761 matches
-
al adevărului nici nu poate fi dat. Fiindcă mai sus am numit cuprinsul unei cunoștințe materia sa, vom trebui să zicem: despre adevărul unei cunoștințe în privirea materiei sale nu se poate da nici un indiciu general, căci ar fi o contrazicere. Ceea ce s-atinge însă de forma numai a cunoștinței (lăsînd la o parte tot cuprinsul) e tot atât de clar că o logică, întru cât propune regulele generale și necesarii ale inteligenței, ni expune într-atîta în aceste reguli criterii ale adevărului. Căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parte tot cuprinsul) e tot atât de clar că o logică, întru cât propune regulele generale și necesarii ale inteligenței, ni expune într-atîta în aceste reguli criterii ale adevărului. Căci ceea ce contrazice acestora e fals, pentru că-n asemenea caz inteligența e-n contrazicere cu regulele ei proprii, prin urmare cu sine însăși. Aceste criterii însă privesc numai forma adevărului, adică a cugetărei în genere, și-ntr-atîta sânt cu totul certe, deși nu suficiente. Căci deși o cunoștință poate fi cu totul conform formei logice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
condiția generală, deși numai negativă, a tuturor judecăților noastre este ca ele să nu se contrazică cu sine înșile; căci în caz contrar aceste judecăți sânt nimica, chiar fără privire la obiect. Dar chiar daca în judecata noastră n-ar fi contrazicere, totuși este cu putință ca ea să împreuneze astfel noțiunile cum n-o cere obiectul, sau să le împreuneze fără ca să avem rațiuni apriori sau aposteriori care să ne-ndreptățească a face o asemenea judecată; și de aceea o judecată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cere obiectul, sau să le împreuneze fără ca să avem rațiuni apriori sau aposteriori care să ne-ndreptățească a face o asemenea judecată; și de aceea o judecată poate fi falsă sau nefondată, (deși) chiar daca îndealtfel ar fi liberă de orice contrazicere înlăuntrul ei. Principiul că nici unui lucru nu i se poate atribui un predicat care-i contrazice se numește principiul contradicțiunii și este un criteriu general, deși numai negativ, a oricărui adevăr; de aceea însă se și ține numai de logică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se numește principiul contradicțiunii și este un criteriu general, deși numai negativ, a oricărui adevăr; de aceea însă se și ține numai de logică, pentru că tratează cunoștințele ca cunoștințe în genere, abstracție făcând de la cuprinsul lor: el zice numai că contrazicerea le nimicește și le ridică (aufheben). Dar putem întrebuința acest principiu și în mod pozitiv, adică nu numai pentru a alunga neadevăr sau eroare (întru cât acestea se întemeiază pe contradicție), ci totodată și pentru a cunoaște adevărul. Căci daca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afaceri de grație însă să le păstreze pentru sine. Mai adaog apoi că un principe trebuie să întîmpine pe cei mari cu respect, fără de-a excita însă ura poporului. Multora li se va părea că ideile acestea stau în contrazicere cu exemplul împăraților romani, dintre cari mulți au guvernat minunat de bine și au dovedit excelente puteri ale spiritului și cu toate acestea și-au pierdut tronul și viața prin conspirații. Voi întîmpina obiecțiunea aceasta trecând în revistă caracterele unora
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e, c ar fi rămas, în total sau în parte, această rămășiță de cauză ar trebui să mai producă și alte efecte; efectul lui c ar trebui să fie mai mare decât e (c e), ceea ce însă ar fi în contrazicere cu supoziția, făcută din capul locului, că c = e. Așadar, fiindcă c trece în e, e în f ș. a. m. d., de aceea mărimile acestea trebuiesc considerate ca fenomene deosebite ale unuia și aceluiaș (obiect) princip. Capacitatea de-a putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele două forme ale ei, a maselor și a despoților. Dar ni se vorbește de emigrați, de dizidenți și așa mai departe. Nu cerem și nu putem cere ca cineva să se grupeze decât împrejurul steagului. Aceasta ar fi în contrazicere cu libertatea în discuția ideilor și noi căutăm să convingem oamenii, nu să-i siluim. Se convinge mintea, se siluiește și se înduplecă voința. Motivele de separare între grupuri cu aceleași idei sunt adesea atât de adânc personale, atât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prezidiul, iar în caz de paritate de voturi dând hotărârea. Se știe peste ce îndărătnică opoziție au dat aceste articole. Nu numai România, care respingea din principiu Comisia Mixtă și care apără până azi părerea că instituirea ei e în contrazicere cu Tractatul de la Berlin, ci și Anglia și Rusia se opuseră din răsputeri Austriei, iar Franța, pe al cărei sprijin contaserăm câtva timp, se ținea neutrală pentru a face, în fine, prin gura d-lui Barrere acea faimoasă propunere care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
