1,156 matches
-
poate împiedica ca în bugetele ei viitoare să prevadă sume din ce în ce mai mari. România este însă gata să-și limiteze această libertate pe baza nevoilor ei reale, adică să accepte pe un termen de zece ani, de pildă, cât va dura convențiunea, un plafon pe baza programului ei de investire militară”. În septembrie l932, lucrările Conferinței dezarmării s-au reluat în condiții internaționale mai defavorabile; guvernul german a trecut la amenințări directe, anunțând că numai acordarea egalității în drepturi în materie de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
era, de asemenea identic celui din raportul Politis. În articolul 4 se stabileau chestiunile de procedură privind intrarea în vigoare a convenției, schimbul instrumentelor de ratificare. “De îndată ce instrumentele de ratificare vor fi depuse de două din înaltele părți contractante, prezenta convențiune va intra în vigoare între aceste două părți”. Articolul 5 se referea la semnarea convenției, la numărul de exemplare, în funcție de numărul semnatarilor. În anexă se preciza “Înaltele părți contractante semnatare ale Convenției relative de definiția agresiunii; dornice sub rezerva expresă
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
date și informații de interes, de data aceasta din zona intelectualilor comuniști din București. Ei au lansat un zvon, cules la 2 septembrie 1939, potrivit căruia pactul de neagresiune germano-sovietic, ratificat de Parlamentul de la Moscova, se va transforma „într-o convențiune de asistență militară mutuală”. Prin aceasta, trupele U.R.S.S. ar urma să intervină „în ajutorul Germaniei, în eventualitatea unei lovituri decisive”, în Polonia, mai ales datorită neintervenției forțelor militare occidentale. Poziția României față de conflictul izbucnit a fost una de neutralitate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
magazinelor generale din 28 Iunie 1881, cu modificările din 6 Iunie 1892; Bancă Națională e autorizată să considere că intrepozite în sensul art. 20, alin. g, al statutelor sale, toate silozurile aparținînd societăților de silozuri autorizate. Bancă Națională poate încheia convențiuni speciale cu societățile de silozuri, urmând că recepisele-warante, eliberate de acestea, să se bucure de avantajele prevăzute de statutele și de legea Băncii Naționale. Bancă Națională nu va face avansuri asupra altor recepise-warante de cereale și derivate, decat asupra acelora
LEGE nr. 188 din 1 iulie 1930 pentru înfiinţarea de silozuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120979_a_122308]
-
ordinei publice sau bunelor moravuri sau cari sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 și 6). 22. Organizațiile cari pot dobîndi personalitate juridică, în baza legii, se deosebesc în asociațiuni și fondatiuni. (Lege art. 31). 23. Asociatiunea este convențiunea prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuțiunea lor materială, cunoștințele și activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmărește foloase pecuniare sau patrimoniale. Scopul acestui fel de asociațiuni poate fi pur ideal, să corespundă
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
de căte ori subvenționează o persoană juridică vor avea dreptul de a-și numi delegatul lor permanent pe lînga organele de direcție sau administrație a acestei instituții. Cu ocazia acordării subvențiunilor, autoritățile respective vor putea cere persoanelor juridice pe cale de convențiuni, adoptarea unui program de activitate și introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificărilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenționate. (Lege, art. 16
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat măsura suspendării unei deciziuni a organelor de conducere și ele refuză a repune în discuțiune chestiunile cari fac obiectul deciziunii suspendate pentru a primi soluțiunea conformă cu actele de fondatiune a regulamentelor, convențiunilor, Constituției și legilor țării sau în caz cînd suspendarea se menține și trebuie executată. În acest caz, comisiunea superioară poate da o deciziune care să oblige persoană juridică. 3. A-și da avizul, după cererea consiliului de miniștri sau ministerului
