278 matches
-
îndrăzneala de a fi năzuit la o iubire peste fire. Numele său - precizat încă din titlu - îl predestinează limitelor, sugerând circumscrierea întrun univers inferior (criptogama - specie de plante inferioare, ciuperci), dar și firea lui introvertită (gr. crýptos - ascuns, tainic, încifrat). Contrastiv, numele lui Enigel (engel, în limba daneză, înseamnă înger) reliefează aspirația spre celest, spre lumină. Deși mirele poienii este gata să se sacrifice pentru visul lui de iubire (Dacă pleci să culegi / Începi rogute cu mine), Enigel refuză „însoțirea“ cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acesta este eliberat și invitat acasă la prefect. Scena „negocierii“ dintre Tipătescu și Cațavencu (actul al IIlea, scena IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea conflictului. Zoe inter vine însă și îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în dialogul dramatic două personaje: Maria și Gelu. 9. Schimbul de replici dintre Gelu și Maria evidențiază concepții diferite asupra iubirii. Prin convingerea că îndrăgostiții se ridică deasupra mediocrității oamenilor, Gelu apare ca un idealist, concepând iubirea ca valoare absolută. Contrastiv, Maria consideră că dragostea este singura șansă de a accede la fericire, aici pe pământ. Concepția ei se concretizează prin figuri plastice - antiteză, metaforă, comparație -, me nite să sugereze forța stihială a iubirii (vijelie, crivăț) și natura ei contradictorie, para
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit al Zenobiei cu realitatea, pe care o redimensionează, purificândo de întuneric, capabilă săi anuleze eclipsele. Trăsătura ei definitorie este seninătatea, așadar, esența apolinică, orizontul interior ce remodelează lumea. Contrastiv, enunțul următor o integrează unei serii convenționale (ea rămâne o fetiță cuminte și naivă), imediat contrazisă prin enunțul final. Încăpățânarea nemaipomenită vizează ființa revoltată, eul care se afirmă, în ruptură cu ceilalți. Prin toate aceste contraste, Zenobia devine purtătoare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și al Otiliei. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema romanului studiat în evoluția relației dintre cele două personaje În opinia mea, cei doi adolescenți și, alături de ei, aristocraticul Pascalopol sunt prezențe contrastive în raport cu mulțimea parveniților care ilustrează tema existenței burgheziei bucureștene la început de secol XX și tema parvenirii. În primul rând, ei aparțin altor categorii sociale și își construiesc un cod moral și comportamental diferit de conduita celor din clanul Tulea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea contrastivă a lumii fizice (călătoarea undă/apele eterne) sau de a evidenția procesul complex al evoluției umane (săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
selectat Personajul feminin principal reprezintă, în opinia mea, un punct de convergență a temelor din romanul călinescian, fiindcă Otilia este legată direct de tema paternității, de cea a moștenirii și de tema iubirii. Mai mult chiar, Otilia este o prezență contrastivă în raport cu mulțimea parveniților ce ilustrează tema existenței burgheziei bucureștene la început de secol XX și tema parvenirii. Dincolo de ariile tematice însă, eroina reprezintă eternul mister feminin. Un prim argument este faptul că Otilia ilustrează, simultan, temporalitatea (statutul social al femeii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comportamentului dezirabil, ele nu conduc în mod necesar la acest rezultat. Este cunoscut faptul că nu toți oamenii au un comportament coerent cu valorile pe care le profesează. Este posibil ca asistenții sociali, precum și alți profesioniști, să acționeze în moduri contrastive în raport cu valorile profesionale, sau care nu reflectă valorile societale în general. De exemplu, participarea clientului în procesul luării de decizii reprezintă o valoare deosebită în asistență socială și, totuși, asistenții sociali nu fac uneori efortul de a-și implica în
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
că diversele forme de comunism sunt și astăzi importante în discursurile de autolegitimare ale unui mare număr de universitari și intelectuali publici, astfel încât orice tentativă de a compara fascismul/nazismul și comunismul, fie și mutatis mutandis, în maniera cea mai contrastivă, este redusă la absurd, adică la încercarea de a echivala două fenomene rămase eterogene în pofida numeroaselor asemănări genetice, structurale, conjuncturale, punctuale. În fața unui asemenea „baraj”, cei mai mulți est-europeni au ales tăcerea prudentă, iar unii au preferat ralierea ipocrită sau resentimentară (utilizabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
