411 matches
-
juridice ale Președintelui (decretele), precum și actele cu valoare juridică ale prim-ministrului (contrasemnarea), pe lângă componenta lor juridică, au și o puternică semnificație politică; răspunderea politică pe care și-o angajează prim-ministrul pentru actele săvârșite în cursul mandatului vizează și contrasemnarea decretelor Președintelui; niciunul dintre cele două subiecte de drept nu îl poate obliga pe celălalt să îndeplinească sau să consimtă la îndeplinirea unor acte care le-ar afecta fie suportul politic al electoratului, fie al Parlamentului; consensul trebuie să caracterizeze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
sau să consimtă la îndeplinirea unor acte care le-ar afecta fie suportul politic al electoratului, fie al Parlamentului; consensul trebuie să caracterizeze relația dintre cele două subiecte de drept atunci când ele trebuie să conlucreze la emiterea unui decret (semnare/contrasemnare); și, în fine, lipsa contrasemnăturii prim-ministrului atrage inexistența decretului de conferire a decorațiilor. 59. În aceste condiții, Curtea constată că prim-ministrul are competența constituțională de a refuza contrasemnarea decretului de conferire a decorațiilor atât pentru motive de legalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
atunci când ele trebuie să conlucreze la emiterea unui decret (semnare/contrasemnare); și, în fine, lipsa contrasemnăturii prim-ministrului atrage inexistența decretului de conferire a decorațiilor. 59. În aceste condiții, Curtea constată că prim-ministrul are competența constituțională de a refuza contrasemnarea decretului de conferire a decorațiilor atât pentru motive de legalitate, cât și de oportunitate. 60. În fine, Curtea reține că nu se poate face nicio paralelă între semnificația contrasemnării hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern de către miniștrii care au obligația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
Curtea constată că prim-ministrul are competența constituțională de a refuza contrasemnarea decretului de conferire a decorațiilor atât pentru motive de legalitate, cât și de oportunitate. 60. În fine, Curtea reține că nu se poate face nicio paralelă între semnificația contrasemnării hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern de către miniștrii care au obligația punerii lor în aplicare și cea a contrasemnării de către prim-ministru a decretelor emise de Președintele României, întrucât, în primul caz, contrasemnarea reprezintă un act tehnic prin care ministrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
motive de legalitate, cât și de oportunitate. 60. În fine, Curtea reține că nu se poate face nicio paralelă între semnificația contrasemnării hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern de către miniștrii care au obligația punerii lor în aplicare și cea a contrasemnării de către prim-ministru a decretelor emise de Președintele României, întrucât, în primul caz, contrasemnarea reprezintă un act tehnic prin care ministrul ia la cunoștință și se obligă să pună în executare actul Guvernului, pe când în al doilea caz contrasemnarea reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
se poate face nicio paralelă între semnificația contrasemnării hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern de către miniștrii care au obligația punerii lor în aplicare și cea a contrasemnării de către prim-ministru a decretelor emise de Președintele României, întrucât, în primul caz, contrasemnarea reprezintă un act tehnic prin care ministrul ia la cunoștință și se obligă să pună în executare actul Guvernului, pe când în al doilea caz contrasemnarea reprezintă și un act politic care în final angajează Guvernul în fața Parlamentului. (2.4.) Problema
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
a contrasemnării de către prim-ministru a decretelor emise de Președintele României, întrucât, în primul caz, contrasemnarea reprezintă un act tehnic prin care ministrul ia la cunoștință și se obligă să pună în executare actul Guvernului, pe când în al doilea caz contrasemnarea reprezintă și un act politic care în final angajează Guvernul în fața Parlamentului. (2.4.) Problema motivării refuzului de contrasemnare a decretului 61. Curtea reține că emiterea decretului de conferire a decorațiilor atestă existența unui acord de voințe între Președintele României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
tehnic prin care ministrul ia la cunoștință și se obligă să pună în executare actul Guvernului, pe când în al doilea caz contrasemnarea reprezintă și un act politic care în final angajează Guvernul în fața Parlamentului. (2.4.) Problema motivării refuzului de contrasemnare a decretului 61. Curtea reține că emiterea decretului de conferire a decorațiilor atestă existența unui acord de voințe între Președintele României și prim-ministru, respectiv între vârfurile puterii executive, fiind rezultatul unor consultări purtate între cele două autorități publice. Inițierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
