239 matches
-
structura Ministerului de Externe. În mai 1946 se înscrie în Partidul Național Țărănesc, dar intuind ceea ce urma să se întâmple în România, a părăsit clandestin țara spre sfârșitul anului 1946, mergând în Elveția. În noiembrie 1947 a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a din București la muncă silnică pe viață, 5 ani de degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată. Liderii opoziției l-au însărcinat cu reprezentarea, în străinătate a
Grigore Niculescu-Buzești () [Corola-website/Science/306201_a_307530]
-
instrucțiunii publice în cadrul așa-zisului Guvern Național Român de la Viena, format de legionarii refugiați din România (decembrie 1944 - mai 1945) În cadrul așa-zisului proces al "Marii Trădări Naționale" din 6-17 mai 1946, Mihail Sturdza a fost condamnat la moarte în contumacie. După război, se refugiază în America Latină, apoi în Spania, menținând permanent legătura cu Horia Sima și alte căpetenii legionare. În anii următori, M. Sturdza participă activ la manifestările politice și culturale ale exilului românesc (la Buenos Aires, Rio de Janeiro, Paris
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
care cinstește memoria celor 86 de victime ale atrocităților din septembrie 1940, efectuate de trupe maghiare aparținând batalionul 22 Grăniceri Debrețin aflat sub comanda locotenentului Akosi. Pentru aceste crime de război, comandantul trupelor maghiare a fost condamnat la moarte, în contumacie, de Tribunalul Poporului din Transilvania de Nord, cu sediul la Cluj, sentință care nu a putut fi pusă în aplicare din cauza "relațiilor frățești" dintre România și Ungaria în epoca comunistă. A avut patru copii: muzicologul Octavian , profesoara de limba română
Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314312_a_315641]
-
Adam a fost unul din fondatorii, pe teritoriu Uniunii Sovietice, ai Comitetului Național Germania Liberă, promovat de sovietici ca instrument de propagandă și luptă împotriva lui Hitler și a nazismului. În Germania, regimul nazist l-a condamnat la moarte, în contumacie, pe . După război, Adam a fost cofondator al partidului National-Demokratische Partei Deutschlands, prescurtat NDPD (Partidul Național-Democrat al Germaniei), constituit cu un an înaintea proclamării Republicii Democrate Germane și echivalent aparent al Partidului Național Democrat German (NPD) din Republica Federală Germania
Wilhelm Adam () [Corola-website/Science/314501_a_315830]
-
să evadeze și să ajungă în Valea Firii, unde s-a întâlnit cu tatăl său și i s-a alăturat. Pentru a stopa curentul de solidaritate cu partizanii, în 1950 Tribunalul Militar din Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari, iar a primit 12 ani muncă silnică. În vara anului 1950, împreună cu alți membri ai grupului, Avisalon a rămas în apropierea satului Răchițele, în locul numit Picioragul Porcului, unde și-au construit o colibă. În perioada următoare a participat
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
așa-numitul „Proces al Mișcării Naționale de Rezistență” (alături de: gen. Aurel Aldea, Gheorghe Manu, Mihail Fărcășanu, Vintilă Brătianu, Teodor Manicatide, Gheorghe Kintescu, Elena Maloș, Leon Blaga, Smaranda Brăescu, Valer Roman, Ion Vulcănescu, Ilie Lazăr, Horațiu Ciortin etc.), fiind condamnat în contumacie, la 18 noiembrie 1946, la 2 ani de închisoare corecțională. După câteva luni petrecute la Lisabona, iar apoi la Paris, Rădescu s-a stabilit în Statele Unite, la New York. Generalul a încercat să unifice vocile mult prea disparate ale exilului românesc
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
a tuturor românilor", la București, în ziua de 15 februarie 1915, declara: Din cauza activității sale politice în România, guvernul maghiar de la Budapesta i-a intentat lui Goga - ca cetățean austro-ungar - un proces de înaltă trădare, fiind condamnat la moarte în contumacie. S-a înrolat în armata română și a luptat ca soldat, în Dobrogea. La încetarea ostilităților și semnarea păcii de la București, Goga a fost nevoit să părăsească România, plecând în Franța. În vara anului 1918 s-a constituit la Paris
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidențial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C.. În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu i-a dat doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Yasser Arafat și Muamar al-Gaddafi au pus, de asemenea, câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA. În
Ion Mihai Pacepa () [Corola-website/Science/298222_a_299551]
-