într-adevăr ciudată: Revoluția Americană, înaintea celei Franceze, a instituit modernitatea politică (Bloom acceptă asta); dar Revoluția Franceză a avut consecințe mult mai importante, pe termen mai lung, neepuizate până azi. Cele două revoluții îi inspiră lui Bloom o analiză contrastivă a Statelor Unite și Europei: pe când clasa mijlocie americană este considerată de toți un factor de progres, burghezia europeană este văzută invariabil negativ - Stânga și Dreapta îl urăsc deopotrivă pe burghez; reacționarii, dezmoșteniții Vechiului Regim, nu au avut pondere în America
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în ultimă instanță, ea este propagată firesc din profunzimea cunoașterii mundanului, structura complexă a persoanei fiind accesibilă mereu prin marea artă, cum e cazul scriitorilor analizați. Dar, miza noii abordări a personajului feminin prin tratarea lui comparatistă sub grila reperelor contrastive, angelic/demonic, 4 conduce, după părerea mea, și la realizarea unei demonstrații a modului în care se configurează personajul în culturi diferite (aici, italiană și engleză), incorporând desigur și viziunile universurilor creatoare ale scriitorilor (în cazul Boccaccio și Chaucer afine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în principiul feminin atracția periculoasă cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca operațională în analiza sa - se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Roumanie... Tema de bază o constituie relațiile lingvistice, situate într-o perspectivă comparatistă mai largă: istoria, geografia, civilizația, cultura, literatura și chiar mentalitățile celor două popoare. Studiul se axează pe domeniul lexicului, și în cadrul acestuia pe împrumuturi, a căror cercetare contrastivă îi oferă autorului elemente sugestive atât pentru descrierea și explicarea unor transformări lingvistice în cele două limbi, cât și pentru înțelegerea „vieții interne a națiunilor” care le vorbesc, a contactelor și, în consecință, a identităților sau diferențelor dintre ele. Textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Semantică intensională/ semantică extensională / 194 5.2.3. Categorii semantice / 197 5.2.4. Dihotomii semantice fundamentale / 200 5.3. Pragmatica / 204 5.3.1. Mijloace de persuasiune / 208 5.3.2. Metamorfoze ale relației jurnalist-cititor / 218 Capitolul 6. Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa / 223 6.1. Descrierea corpusului și criterii de selecție a textelor / 224 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice / 230 6.2.1. Analiza semantică / 231 6.2.2. Analiza contrastivă / 233 Publicistica spațiul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Capitolul 6. Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa / 223 6.1. Descrierea corpusului și criterii de selecție a textelor / 224 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice / 230 6.2.1. Analiza semantică / 231 6.2.2. Analiza contrastivă / 233 Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu / 241 Anexe / 259 Bibliografie / 283 Indice / 297 Abstract / 301 Prefață Intuiția directă și simplă a bunului simț teoretic ne poate spune de la început cât de interesantă ar fi o analiză semiotică a limbajului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată cu mijloace specifice, ne arată că, tributar semantic și referențial epocii, discursul politic eminescian este mult mai bogat decât cel al colegilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de analiză aparținând lingvisticii computaționale a permis obiectivarea cercetării de factură semiotică, contribuind la formarea unei perspective contrastive asupra limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Demersul analitic pleacă de la două premise: prima este aceea că limbajul politic, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță de pe scena politică, poartă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Fără a urmări elaborarea unor judecăți de valoare în legătură cu gândirea politică eminesciană sau operarea unor ierarhizări între creația literară și cea publicistică, lucrarea are ca scop caracterizarea semiotică a limbajului