caracter justificat sau nejustificat și, în consecință, nici nu poate forma obiectul unui control cu caracter jurisdicțional realizat, eventual, de Curtea Constituțională. 62. Așadar, ceea ce produce efecte juridice nu este motivarea refuzului sau caracterul justificat al motivării refuzului, ci refuzul contrasemnării decretului. Motivarea nu ar însemna decât indicarea temeiurilor subiective care au stat la baza deciziei luate, fără a exista o finalitate juridică a acestei operațiuni tehnice în sensul generării unei noi competențe în sarcina Președintelui României. Constituția nu prevede, nici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
cele două vârfuri ale puterii executive înainte de solicitarea contrasemnăturii prim-ministrului cu privire la decretul de conferire a decorațiilor sau titlurilor de onoare. Pe de altă parte, deși niciun text constituțional nu obligă prim-ministrul să indice motivele care au determinat refuzul contrasemnării decretului menționat, totuși, în spiritul aceluiași principiu constituțional, ar fi util ca și prim-ministrul să colaboreze în mod deschis cu Președintele, inclusiv prin inițierea unor consultări cu acesta. De asemenea, Curtea reține că, în condițiile în care nici nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
în mod deschis cu Președintele, inclusiv prin inițierea unor consultări cu acesta. De asemenea, Curtea reține că, în condițiile în care nici nu s-a inițiat vreo consultare de către Președinte sau prim-ministru și nici nu s-a motivat refuzul contrasemnării, inițiatorul decretului are posibilitatea, la rândul său, de a deschide un dialog constituțional cu prim-ministrul în vederea lămuririi motivelor care au determinat refuzul contrasemnării decretului menționat și al realizării unui consens, astfel încât să nu se ajungă la sesizarea Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
a inițiat vreo consultare de către Președinte sau prim-ministru și nici nu s-a motivat refuzul contrasemnării, inițiatorul decretului are posibilitatea, la rândul său, de a deschide un dialog constituțional cu prim-ministrul în vederea lămuririi motivelor care au determinat refuzul contrasemnării decretului menționat și al realizării unui consens, astfel încât să nu se ajungă la sesizarea Curții Constituționale, aceasta din urmă neavând competența de a mijloci un asemenea consens. 65. Curtea observă că autorul sesizării a identificat o serie de decizii ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
80 din 16 februarie 2014 , paragraful 268, și Decizia nr. 384 din 4 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 24 mai 2006). 70. Astfel, având în vedere diferențele juridice majore existente între instituția contrasemnării decretului, pe de o parte, și atribuția Președintelui României de numire fie în funcția de membru al Guvernului, fie în alte funcții publice, pe de altă parte, nu se poate ajunge la concluzia existenței obligației prim-ministrului de a motiva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
pe de o parte, și atribuția Președintelui României de numire fie în funcția de membru al Guvernului, fie în alte funcții publice, pe de altă parte, nu se poate ajunge la concluzia existenței obligației prim-ministrului de a motiva refuzul contrasemnării decretului. 71. Așadar, Curtea reține că atât Președintele României, cât și Guvernul și-au exercitat competențele prevăzute de Constituție, fără să își aroge competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori să omită să îndeplinească anumite acte care intrau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
la îndeplinire a celor statuate în cuprinsul actului. Potrivit dispozițiilor art. 100 alin. (2) din Constituție, unele decrete ale Președintelui se contrasemnează de prim-ministru. Din interpretarea dispozițiilor constituționale, rezultă că regula o constituie lipsa contrasemnăturii prim-ministrului, iar excepția contrasemnarea decretelor în situațiile expres enumerate în Constituție. III. Natura juridică a instituției contrasemnării. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, "a contrasemna" semnifică a pune semnătura pe un act semnat în prealabil de un organ ierarhic superior, a semna un act
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
2) din Constituție, unele decrete ale Președintelui se contrasemnează de prim-ministru. Din interpretarea dispozițiilor constituționale, rezultă că regula o constituie lipsa contrasemnăturii prim-ministrului, iar excepția contrasemnarea decretelor în situațiile expres enumerate în Constituție. III. Natura juridică a instituției contrasemnării. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, "a contrasemna" semnifică a pune semnătura pe un act semnat în prealabil de un organ ierarhic superior, a semna un act alături de cel de la care emană. Actul supus contrasemnării - decretul Președintelui - este semnat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
III. Natura juridică a instituției contrasemnării. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, "a contrasemna" semnifică a pune semnătura pe un act semnat în prealabil de un organ ierarhic superior, a semna un act alături de cel de la care emană. Actul supus contrasemnării - decretul Președintelui - este semnat în prealabil de acesta, în calitate de titular al atribuției constituționale, contrasemnarea, în cazurile expres prevăzute de Legea fundamentală, fiind un act subsecvent, de a cărei existență depinde valabilitatea decretului. Cu alte cuvinte, deși actul este semnat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