viceversa. Deja punerea alături a acestor trei nume este absurdă și "Romînul" ar fi trebuit să fie măcar atât de prevăzător pentru a alege din trei puteri numai pe una, care - ar fi sprijinit pe boieri la putere. Dar altă contrazicere. Partida care se numește boierească și după 1860 conservatoare, zice "Romînul" avea averea, proprietatea, guvernul și deprinderea țării de a i se supune orbește. Dacă țara se supunea orbește acestui partid, prin deprindere, ce nevoie mai avea el de sprijinul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, a adresat Camerei ungare un memoriu din care "Pesther-Lloyd" estrage următoarele: Caracterul principal al proiectului de lege relativ la școalele secundare consistă -- în aparență - în egala îndreptățire a tuturor confesiunilor; dar acest caracter nu esclude contrazicerea aparentă că proiectul culminează în tendența de-a maghiariza pe cetățenii de altă limbă în detrimentul autonomiei tuturor confesiunilor chiar, voind a supune pe credincioșii confesiunilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de învățămînt care să-i silească a neglija limba lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d-lui Al. Lahovari în privirea balanței continuu nefavorabile a negoțului nostru internațional, a crezut a putea afirma că balanța aceasta nu are nici o însemnătate și că teoria ei e condamnată de știință. Cată să constatăm că raportorul e în contrazicere cu redactorul "Romînului". Foaia partidului cuprinde din contră o sumă de articole cari, departe de-a ridiculiza teoria aceasta, afirmă că nefavoarea continuă a balanței comerciale amenință țara cu inanițiune, cu sleire. Contrazicerea între raportor și redactor, cari amândoi sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cată să constatăm că raportorul e în contrazicere cu redactorul "Romînului". Foaia partidului cuprinde din contră o sumă de articole cari, departe de-a ridiculiza teoria aceasta, afirmă că nefavoarea continuă a balanței comerciale amenință țara cu inanițiune, cu sleire. Contrazicerea între raportor și redactor, cari amândoi sunt una și aceeași persoană, se esplică însă lesne. Raportorul avea a combate discursul unui adversar politic pe când redactorul scria sub impresia adevărului. E ceva elementar ca oricine care cheltuiește mai mult decât produce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va putea afirma contrariul, nu va putea spune că prințul știe multă carte sau că e orator. Nici n-am îndrăznit măcar a-l contrazice în privirea aceasta, de vreme ce știm că e susceptibil și susceptibilitatea - bat-o norocul - nu suferă contrazicere. 246 {EminescuOpXIII 247} D-sa ne mai spune totodată că singura sa avere e onoarea... pozițiunea sa o datorează conduitei corecte... Nici aci nu vom contrazice... Nu vorbim așadar de termenul "onoare" precum [î]l înțelegem noi, ci de el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a ajuns la putere. Dilema în care erau puși confrații noștri la "Romînul" era dificilă: să declare că tribunalele ordinare au competența să statueze asupra cererilor de despăgubiri formulate de Creditul Rural era a se pune în cea mai flagrantă contrazicere cu ei înșiși, deoarece au susținut în trecut că și refuzul inserțiunii unui răspuns în ziar constituie un delict de presă, de atribuțiunea exclusivă a juriului; să afirme că aceste tribunale nu pot avea nici un amestec în asemenea cestiuni era
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
orice controversă asupra Tractatului întru cât vă privește; opinia voastră este dată demult; singuri v-ați rostit sentința de vasalitate economică și politică. Odată părăsit terenul clar al Tractatului de Berlin, se 'nțelege că o politică începută în dileme și contraziceri căta să se încurce din ce în ce mai mult în propriile sale ițe. "Pactul social" ne face în privirea aceasta următoarele descoperiri: Cu tot refuzul formal al Camerei, d. Stătescu, fiind ministru de esterne, propusese din proprie autoritate Austro-Ungariei de-a înlocui Comisiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau o cerere proprie a ei - el nu e decât o laudă a actelor guvernului și a majorității parlamentare formulată de cei interesați. Atârnă în adevăr de bunul simț al Coroanei de-a atenua lucruri ce sunt în prea mare contrazicere cu starea reală, atârnă asemenea de sentimentul de bună cuviință a consiliarilor de-a nu face din