236 matches
-
atributele celui din urmă, alese desigur nu la întâmplare. Titu se plimbă prin sat și trece pe lângă următoarele „instituții”: postul de jandarmi - cârciuma - primăria - școala - biserica (II, 3). Unele paragrafe sunt construite integral pe contraste agitatorice. Iată un asemenea montaj contrapunctic (IV, 4): discursul regelui despre grija ce o poartă țăranilor - perceptorul vrea să-i ia ultimul porc lui Ignat Cercel, tatăl a patru copii - Aristide Platamonu o siluiește pe Gherghina - civilizația pătrunde și în București sub forma restaurantelor de noapte
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
O primă temă, plină de frământare apare în pianissimo la viole și viori, pentru ca, pe neașteptate, orchestra să atingă o ritmică nestăvilită, căutând parcă o ieșire spre lumină. Simțim o revărsare afectivă, care atinge moravuri variate, într-o perpetuă mișcare contrapunctică, marcată pregnant de celulele ritmice, care încarcă de tensiune contextul. Partea a treia a romanului, intitulată Focurile și păstrând ca pe o constantă a expresiei tautologia (evidentă încă din primele capitole: Scânteia, Flăcări, Focul), accelerează ritmul, drama fiind realizată într-
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; 3. Căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate Într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare Într-o creație artistică. 4. (Muz.; În forma invențiune) Mică piesă muzicală În stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului. Invenția tehnică este realizată uneori de aceeași persoană care este descoperitor În știință, fiind, deci, și inventator În tehnică. Astfel, Evangelista Toricelli (1608-1647) a inventat barometrul după 57 Tudor Vianu, ibidem, p.265. 58 Solomon Marcus, Invenție
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
eliminăm, versul încetează să fie vers, devenind o simplă bucată de proză ritmată. În studierea poeziei metrice obișnuite, formaliștii ruși folosesc metode statistice pentru a stabili relația dintre modelul metric și ritmul vorbirii. Poezia este considerată ca un complicat sistem contrapunctic care reprezintă un compromis între metrul impus și ritmul obișnuit al vorbirii, căci, așa cum plastic se exprimă ei, poezia constituie "un act de violență organizată" împotriva limbii vorbite. Ei fac o distincție între "impulsul ritmic" și modelul metric. Modelul este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Acest lucru s-ar putea reprezenta grafic notând pe abscisă numărul silabelor, iar pe ordonată, procentele. Desigur, versuri care să prezinte o asemenea regularitate nu sunt frecvente, pentru simplul motiv că sânt extrem de monotone. In majoritatea poeziilor există o împletire contrapunctică între modelul metric și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ciclul Ceremonie despre lucruri de Al. Grigore 39: "Prea multă noapte și numai/ o singură răsuflare de aripi/ prea singur și totuși prea viu/ pentru-a împreuna frumos mâinile". Ceea ce pare să fie un exces al determinațiilor ființării e compensat contrapunctic de trăiri liminare, deficitare în orizontul existenței. Răsuflarea de aripi nu e o imagine prin sine; ea nu se configurează semnificativ decât în raport cu un corelat imaginal, profilându-se pe fundalul nopții. Ceea ce e excesiv, prin întunecarea perspectivei, face cu putință
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care îi dă ființă și lumină. O redă esenței care se dezvăluie 56; or, acum, firea e desprinsă de esență, învăluită în grija nefirească a aparenței. Ceea ce se vădea odată, în starea naturii înduhovnicite, printr-o vedere nepătată, clarvedere, conturează - contrapunctic - tabloul adamic al originarului, Imaginea asemănării fără fisură: " Firescul demult petrecut se/ vădește neprețuit privilegiu:/ "Nepăsător stam dinaintea Timpului, la fel/ cu nenăscuții (Cu adevărat fără vreun ajutor,/ dibuiai cărările îngerilor?), Cel-pururi-de-față/ mă făcea părtaș la înțelepciunea sa; astfel/ puteam
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
au băgat,/ Scoală fată de’mpărat” (LipnicRepublica Moldova). Fecioara și-a îndeplinit parcursul mitic și a adus în contingent fertilitatea (sub simbolul specific al nubilității feminine) ca promisiune metaforică a pruncilor pe care îi va avea. Jocul timpurilor verbale este contrapunctic; imperativul invitației apare de patru ori (o dată viitorul popular ți-a fi impune fetei limita) și tot de atâtea ori perfectul compus surprinde căderea instantanee în timp a vegetației revigorate de „fata de împărat”. Sintagma amintește de ipostaza mirelui din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
