374 matches
-
care au semnat tratate cu U.R.S.S., bazându-se pe forța militară a acesteia, au început să-și manifeste anumite reticențe, iar Japonia a atacat China (4 iunie 1937), fără teama unei intervenții a Armatei Roșii. Activitatea Grupei I de contraspionaj din cadrul Secției Contrainformații a S.S.I., desfășurată în cursul anului 1939, a avut ca prim obiectiv descoperirea organizațiilor și cazurilor de spionaj, precum și identificarea și stabilirea activității desfășurate de persoanele suspectate pentru diferite fapte care interesau siguranța statului român. Un număr
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
23), la care se adăugau alte 15 diverse. Pe ansamblu, organele contrainformative au constatat că totalul organizațiilor de spionaj descoperite până la acea dată erau în număr de 62 (32 maghiare, 27 sovietice, două bulgare, una diverse). Activitatea agenturii Grupei de contraspionaj a fost și ea una complexă și plină de substanță, într-o perioadă când soarta unor țări era decisă de altele mai mari, prin tratate care conțineau anexe secrete. În acest context au fost executate 400 de lucrări, din cele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alte societăți economice, instituții bancare, religioase sau culturale. Deși au fost utilizate nuclee de informatori (trei persoane), procedeul „cel mai întrebuințat” a fost acela al agenților izolați, care a permis o siguranță sporită față de o eventuală deconspirare a acestora de către contraspionajul autohton. Informatorii, baza oricărei acțiuni de spionaj, au fost recrutați dintre minoritarii cu legături familiale în Ungaria, soțiile ofițerilor sau funcționarilor superiori, soldați minoritari, studenții și elevii care urmau studii în Ungaria, preoții, profesorii și gazetarii maghiari, dezertorii români, proprietarii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al Armatei Române către dl. șef al Serviciului de Informații al Armatei Germane, menit a strânge colaborarea dintre cele două instituții. Șeful Abwehr-ului l-a numit pe dr. Wagner ca reprezentant oficial la București cu însărcinări privind zona petroliferă și contraspionajul pe Dunăre. Acesta s-a aflat în capitala României în perioada 8-12 noiembrie 1939, cu această ocazie fiind primit de Mihail Moruzov. Tot în luna noiembrie 1939, maiorul Pruck a sosit la București și a pus la dispoziția Serviciului Secret
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a suspectat executarea unor acte de sabotaj. În consecință, la 10 decembrie 1939, amiralul Canaris și locotenent-colonel Bentivegni, șeful Secției Contrainformații Ofensive, au venit la București, unde timp de două zile au pus la punct întărirea măsurilor de contrasabotaj și contraspionaj. Ionescu-Micandru s-a deplasat în capitala Germaniei la 18 decembrie 1939, iar discuțiile au avut ca subiect securizarea Văii Prahovei și a Dunării. La începutul lunii martie 1940, Mihail Moruzov s-a deplasat la Berlin, unde s-a întâlnit cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atrași în colaborare intelectuali români din diferite localități - Cojocna, Apahida, Cluj, Dej, Gherla, Satu-Mare ș.a. - care transmiteau informațiile culese personal sau prin curieri. Prin metode și mijloace specifice muncii de informații, agenții români au aflat că serviciul de spionaj și contraspionaj ungar pentru Ardeal își avea sediul în Cluj, pe strada Regele Carol al II-lea nr. 10, în fostul local al Corpului 6 Armată român, fiind condus de un locotenent-colonel. Punctual, problemele urmările de Poliția Tunel erau, în ordine, cele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informații (sau de Siguranță) reprezintă acțiunea de apărare a ordinei publice și de stat. După natura misiunilor și a scopurilor urmărite această structură informativă a fost clasată în două direcții: 1. Serviciul de informații militar, cu caracter de spionaj și contraspionaj, care „urmărește acțiunea inamicului (probabil sau cu care ne găsim în luptă) în toate ramurile de activitate: politic, social, economic, militar”. 2. Serviciul de informații însărcinat să execute „acțiunea de siguranță cu caracter general și specific polițienesc, adică apărarea polițienească
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a nordului Bucovinei, iar pe de altă parte, noua conducere a statului a introdus un program de reformă, redimensionare și profesionalizare a Secției a II-a, în vederea pregătirii țării pentru reluarea teritoriilor pierdute. De aceea, cele mai multe cazuri de spionaj/contraspionaj, norme informative/contrainformative și mediatizări de contrapropagandă au avut loc la granița de est, ulterior pe frontul de răsărit. La 20 noiembrie 1940, Secția a II-a a prezentat modul în care inamicii României caută să obțină informații confidențiale și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