politic cultivat de Mihai Eminescu în presa vremii și analiza contrastivă a acestuia prin raportare la alte publicații din epocă, pe baza rezultatelor obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice. În desfășurarea analizei, plecăm de la premisa că individualitatea limbajului politic, prin raportare la celelalte tipuri de limbaj, este conferită atât de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și ideologice"78. Ponderea celor două componente este variabilă și poate să ajungă la reducerea la zero a conținutului informațional. Urmărind modul în care se manifestă exigențele generale ale discursivității performative la nivelul discursului politic, Constantin Sălăvăstru realizează o descriere contrastivă a acestuia, prin raportare la discursurile juridic, religios, științific și didactic. Pornind de la premisa existenței unor retorici speciale, delimitate în funcție de natura domeniului în care se manifestă discursul, autorul vizează stabilirea raportului dintre convingere și persuasiune în cadrul discursului politic, fiind interesat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funcția aceasta de a vorbi pentru mai mulți, scutindu-i pe aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai toți sunt gata a apela la idei primite de-a gata, vehiculate în perioada interbelică sub o anumită grilă ideologică, grilă schimbată în anii stăpânirii bolșevice. Din păcate, în ambele cazuri, fără apelul responsabil la articolele poetului"225. Analiza contrastivă a activității publicistice de la Timpul și a celei desfășurate la Curierul de Iași relevă deplasarea accentului de pe expunerea evenimentelor de politică externă pe dezbaterea problemelor vieții politice interne, în contextul mutațiilor care au loc la nivel național. Activitatea editorială de la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
explică caracterul hibrid al limbajului jurnalistic eminescian: "în materia solidă a argumentării rațional-discursive, din care se clădește orice edificiu retoric, sunt încorporate, la Eminescu, materiale heteroclite, ținând fie de sfera narativă, fie de regimul poetic"231. În acest sens, lectura contrastivă a creației beletristice și a celei publicistice relevă o serie de mijloace comune și înclinația spre retorism, specifică întregului limbaj eminescian. Exegeza eminesciană consacră pagini numeroase recurenței unor teme, imagini, motive, expresii în poezia și publicistica eminesciană, apropierile dintre cele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciene. În zilele noastre, remarcăm eforturile unor interpreți de a reabilita imaginea jurnalistului prin demersuri analitice integratoare, care raportează limbajul publicistic eminescian la limbajul presei românești din secolul al XIX-lea. Un alt curent de interpretare este reprezentat de analiza contrastivă a creației literare și a celei publicistice eminesciene, în scopul identificării zonelor de suprapunere și a contaminărilor pe care le manifestă acestea. Fără a epuiza inventarul tipologic al abordărilor publicisticii eminesciene, considerăm că se impune un demers de re-contextualizare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stabili într-o bună zi cât de unitară a fost existența materială și sufletească a poetului, câtă prezență artistică și ideologică este în articolul său de ziar ca și în poema cea mai hieratică..."260. În acest sens, o analiză contrastivă a limbajului politic și a celui poetic eminescian oferă informații relevante privind zonele de suprapunere și specificul fiecăruia în parte 261. De-a lungul timpului, publicistica devine obiectul de analiză predilect al "acelora pentru care supralicitarea ideilor politice, economice etc.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantice, jurnalistul formulează definiții, recurge la etimologii, explicitând conceptele. Nu putem omite nici zonele de interferență între limbajul publicistic și cel artistic, vizibile la nivelul expresiei, al figurilor de stil și de gândire utilizate de gazetar în corpul articolelor. Analiza contrastivă a creației poetice și a celei publicistice eminesciene relevă în acest sens existența unui fond lexical comun, pe lângă diferențele legate de autoreferențialitatea/ referențialitatea specifice celor două domenii de creație. Poetica publicisticii eminesciene, explicită în multe dintre articole, evidențiază predilecția jurnalistului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]