laptele îl făcea,/ Ca soarele strălucea./ La brâu că mi-l așeza”. Acțiunile scurte și rapide nu intră aici sub puterea mistuitoare a duratei pentru a fi redate prin perfect compus, ci au repercusiuni la nivel sacru și sunt ilustrate contrapunctic, ca niște flash-uri ale evoluției eroice. Imperfectul mai are și funcția de a crea o acțiune repetitivă, aproape sâcâitoare, constanța cu care aceasta se reia arătând, de fapt, nevoia imperioasă de a provoca un anumit gest: „Și mergând la-vânătoari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
extaz și În spatele extazului mai e ceva, greu de explicat. Este ca un vacuum momentan În care năvălește tot ce iubesc. O senzație de unicitate cu soare și piatră. Un fior de recunoștință față de tot ce Îl produce - față de geniul contrapunctic al destinului uman sau față de duhuri care-i fac pe plac unui norocos muritor. Capitolul 7 1 În primii ai acestui secol, o agenție de voiaj de pe bulevardul Nevski, expunea macheta de un metru lungime a unui vagon de dormit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
planul epic cu cel liric sau dramatic propriu-zis, piesa este o sinteză unică în evoluția teatrului istoric românesc, realizată sub semnul tutelar al romantismului și în care se produce armonizarea unor elemente aparent divergente. Înscenarea are autenticitate psihologică, istorică și, contrapunctic, aură mitică, hieratică, precum în eposul popular. Dramatismul fiind generat mai mult de atmosferă decât de acțiune, cuvintelor, țesute în largi monologuri ori în dialoguri repezi, li se acordă un rol esențial. Cuvântul, capabil să suscite trăiri, emoții intense, valorizat
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Andrei de o altă iubire, romanul devenind astfel povestea unei visate descătușări. În subtext, aici este și un roman al formației. A doua carte, Un altfel de sfârșit (1998), conține patru nuvele, care pot fi și capitolele unui roman organizat contrapunctic. Personajul lor comun, Andrei, face legătura cu romanul precedent și accentuează latura autobiografică a prozei lui G. Remarcabilă este nuvela titulară, un veritabil poem în proză: într-un moment de criză, Andrei se întoarce în casa bunicilor și descoperă într-
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
on the Water (1971). Are chitara cea mai obsedantă, sound-ul cel mai impetuos, limpede și logic. Este aproape o matematică rock sau, mai exact, o algebră. Cine ascultă Smoke on the Water este în chip tranșant prins înăuntrul unei construcții contrapunctice. E o fugă de Bach (măcar metaforic), preschimbată de hipioții-rockeri britanici într-un sound la fel de obsedant. Găselnița acestei melodii care a făcut carieră stă în chitara bas: multă vreme, în rock, aceasta a rămas în plan secundar, în fundalul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
internaționale “George Enescu”. Conceptele care au stabilit structurarea volumului în trei părți generează paralele între muzică și filosofie sau muzică și arte plastice. Asocierea “imitației” cu muzica lui Bach nu se limitează desigur doar la acea tehnică muzicală de preluare contrapunctică a vocilor, ci vizează un ansamblu de concepte estetice ale barocului. Unele forme arhetipale se regăsesc într-o sugestivă alăturare a unor plasticieni și compozitori români contemporani: Horia Bernea, Ovidiu Maitec - Doina Rotaru; Alexandru Chira, Wanda Mihuleac - Octavian Nemescu; Marin
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Kitty Șcerbațkaia, foarte asemăntoare cu cea dintre Tolstoi și soția sa. Cautând adevărul, Levin își exprimă opiniile despre societatea contemporană, politică și religie, care sunt adesea considerate ca aparținând autorului. Este istoria a două iubiri, istorie care se desfășoară paralel, contrapunctic: cea care îi unește pe Kitty și Levin în armonia vieții calme de familie, și iubirea vinovată dintre tânăra soție a bătrânului Karenin și frumosul ofițer, contele Vronski. Rareori în întreaga literatură universală a fost realizat cu atâta finețe și
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
n. 1914), este, în ordinea vârstei, al patrulea pilon spiritual al artei românești care susține ""arhitectura imaginii"" secolului XX. Opera lui Alexandru Țipoia a fost orchestrată ca o simfonie. Complexă prin neliniști și soluții creatoare, uneori simultan complementare și contradictorii, contrapunctică prin construcție spirituală, senină prin exprimare plastică, totdeauna adecvată temei, cu un rafinament intelectual al exprimării elevat, aristocratic, de la creier la mană, procesul de creație trecând prin nenumărate rafinate filtre cultural-artistice, ea s-a alcătuit de la sine într-un univers
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
compozițiilor lui Arcangelo Corelli (1653-1713), în această perioadă se delimitează două tipuri polifonice de sonată: ""sonata da chiesa"" (bisericească) și ""sonata da camera"" (de cameră, laică). "Sonata da chiesa", piesă gravă, constituită din patru mișcări sub forma "lentă-rapidă-lentă-rapidă", relua complexitatea contrapunctică a vechilor ""ricercare"" sau ""canzona"". Acest model a rămas valabil pentru mulți compozitori, ca Antonio Caldara, Antonio Vivaldi, Giuseppe Martini, Francesco Geminiani, Henry Purcell, François Couperin, Jean-Marie Leclair, Georg Philipp Telemann, până la începuturile secolului al XVIII-lea. "Sonata da camera