afacerilor externe în guvernele generalilor C. Sănătescu și N. Rădescu, director al revistei Viața Românească și codirector al gazetei Jurnalul de dimineață. După instaurarea guvernului P. Groza pleacă din țară și se stabilește în [[Elveția]], fiind condamnat în țară (în contumacie) la muncă silnică pe viață, în baza simulacrului de Decret-lege din 21 apr. 1945 pentru urmărirea și sancționarea celor vinovați de dezastrul țării sau de crime de război. În exil a fost președintele Comitetului Național Român (1950-1975), calitate în care
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
lovitură de stat a orientat noua putere spre orbita sovietică, transformându-se în cel mai fidel aliat al URSS în Africa. Până în 1991 șeful statului, al guvernului și secretarul Partidului Muncitorilor a fost colonelul Haile Mariam Mengistu, astăzi judecat în contumacie pentru crime împotriva umanității, acuzat de folosirea foametei ca armă. În mai 1991, Meles Zenawi împreună cu Frontul Democratic Revoluționar al Poporului Etiopian, aliat cu mișcarea pentru independență din Eritreea, a obținut victoria militară împotriva lui Mengistu și s-a proclamat
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
pentru crime de război, crime împotriva păcii și crime împotriva umanității. Tribunalele Poporului au condamnat 668 persoane, dintre care 113 la moarte, peste 200 la închisoare pe viață și au pronunțat și alte sentințe. Dintre cei judecați și condamnați în contumacie, majoritatea nu și-a ispășit pedeapsa niciodată. Unora dintre condamnații la pedeapsa capitală li s-a comutat sentința la închisoare pe viață. O parte dintre condamnații pentru crime de război au fost eliberați în baza unui decret din 1950, iar
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
a fost „Curierul israelit”, iar redactorul șef, Wilhelm Filderman, președintele comunităților evreiești în timpul războiului și fost deportat în Transnistria, a fost arestat. În 1948 au fost expulzați din România câțiva conducători evrei, între care W. Filderman, judecat și condamnat în contumacie, marele rabin Alexandru Șafran, șef-rabinul evreilor din România. În 1953 și 1954 au fost arestați și condamnați, sub diverse acuzații, liderii evrei A. L. Zissu și Jean Cohen. Au urmat procesele antisioniste care s-au desfășurat în tribunale militare, fără
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
ulterior, cei doi copii mai mici, Emil și Romulica, au fost reținuți, condamnați și apoi deportați în zona Fetești, de unde nu s-au mai întors vreodată în Răchițele. În același an Tribunalul Militar Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari. Teodor Șușman sn. a primit 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale, tâlhărie, deținere ilegală de arme, constituire în „bandă politică înarmată”. În mod simbolic, în gospodăria
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
fost informat de un cunoscut despre situația creată în sat, ceea ce l-a făcut să se alăture și el grupului. Pentru a stopa curentul de solidaritate cu partizanii, în 1950 Tribunalul Militar din Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari, iar Teodor Șușman jr. a primit 12 ani muncă silnică. În vara anului 1950, împreună cu alți membri ai grupului, Teodor a rămas în apropierea satului Răchițele, în locul numit Picioragul Porcului, unde și-au construit o colibă. În perioada
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
de la Auschwitz, Capesius a colaborat cu Josef Mengele, notoriul medic-criminal, participând personal la selecțiile deportaților pentru camerele de gazare. La 31 mai 1946 Tribunalul Poporului de la Cluj l-a declarat criminal de război și l-a condamnat la moarte în contumacie. Fiu de medic, Capesius a studiat farmacia la Universitatea din Cluj, studii pe care le-a terminat la Viena. În 1931 și-a efectuat stagiul militar de un an în armata română unde a fost promovat la gradul de căpitan
Victor Capesius () [Corola-website/Science/315123_a_316452]
-
pentru care a fost arestat timp de 3 luni în fortăreața din Savona. După eliberare din detenție, a părăsit Italia, trăind în exil în Geneva și Savoia, de unde a coordonat mai departe mișcarea revoluționară. A fost condamnat la moarte, în contumacie, în Sardinia. Mazzini și-a continuat activitatea revoluționară, trăind în Lyon și Marseille, unde a inițiat, în anul 1831, mișcarea „Giovane Italia” (Tânăra Italie). În ziarul care purta același nume a solicitat ridicarea revoluționară a maselor populare, rugându-l în
Giuseppe Mazzini () [Corola-website/Science/315150_a_316479]
-
