798 matches
-
concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că, față de această critică, Curtea nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în materia contabilității. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, cât și cu caracter special, derogatorii [a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, cât și cu caracter special, derogatorii [a se vedea art. 14 și art. 15 din Legea nr. 24/2000 ]. 39. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor legale criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991 urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. 40. Pentru considerentele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
durată a procedurii de acordare a statutului de refugiat - art. 13 alin. (1) lit. b), precum și dreptul de a nu fi expulzat sau returnat ("non-refoulement"), cu excepțiile stabilite prin lege - art. 23 alin. (1) lit. m). Așa fiind, nu există contrarietate între textele criticate și dispoziția constituțională menționată. Susținerile privind neconstituționalitatea normelor din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 care reglementează procedura accelerată (art. 17-20) și acelea care reglementează procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat, depuse în punctele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137479_a_138808]
-
în așa fel încît muncă și salarizarea să la ambele unități să nu depășească o normă și jumătate în raport cu situația jurisconsultului de la oficiul juridic al unei unități asemănătoare. În cazul cînd între unitățile care folosesc același jurisconsult se naște o contrarietate de interese ele își vor angaja apărători deosebiți. Prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul cînd contrarietatea de interese există între două unități, dintre care una trebuie să asigure, în condițiile art. 8, celeilalte unități, asistență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106149_a_107478]
-
de la oficiul juridic al unei unități asemănătoare. În cazul cînd între unitățile care folosesc același jurisconsult se naște o contrarietate de interese ele își vor angaja apărători deosebiți. Prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul cînd contrarietatea de interese există între două unități, dintre care una trebuie să asigure, în condițiile art. 8, celeilalte unități, asistență juridică prin oficiul său juridic. Articolul 10 Dacă o institutie sau o organizație socialistă, avînd nevoie de asistență juridică, nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106149_a_107478]
-
227/2004 . De altfel, arată că dispozițiile criticate sunt norme de procedură, reprezentând opțiunea legiuitorului, în deplină conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. În ceea ce privește contrarietatea art. 403 alin. 1 și ale art. 457 alin. 2 din Codul de procedură civilă față de prevederile constituționale ale art. 38 alin. (1) și (5), devenit art. 41 alin. (1) și (5) în Constituția republicată, Avocatul Poporului apreciază că "dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164921_a_166250]
-
de competența Curții Constituționale să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE) prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul CE, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219079_a_220408]
-
la data de 1 ianuarie 2000", dată ulterioară adoptării legii (12 noiembrie 1999) și publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999. Curtea reține că este neîntemeiată și susținerea autorilor excepției referitoare la contrarietatea textelor de lege criticate cu prevederile art. 21 alin. (2) din Constituție, deoarece art. 79 alin. (1), art. 80 și art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 nu îngrădesc accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, permit soluționarea litigiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133583_a_134912]
-
competența", "procedura", precum și "căile de atac", în raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate. Invocarea, în motivarea excepției, a încălcării dispozițiilor art. 2 pct. 3 din Codul de procedură civilă nu are nici o relevanță, întrucat Curtea examinează conformitatea acestora cu Constituția, iar nu contrarietatea unor dispoziții legale cu alte dispoziții de drept comun. De altfel, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, ca "legiuitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133583_a_134912]
-
rang inferior, cuprinsă în cele două Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, și norma juridică superioară, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004 , fără ca în cadrul acestui conflict să poată fi susținut în mod temeinic și un raport de contrarietate între aceste legi și normele fundamentale invocate. Or, aspecte legate de controlul judecătoresc al legalității actelor administrative ale organismelor și autorităților publice, urmate de modalitatea de interpretare și aplicare concretă a dispozițiilor legale în vigoare, incidente în cazurile litigioase, constituie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale, care să justifice această diferență de tratament juridic, respectiv obligarea vânzătorului, în speță statul, la plata unei despăgubiri cu mult superioare prețului plătit, chiar actualizat cu rata inflației. În acest sens, susține și contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că economia României este o economie de piață, bazată pe libera concurență, ceea ce exclude alocarea preferențială de resurse publice fără a exista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216488_a_217817]
-
o discriminare și un privilegiu atât în raport de restul cetățenilor, cât și în raport de foștii proprietari deposedați abuziv de regimul comunist", față de care "legea prevede o modalitate de reparație cu totul incertă și ineficace". Cât privește această pretinsă contrarietate față de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, prin aceeași decizie, că aceasta este nefondată, "deoarece principiul egalității impune aplicarea aceluiași tratament juridic unor persoane aflate în aceeași situație juridică. Or, foștii proprietari ale căror imobile au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216488_a_217817]
