, de colț, plan patrulater, este cel în care se închide incinta cetății. În apropierea turnului 4, o poternă. Curtina de V-S-V, între turnurile 1 și
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]