front” și nu s-a constatat vreo abatere din partea lor. 455 de sectanți se aflau supravegheați de organele contrainformative, după ce 1597 au fost mobilizați, iar 900 au fost internați în lagăre din cauza prozelitismului desfășurat în rândurile populației. Pe linie de contraspionaj au fost descoperite 122 cazuri de spionaj, în care au fost implicate 211 persoane. La 18 noiembrie 1942 a avut loc un schimb de deținuți politici, la inițiativa guvernului ungar, care a fost realizat prin Ministerul Afacerilor Străine. Au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
temut agenți” ai Budapestei în Ardeal. Alți agenți informatori au fost învățătorii maghiari, școala fiind „un atelier de viitori șovini”, unde copiii au primit o educație bazată pe ura față de colegii lor români. IV. Puncte comune în urmărirea acțiunilor de contraspionaj. V. Mijloace și metode de combatere a spionajului pe teritoriul țării: a) Mijloace de combatere. Principalul mijloc de combatere a fost colaborarea eficientă între toate structurile de siguranță, iar al doilea mijloc important a fost organizarea unui serviciu informativ în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată după model german, prin Decretul nr. 687/16 septembrie 1942, pentru a preveni actele de sabotaj, a conduce acțiunea informativă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiunilor de sabotaj și spionaj inamice în perioada anterioară, a înaintat o propunere către Subsecretariatul de Stat al Marinei, în care era prevăzută inițierea unui sistem de siguranță în porturi. Astfel, pentru organizarea și aplicarea măsurilor de siguranță, contrasabotaj și contraspionaj în porturi, S.S.I. a propus ca întreaga răspundere și autoritate să fie concentrate în mâna unei singure persoane, în scopul unității de comandă și coordonare a acțiunilor. În fiecare port, unul dintre funcționarii Căpităniei trebuia să fie însărcinat cu aceste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
colonel Lahousen, a expus subiectul Misiuni speciale» executate de această structură, misiuni de anihilare sau de prevenire a distrugerilor pregătite de inamic. O altă prezentare a aparținut colonelului Bentivegni, șeful Secției a III-a Contrainformații, care a punctat acțiunile de contraspionaj și contrasabotaj desfășurate în teritoriile ocupate. Misiunile Secției aveau un caracter defensiv și defensiv-ofensiv. Cea din urmă consta în penetrarea organizațiilor de spionaj inamic, în scopul cunoașterii liderilor, agenților, ramificațiilor, rețelei și sistemului de lucru. La fiecare mare unitate ofițerul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înaintat conducerii statului Instrucțiuni pentru organizarea, funcționarea și întrebuințarea unităților Poliției Speciale de Campanie. Acestea au constituit „unități mici, cu o instrucție specială, menite a contribui în zona de operațiuni la activitatea contrainformativă și, în special, la aceea care vizează contraspionajul, contrasabotajul, contraterorismul și propaganda defetistă”, având misiuni specifice în acest sens. La 15 decembrie 1942, Secția a II-a a comunicat marilor unități Instrucțiunile nr. 275.835 asupra întrebuințării grupelor de Poliție Specială de Campanie la Comandamentele de Mari Unități
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care s-au adăugat toți comisarii-șefi din București. Printre cei reținuți s-au numărat Gheorghe Rânzescu (șeful Corpului Detectivilor în perioada 1941-1944), Alfred Paximade (chestor), Mihai Păun (chestor), Cristache Chelbașu (chestor) și Florin Becescu (fost șef al Secțiilor Contrainformații și Contraspionaj din S.S.I. în perioada 1937-1944). Acuzatorul public Alexandru Drăghici, viitor ministru de Interne în perioada 1952-1968, era lăudat de „Scânteia”, la 4 mai 1945, pentru că anchetează „o nouă bandă de agenți ai Siguranței din regimul de teroare al lui Antonescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
I. Nestorescu). 2. Biroul 1 Social-Politic (șef grupă Z. Vasiliu): a) Subbiroul 1 Politic (șef echipă N. Policarie); b) Subbiroul 2 Muncitori (agent principal A. Ramură); c) Subbiroul 3 Presă (șef echipă V. Davila); d) Agentura „L”. 3. Biroul 2 Contraspionaj și Terorism (director Florin Becescu): a) Subbiroul 1 Legații; b) Subbiroul 2 Contraspionaj; c) Subbiroul 3 Servicii de informații străine (agent special Gh. Știrbuleț); d) Subbiroul 4 Terorism (agent principal V. Vlădeanu). 4. Biroul 3 Economic - Industrial (referent tehnic diurnist