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
care nu vor justifica plata către propietate după condicile ce propietatea le va preda imediat comunei; 8.În schimbul drepturilor, terenurilor și beneficiilor ce se cedează comunei, aceasta se obligă, a plăti numiților proprietari, odată pentru totdeauna, 80 mii lei, îndată ce convențiunea va căpăta aprobarea legală. Taxele de timbru și înregistrare, necesare pentru săvârșirea convenției acesteia vor privi proprietarii. Convenția de mai sus, aducându-se în dezbaterea consiliului comunal, aceasta în ședința de la 2 mai 1894, a încuviințat-o, hotărând, totodată, la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Membrii esiti se vor putea numi din nuou; funcțiunile lor nu vor înceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi. Articolul 9 Durată sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor și convocarea acestui Corpu, sînt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Convențiune pentru Adunarea Electiva. Articolul 10 Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei. Articolul 11 Mitropolitul primaru al României este de drept președintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din
STATUT din 15 iulie 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125703_a_127032]
-
conferă gradele militare în conformitate cu legea. El conferă decorațiunile române. El acreditează Ambasadorii și Miniștrii Plenipotențiari pe lîngă Șefii Statelor Străine. El are dreptul de a bate moneta, conform unei legi speciale. El încheie, cu Statele Străine, tratatele politice și militare. Convențiunile necesare pentru comerț, navigațiune și altele asemenea de El încheiate, pentru a avea putere de lege în interior trebuie să fie însă supuse Adunărilor Legiuitoare și aprobate de ele. Articolul 47 Lista civilă se hotărăște prin lege. Capitolul 2 Despre
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El conferă gradele militare în conformitate cu legea. El va conferi decorațiunile române conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale. El încheie cu Statele străine convențiunile necesare pentru comerț, navigațiune și alte asemenea; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative și aprobate de ea. Articolul 89 Legea fixează lista civilă pentru durată fiecăreia Domnii. Articolul 90 La
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
N. Callimachi-Catargi lordului Granville). 61 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 1. 62 Ibidem, f. 55. 63 Ibidem, f. 83. 64 Ibidem, f. 90. 65 Ibidem, f. 93. 66 Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație. Chestiunea Dunărei, vol. 192, dos. 8 Conv. D2 a, partea I 1879-1880. Lucrări preparatorii, f. 278-280. 67 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, loc. cit., f. 451. 68 Ibidem, dosar nr. 13/1881, filele 1-3. Nota circulară
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
11 decembrie 1882. 218 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124. 219 Cestiunea Dunărei, pp. 446-447, 450 și 455. Telegramele lui P.P. Carp către D.A. Sturdza din 23 și 25 noiembrie și 2 decembrie 1882; vezi și Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație, Cestiunea Dunărei, vol. 195, dosar 8 conv, D2 d.p. IV, iunie-decembrie 1882, f. 315 și 381. 220 Ibidem, p. 447-448. Telegrama lui D.A.Sturdza către Ion Ghica din 25 noiembrie 1882; Ibidem, f. 329. 221 Ibidem, pp. 448-450
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Ministerului Afacerilor Străine vreme de 15 ani (1868-1883). Va străbate, lucrând cu abnegație, pricepere și entuziasm, diverse trepte ierarhice, de la șef de cabinet la Diviziunea Politică (de la 15 decembrie 1873) la șef (director) al Diviziunii Consulare, al Contenciosului și al Convențiunilor Internaționale (în intervalul 15 mai 1882-4 aprilie 1883)1. În această calitate a scris el, tânăr însă deja experimentat diplomat, în vârstă de 38 de ani, în limba franceză, scurta lucrare apărută la începutul anului 1883 și intitulată Le Danube