semnifică a pune semnătura pe un act semnat în prealabil de un organ ierarhic superior, a semna un act alături de cel de la care emană. Actul supus contrasemnării - decretul Președintelui - este semnat în prealabil de acesta, în calitate de titular al atribuției constituționale, contrasemnarea, în cazurile expres prevăzute de Legea fundamentală, fiind un act subsecvent, de a cărei existență depinde valabilitatea decretului. Cu alte cuvinte, deși actul este semnat și deci însușit de către autoritatea de la care emană și care este principala responsabilă pentru conținutul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
acestuia i se atribuie, direct, o funcție de control asupra actelor emise de șeful statului, și, indirect, responsabilitatea juridică și politică asupra conținutului actului pe care, semnându-l, îl validează. Așa fiind, în urma examinării actului supus acordului, prim-ministrul poate refuza contrasemnarea unui decret al Președintelui, dacă apreciază că acesta nu întrunește condițiile de conferire a decorației prevăzute de art. 3 din Legea nr. 29/2000 . Dar acest refuz nu poate fi exercitat în mod arbitrar, astfel încât să transforme dreptul de apreciere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
reținem că motivul invocat de Președintele României ca fiind cel generator al unui conflict, respectiv nemotivarea refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul de conferire a decorației, pune în discuție existența unei obligații a prim-ministrului ca, în cazul refuzului contrasemnării decretului de decorare, să indice motivele care au stat la baza acestui refuz. Conflictul este unul juridic de natură constituțională, întrucât vizează competența Președintelui României de a conferi decorații prevăzută de art. 94 lit. a) din Constituție, respectiv competența prim-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
un blocaj instituțional, întrucât a eliminat premisele oricărei colaborări instituționale între cele două autorități. În opinia majoritară a Curții Constituționale, s-a arătat că "ceea ce produce efecte juridice nu este motivarea refuzului sau caracterul justificat al motivării refuzului, ci refuzul contrasemnării decretului. Motivarea nu ar însemna decât indicarea temeiurilor subiective care au stat la baza deciziei luate, fără a exista o finalitate juridică a acestei operațiuni tehnice în sensul generării unei noi competențe în sarcina Președintelui României". Este adevărat că orice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
nefiind în măsură să remedieze aspectele asupra cărora operează refuzul, necunoscându-le. Prin urmare, apreciem că verificarea îndeplinirii condițiilor de conferire a decorațiilor sau a titlurilor de onoare intră în competența prim-ministrului, care, în considerarea colaborării loiale, poate refuza contrasemnarea decretului numai în cazul în care aprecierea sa, întemeiată pe argumente obiective, conduce la o atare concluzie, iar argumentele pe care se întemeiază refuzul trebuie să îl însoțească. Sub acest aspect, prin modul în care a înțeles să își exercite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
cazul în care aprecierea sa, întemeiată pe argumente obiective, conduce la o atare concluzie, iar argumentele pe care se întemeiază refuzul trebuie să îl însoțească. Sub acest aspect, prin modul în care a înțeles să își exercite atribuția constituțională a contrasemnării, refuzând nemotivat propunerea de decorare, prim-ministrul a nesocotit principiul constituțional al loialității și colaborării autorităților publice. În consecință, Curtea Constituțională ar fi trebuit să constate că, în aplicarea art. 100 alin. (2) din Constituție, prim-ministrul României, neavând drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
situațiilor și rapoartelor specifice activității Biroului achiziții publice, contractare; 27. întocmirea, actualizarea și propunerea spre aprobare conducerii institutului a procedurilor de lucru și/sau operaționale specifice. Compartimentul juridic Articolul 59 Compartimentul juridic are, în principal, următoarele atribuții: 1. avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic, la cererea conducerii, pe cele care pot angaja răspunderea patrimonială a institutului, precum și orice alte acte care produc efecte juridice; 2. reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale institutului în raporturile lui cu instituții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274375_a_275704]
-
al fiecărui ambalaj fabricat conform unui model omologat. 6.4.23.16. Autorizarea multilaterală poate lua forma validării unui certificat eliberat inițial de către autoritatea competentă din țara de origine a modelului sau expedierii. Această validare se poate se face prin contrasemnare pe certificatul inițial sau prin eliberarea unei contrasemnături distincte, cu o anexă, supliment etc., din partea autorității competente din țara pe teritoriul căreia s-a efectuat expedierea. Capitolul 6.5 PRESCRIPȚII REFERITOARE LA CONSTRUCȚIA ȘI ÎNCERCAREA RECIPIENTELOR MARI PENTRU TRANSPORTUL ÎN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195299_a_196628]