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
părți. Cuvintele sunt repetate până ce ideea muzicală întreagă este conturată. Generalizând, Bach dă puternice imagini contrastante ale întristării și bucuriei, ale jertfei și biruinței, ale morții și vieții. Este deosebit de importantă această missă pentru modul cum Bach a pus virtuozitatea contrapunctică în slujba expresiei. Dacă în „Ofranda muzicală” și „Arta fugii” virtuozitatea de scriitură polifonică este un scop, în Missă contrapunctul, canonul și fuga, în cele mai ingenioase împletiri, sunt valoroase mijloace de exprimare muzicală, lucrarea fiind considerată de către Hubov o
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Dacă în „Ofranda muzicală” și „Arta fugii” virtuozitatea de scriitură polifonică este un scop, în Missă contrapunctul, canonul și fuga, în cele mai ingenioase împletiri, sunt valoroase mijloace de exprimare muzicală, lucrarea fiind considerată de către Hubov o “enciclopedie a artei contrapunctice”. Numeroase corale de mici dimensiuni, de mare simplitate și cu structură armonică, participă la desfășurarea dramei și subliniază expresia prin mijloace diversificate. Cele trei oratorii ale sale sunt cantate mai dezvoltate, în care autorul înlănțuie piese din cantatele anterioare. Astfel
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
fixat momentul apariției atonalismului. El poate fi descoperit în germene în cromatismul tot mai exacerbat din muzica lui Richard Wagner, Franz Liszt ("Bagatelle ohne Tonart", 1885 sau Claude Debussy. Acest cromatism se propagă tot mai mult în arhitectonica armonică sau contrapunctică, în asemenea măsură încât combinația sunetelor devine incomprensibilă pentru o gândire tonală rațională. Primele creații ale lui Arnold Schönberg, de ex.: sextetul ""Verklärte Nacht"" ("Noapte transfigurată") din anul 1899, dovedesc această tendință. De fapt lui Schönberg și celorlalți reprezentanți ai
Atonalitate () [Corola-website/Science/320722_a_322051]
-
sunt din ce în ce mai epurate, arhitecturi clare, în interiorul cărora, de multe ori, accidentul plastic devine semnul frământării, al decriptării mișcărilor vieții și sufletului. Se păstrează interesul artistului pentru funcția expresivă a culorii, așternută în subtile armonii, ca în Fântâna, sau în combinații contrapunctice (unele piese din ciclul Memoria absidei). Pensulația nervoasă, punctiformă uneori, introduce mișcarea, neliniștea, scrisul intervine ca adjuvant al memoriei. Bizanțul devenirii spirituale Ceea ce captează atenția în creația lui Marin Gherasim este capacitatea de a conferi expresionismului foarte special pe care
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
nu are alt rol decât cel de a introduce materialul muzical principal al părții. Deasupra viorilor în unison se poate distinge o versiune a celei de-a treia teme din prima parte (cea a trombonului), transformată ritmic. Ea este tratată contrapunctic și ajunge la o cadență în Mi major, la fel ca în prima parte. O altă temă, „mult mai tonală” este plasată la flaut solo. Aceasta este melodia care oferă materialul muzical pentru secțiunile următoare, întâi într-o atmosferă nostalgică
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
ferm/ precum o săgeată ce se răsgândește în timp ce sfâșie aerul/ dintre călău și călău». Întorsătura voit retorică și binevoitoare din finalul poemului precum și interjecțiile, inversiunile ori cuvintele folosite în forma lor arhaică, sugerează, ici și colo, o atitudine ironică, adesea contrapunctică a poemului față de realitate și a poetului față de destin. Chiar lipsa de fermitate acuzată anterior ascunde o indecizie funciară, o legănare metafizică, o lene creatoare care dă senzația de perspectivă a realității dinspre vis și metafizic. Trecerea la Exerciții de
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
pentru a te apropia de libertatea lui Beethoven. Ce face el în ultima simfonie? Fraternizează, îmbrățișează. Cum? Cu o disciplină de fier. Adagio din Simfonia a IX-a este una dintre operele sublime, fără egal. O variație pe o temă, contrapunctică și foarte simplă din punct de vedere armonic, care conduce la culmi de explozii creative, dar întotdeauna în cadrul unei anumite discipline. Beethoven era liber în interiorul disciplinei sale. Este pentru epoca noastră un exemplu de libertate absolută, pentru că de această libertate
De Anul Nou, Tritsch Tratsch - Polka sub bagheta lui Dudamel, la Wiener Philhamoniker by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105882_a_107174]