mesaj o reclamă electorală sau de popularitate, dar de considerații de simț și cuviință nu se conduce mai nimenea la noi. Nu ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că aceste adunări zgomotoase de popor au luat "o direcțiune și un caracter politic de-așa natură încît nu pot fi decât stricăcioase intereselor de existență ale poporului romîn". El ne mai spune că "teoriile" dezvoltate în adunări stau în contrazicere cu "patriotismul" și cu respectul ce li se cuvine instituțiunilor fundamentale de drept public. Conducătorii adunărilor populare duc poporul "pe-o clină repede" și-l împing "într-o direcțiune care trece marginile loialității". Să fie bine înțeles! Mitropolitul român este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va îndrepta acest curent contra Coroanii, zicând că Majestatea Sa a stăruit în interesul coreligionarilor săi. O va zice și va fi crezut. Iară conservatorii nu se vor mai putea expune pentru dinastia de Hohenzollern fără de a se pune în contrazicere cu ei înșiși, de vreme ce ei susțin primatul esclusiv al ortodoxiei. Iată situația de care ne temem și de care trebuie să se teamă și d-l Brătianu dacă ține în adevăr la țară. Noi credem că d-l Brătianu, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să muncească stăruitor pentru obștie, sub cuv(nt că o părticică din munca asta (( va reveni ș( lui, ori sub cuv(nt de interese obștești superioare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 306). Mai mult, Gherea identifica o problemă de sistem: "E o contrazicere flagrantă să cauți să realizezi un fel de cooperativă semisocialistă, cu un țăran care răm(ne tot odată proprietar individual pe propriul sau pam(nt" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 307). Exista (nsă ș( posibilitatea (mpărțirii păm(ntului arendat obștei (ntre membrii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
între școlari, schimbul de păreri duce la dezvoltarea capacității de discuție imaginată, esențială în rezolvarea problemelor. Așa cum subliniază W. Doise (p. 127): „Interacțiunea socială devine o sursă de progres cognitiv prin conflictele socio-cognitive pe care le suscită”. Diferențele de opinii, contrazicerile pe planul ideilor facilitează progresul cunoașterii, dezvoltă capacitatea de raționament (rezultă că e bine ca în același grup să lucreze elevi oarecum diferiți între ei). Problemele discutate în grup diferă după obiectul de învățământ. La literatură, la istorie, la filosofie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale căror facultăți n-au fost Încă prea mult puse la contribuție. Lucien simți o plăcere să cugete la noul articol și se apucă de el cu tot avântul. Sub pana lui, țâșniră frumusețile pe care le descoperă spiritul de contrazicere. Avu haz și piper, ba chiar se ridică la unele considerații noi asupra sentimentului, ideii și imaginii În literatură. Cu dibăcie și iscusință, regăsi, ca să-l laude pe Nathan, impresiile dintâi..” Putem de acum să ne Întrebăm dacă angoasa lui
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
te trezești când va fi prea târziu...”, „Trezește-te acum din somnul păcatului...!”; - întrebări tulburătoare: „Te-ai întrebat ce se va întâmpla cu tine după ce vei pleca din lumea aceasta?”, „Te-ai întrebat măcar o dată unde-ți vei petrece veșnicia?”; - contrazicerea sistemului de valori și a stilului de viață: „Oamenii umblă după lucruri de nimic și caută să se încredințeze că așa este bine”, „Fără să fi dat un răspuns clar la întrebarea aceasta, poți să mănânci, să bei, să te
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
imperiului posibilă și durabilă. Cu toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sînt sensibil diferite. În Ucraina, unde istoriografia națională a fost profund afectată, rescrierea istoriei este radicală. Kuzio identifică trei variante de acțiune: contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii Încep să se Întrebe de ce și cine este responsabil pentru ceea ce s-a Întîmplat; grupările Înclinate mai mult spre naționalism produc mai mulți istorici și mai multe scrieri. Lovitura principală dată de istoriografia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
televiziune. Partenerii de dialog ai autorului sunt, fiecare în felul lui, o „figură” a domeniului în care se manifestă: Petru P. Andrei, Liviu Antonesei, Matei Călinescu, Constantin Ciopraga, Paul Miron, Cezar Ivănescu ș.a. Ideea de taifas exclude polemica, dar acceptă contrazicerea cordială. De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene (1999) este un nou memorial de călătorie. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]