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Politic (șef echipă N. Policarie); b) Subbiroul 2 Muncitori (agent principal A. Ramură); c) Subbiroul 3 Presă (șef echipă V. Davila); d) Agentura „L”. 3. Biroul 2 Contraspionaj și Terorism (director Florin Becescu): a) Subbiroul 1 Legații; b) Subbiroul 2 Contraspionaj; c) Subbiroul 3 Servicii de informații străine (agent special Gh. Știrbuleț); d) Subbiroul 4 Terorism (agent principal V. Vlădeanu). 4. Biroul 3 Economic - Industrial (referent tehnic diurnist H. Grințescu): a) Subbiroul 1 Economic (șef grupă P. Iliuță); b) Subbiroul 2
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
misiunea trimisă în România a fost acceptată de sovietici. Din 29 august 1944, la București și-au făcut apariția primii ofițeri de informații americani, în fruntea cărora s-au aflat Frank Wiesner (șeful misiunii) și maiorul Robert Bishop (șeful Secției Contraspionaj). Colaborarea cu structurile autohtone s-a efectuat exclusiv pe linia sovietică, mai ales cu Grupa Specială, prin culegerea de date politice (inițial), apoi și cele de natură militară și economică. Conform unei aprecieri pertinente, după 23 august 1944, serviciile de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
naționale, li s-a atribuit o categorie sau o clasă de secret de stat, ca mijloc de protecție împotriva dezvăluirii neautorizate. Articolul 3 Autorități competențe Autoritățile competente responsabile cu implementarea prezentului acord în cele două țări sunt: A. Direcția de contraspionaj, în numele Ministerului Apărării Naționale al României, si B. Departamentul de securitate din Directoratul general pentru armamente, în numele Ministerului Apărării Naționale al Republicii Elene. Articolul 4 Accesul la informații militare secrete de stat și secrete de serviciu 4.1. Părțile vor
LEGE nr. 175 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile armamentelor şi tehnologiei destinate apărării, semnat la Bucure��ti la 27 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117982_a_119311]
-
spus să-i dăm lui lucrurile, că va avea grijă de ele până ne vom Întoarce. De Întors ne-am Întors, dar nu mai era nimic: el a fugit cu armata nemțească, fiindcă se pare că a făcut parte din contraspionajul german de la Rădăuți; iar trenul În care se aflau lucrurile noastre, lucruri de valoare, a fost bombardat. El și-a luat toți servitorii lui cu el și au murit toți din trenul acela; o singură femeie a reușit să fugă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
al minelor și membru în CE. 7. Moises Haupt, general, comandant militar al Capitalei. 8. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, șef al Securității, originar din Brăila. 9. Heinz Gutman, șef al Serviciului Secret Civil. 10. William Suder, șef al contraspionajului. 11. Colonel Roman, alias Roman Walter, tatăl lui Petre Roman, șef al Serviciului de educație, cultură și propagandă al Armatei. 12. Alexandru Moghioroș, din Ungaria, ministru al naționalităților. 13. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, șef al Comisiei de control al
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
erau 25000 de gheișe, în 1929 erau 80000, în 1935 erau 74200, în 1964 (în anul Jocurilor Olimpice) erau 17000. În perioadele de conflicte militare, gheișele însoțeau pe liderii militari, unele dintre ele chiar au făcut servicii de spionaj și de contraspionaj. În anii '40 întreaga populație s-a implicat în industria de război, ceainăriile au fost distruse, gheișele și-au vândut chimonourile și evantaiele. Ca dovadă a devotamentului lor față de așteptările războiului, gheișele din cartierul Gion din Kyoto au cumpărat cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
real, Elisabeth Schragmuller care n-a fost convinsă de implicarea dansatoarei pentru a aduce servicii Germaniei. A primit 15000 de franci pentru a se întoarce în Franța. Anglia i-a refuzat tranzitul și șeful spionajului l-a avertizat pe șeful contraspionajului francez, Georges Ladoux, s-o supravegheze pe dansatoarea suspectă. Dansatoarei olandeze i s-a cenzurat corespondența, i s-au interceptat telefoanele. A fost îndrumată să meargă la Biroul pentru Străini pentru a obține o aprobare să meargă în stațiunea Vittel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru care a făcut o pasiune nebună. Era rănit și plin de datorii. Margareth Gertruide voia cu ardoare să-l îngrijească și să-l ajute a-și plăti datoriile. La Biroul de Străini a așteptat-o, nimeni altul decât șeful contraspionajului francez, Georges Ladoux care, după un insistent interogatoriu, i-a cerut să intre în serviciul Franței, să se deplaseze în Belgia, la Bruxelles, unde se afla Înaltul Comandament German, în Spania, la Madrid. Ea a cerut un milion de franci
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]