-
cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aspectele relevate de autoarea excepției țin de modul de aplicare și de interpretare a normelor criticate, ce nu pot fi convertite în vicii de constituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate. De altfel, însuși textul de lege criticat prevede că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acțiune are mai multe capete
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252401_a_253730]
-
poate fi primită. Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate de textul constituțional în condițiile legii, iar nu prin încălcarea dispozițiilor legale care stabilesc obligațiile participanților la activitatea comercială". În ceea ce privește susținerea privind contrarietatea dintre textele de lege criticate și prevederile art. 124 alin. (3) din Constituție, conform cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, Curtea constată că judecătorul-sindic decide intrarea în faliment a debitorului, în baza unui raport întocmit de administratorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182695_a_184024]
-
a fost greșit achitat pentru motivul că fapta imputata nu există sau că aceasta nu a fost săvârșită de el. Această constatare produce efecte numai asupra acțiunii penale, care poate fi admisă, cea civilă rămânând însă definitivă. Cu toate astea, contrarietatea de hotărâri poate fi însă înlăturata prin exercitarea căilor extraordinare de atac. Curtea mai reține că, în ceea ce privește drepturile procesuale ale părții vătămate în procesul penal român, Codul de procedură penală în vigoare face distincție între situațiile speciale în care acțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131579_a_132908]
-
susține, astfel cum rezultă din Încheierea de sesizare din 24 noiembrie 2000, "neconstituționalitatea articolului care vizează darea unei cauțiuni pentru daunele morale în raport de art. 150 alin. (1) din Constituție", fără însă să se arate în ce consta aceasta contrarietate. De altfel, nici în concluziile scrise depuse la dosar până la termenul stabilit pentru pronunțare nu se expun motivele pe care se întemeiază excepția de neconstituționalitate. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138142_a_139471]
-
României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate "cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitrală. Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248640_a_249969]
-
al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). În fine, invocarea art. 16 din Legea fundamentală în sprijinul excepției de neconstituționalitate nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, autorul excepției nemotivând în niciun fel relația de contrarietate existentă între textul criticat și această dispoziție constituțională. În acest caz, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în invocarea acestor motive [a se vedea și Decizia nr. 1.313*) din 4 octombrie 2011 , nepublicată la data pronunțării prezentei decizii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239597_a_240926]
-
până la un anumit termen, sub sancțiunea dizolvării de drept a persoanei juridice, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, ci consecința încălcării unor dispoziții de lege. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu poate reține nici existența vreunei contrarietăți între prevederile art. 30 alin. (1) și (2) din legea criticată și prevederile constituționale ale art. 45 referitoare la "Libertatea economică." Cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174998_a_176327]
-
a Guvernului nr. 207/2000 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 456/2001 , îngrădesc accesul liber la justiție și dreptul la apărare, încălcând astfel art. 21 și 24 din Constituție, urmează, de asemenea, să fie respinsă, întrucat Curtea nu reține contrarietatea dintre dispozițiile de lege criticate și textele constituționale menționate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143553_a_144882]
-
analiza critici de neconstituționalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor de lege, deoarece controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea. De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a instanței de contencios constituțional, interpretarea și aplicarea normelor legale sunt apanajul exclusiv al instanțelor de judecată, precum și al instituțiilor chemate să aplice legea, astfel încât excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. 12. Avocatul Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271489_a_272818]
-
instituie o procedură specială potrivit căreia instanța de judecată poate dispune, prin ordonanță președințială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Ca atare, Curtea nu poate reține contrarietatea dintre aceste dispoziții și cele ale art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, deoarece ele nu sunt aplicabile doar unei categorii de persoane, ci oricărei persoane aflate în situațiile menționate în ipoteza normei. În ceea ce privește susținerile autorului excepției, referitoare la încălcarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162380_a_163709]
-
-o în această perioadă a produs efecte negative având multiple manifestări. Evoluția socială, creșterea numărului de asigurați și diminuarea numărului de contribuabili pot fi tot atâtea răspunsuri la problema creșterii deficitului sistemului de pensii publice. De asemenea, în ceea ce privește susținerile privind contrarietatea actului normativ criticat cu prevederile Cărții sociale europene revizuite și ale Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, motivate de o pretinsă nerespectare a cuantumurilor prestațiilor sociale arătate în aceste acte internaționale, prin decizia menționată, s-a reținut că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248480_a_249809]
-
când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia. În cazul prevăzut la lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției nu ar putea fi remediată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216197_a_217526]