a interzis-o pe 7 martie 1939. În 1944 Stelian Popescu s-a refugiat în Elveția, conducerea ziarului rămânând în mâinile unuia dintre ginerii săi, Ion Lugojanu. După al Doilea Război Mondial, în România, a fost judecat și condamnat în contumacie la detenție grea pe viață. Fusese inclus în „lotul celor 14 ziariști”, alături, printre alții, de Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic și Radu Gyr. Toți erau acuzați că "„prin articolele de ziare, broșuri sau conferințe, s-au pus în slujba propagandei
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
prima dată. Copacii din cele mai vechi fortificații găsite în Germania Inferior sunt datați dendrocronologic la 99/100 d.Hr. La scurt timp după aceea Traian a fost ales de Nerva ca succesor al său, a fost adoptat public în contumacie de Nerva cu puțin timp înainte de moartea sa. La 100 d.Hr. Traian s-a întors la Roma ca împărat, nu ca un "Consul". Ammianus relatează că (xvii.1.11) mult mai târziu, împăratul Iulian a întreprins o expediție punitivă
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
se și trăgea. După mai mulți ani de urmărire și fugă, pe 27 noiembrie 1955, Lupșa s-a predat autorităților din Câmpulung Muscel, declarând că nu dorește să facă recurs la sentința din iunie 1951, de condamnare la moarte în contumacie. Va fi executat la penitenciarul din Iași, pe 3 decembrie 1956. Dincolo de zona de umbră care planează asupra personajului Victor Lupșa, mișcarea "Vlad Țepeș II" rămâne, de departe, cea mai importantă dintre toate mișcările de rezistență din țară. Mii de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
căderea guvernului condus de Ion Antonescu, s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil condus de Horia Sima și a deținut funcția de Ministru al Educației. Ion Sân-Giorgiu a fost condamnat la moarte în contumacie de regimul comunist. Fiica sa, Ioana, a fost căsătorită cu scriitorul român Vintilă Corbul.
Ion Sân-Giorgiu () [Corola-website/Science/325538_a_326867]
-
viață pseudoaristocratic și ipocrit al liderului bulgar. Guvernul bulgar a început să bruieze emisiunile străine, dar serviciul secret le asculta și le înregistra de fiecare dată. Zilnic pregăteau pentru conducătorii de partid un rezumat. În 1972 Markov fusese condamnat în contumacie la șase ani și jumatate de detenție, în urma unui proces cu ușile închise în care a fost acuzat că ar fi „lucrat pentru organizații străine pentru subminarea propiei țări.” În cele din urmă, în iunie 1977, în timpul unei consfătuiri a
Gheorghi Markov () [Corola-website/Science/325003_a_326332]
-
de al Doilea Război Mondial a fost comandanta "Escadrilei Bugului (Escadrila Basarabiei din 1943)", o formație de avioane poștale și de legătură ale Guvernământului Transnistria, folosite și drept școală de pilotaj. După război a emigrat și a fost condamnată în contumacie. A efectuat împreună cu soțul său, Traian Udriski, curse cu pasageri în Orientul Apropiat. Spre sfârșitul vieții s-a stabilit în Elveția. În 1988 a publicat în Elveția o carte de amintiri de pe front, intitulată "Commandante d'escadrille". Irina Cioc s-
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
îndrăznește să o găzduiască este Nadia Russo. Deși s-a afirmat că ar fi făcut unele abuzuri prin transportarea unor bunuri din Transnistria în România, ancheta din martie 1945 n-a putut dovedi nimic. Totuși, în 1950 este judecată în contumacie pentru complicitate la crime de război prin faptul că escadrila ei a transportat în țară diferite bunuri ale statului sovietic. A fost condamnată la 20 de ani de muncă silnică, 10 ani de degradare civică și confiscarea întregii averi. În
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
s-a mutat la Plasencia, iar după aceea, la Alcalá de Henares y Guadalajara,unde a intrat în serviciul cardinalului Pedro González de Mendoza, ca perceptor al impozitelor. În mai 1485 el a fost condamnat în Portugalia la moarte în contumacie. Din exil a scris regelui încercând să-și dovedească nevinovăția. Regele a rămas neînduplecat și i-a confiscat toată averea. Vreme de șapte ani Don Isaac Abrabanel a deținut în Castilia o poziție asemănătoare cu cea din Portugalia, ca perceptor
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
3 episcopi. PS Visarion Puiu, pe numele de mirean "Victor Puiu", (n. 27 februarie 1879, Pașcani - d. 10 august 1964, Franța), a fost un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române refugiat în 1944 în Occident, condamnat în 1946 la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului din București, excomunicat de Sfanțul Sinod al BOR în 1950 și reabilitat post mortem de acelasi for pe 25 septembrie 1990. A fost: Nicolae Iorga l-a apreciat că pe unul din cei mai culți clerici ortodocși
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]