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Revizuire, București, 1879. * Le Danube devant la Conférence de Londres. Par un jeune diplomate, Bucarest, 1883. * Cinci-spre-zece ani din viața unui funcționar onest, București, f.a. * Legea clerului la Cameră. Discurs rostit... în ședința de la 12 februarie 1893, București, 1893. * Desbaterea convențiunii comerciale cu Germania. Discurs rostit... în ședința de la 18 decembrie 1893, București, 1894. * Discursul... rostit în ședința Senatului de la 6 Decembrie 1899 cu ocasiunea discuției generale asupra adresei de respuns la mesagiul tronului, București, 1899. * Quelques mots sur le contentieux
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Articolul UNIC Se autoriza comună urbană Tg. Neamț să vândă prin bună învoiala, Casei Muncii C.F.R., băile Oglinzi cu terenul lor, stabilimentul de băi și toate dependințele, cu prețul de 10.000.000 lei. Convențiunea care se va alcătui în acest scop este scutită de taxă de timbru și impozit proporțional. Desbateri: Cameră Nr. 68-1929/30; Senat Nr. 53-1929/30. Votat de Adunarea deputaților la 6 Iunie și de Senat la 19 Iunie 1930. -----
LEGE nr. 179 din 26 iunie 1930 pentru autorizarea comunei urbane Tg. Neamt de a vinde prin buna învoiala baile Oglinzi, Casei Muncii C.F.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128825_a_130154]
-
Articolul 1 Consiliul de Miniștri este autorizat că în cazul cînd, pînă la termenul prevăzut de art. 2 al legii pentru alcătuirea tarifului vamal, promulgată la 29 Iunie 1929, România nu va putea încheia, din motive tehnice, convențiuni comerciale cu unele țări, să încheie, pe baza acelei legi și a tarifului vamal anexat ei, acorduri comerciale provizorii, urmând ca ulterior și chiar după expirarea termenului prevăzut la art. 2 al legii tarifului vamal să se continue cu tratarea
LEGE nr. 184 din 28 iunie 1930 pentru încheierea acordurilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128828_a_130157]
-
comerciale cu unele țări, să încheie, pe baza acelei legi și a tarifului vamal anexat ei, acorduri comerciale provizorii, urmând ca ulterior și chiar după expirarea termenului prevăzut la art. 2 al legii tarifului vamal să se continue cu tratarea convențiunilor comerciale. Articolul 2 De asemenea în cazurile în care produsele de export românești ar fi supuse la importul lor în vreo țară la un regim de natură a leza interesele vitale economice ale României, Consiliul de Miniștri este autorizat să
LEGE nr. 184 din 28 iunie 1930 pentru încheierea acordurilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128828_a_130157]
-
obligațiunilor legii de față toți locuitorii țării, români sau străini, stabiliți fie definitiv fie provizoriu în România, precum și toate pensoanele juridice de pe teritoriul țării. Se exceptează numai străinii sau societățile străine, care sînt scutite de această obligațiune prin tratate sau convențiuni internaționale, ori pe bază de reciprocitate. Articolul 4 Rechizițiile de subzistente, furaje și combustibil ce se cer locuitorilor, municipiilor, comunelor urbane reședința, sau neresedinta a comunelor rurale, nu trebuie să întreacă resursele aflate pe teritoriul respectiv, lasandu-se hrană pentru
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
lor; ... e) Membrii clerului oricărui cult, recunoscut de Stat, sînt scutiți de prestațiuni de serviciu, în afară de serviciul religios; ... f) Consilierii regali, membrii guvernului, foștii prim-miniștri, membrii Corpurilor Legiuitoare, în timpul funcționarii acestora; ... g) Persoanele dispensate în baza unui tratat sau convențiuni internaționale, ori pe baza, de reciprocitate. ... Articolul 22 Nu se trec în tabelele de clasare și nu se rechiziționează: a) Caii, vehiculele de toate categoriile, vasele de navigație și aeronavele, aparținînd M. S. Regelui sau unui membru al Familiei Regale
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
categorie, aparținînd agenților diplomatici; ... c) Caii și vehiculele de orice categorie, folosind la exercitarea demnității ce ocupă consulii și agenții consulari de carieră; ... d) Caii și vehiculele de orice categorie, aparținînd străinilor scutiți de rechiziție pe baze de tratate sau convențiuni internaționale ori pe bază de reciprocitate; ... e) Caii și vehiculele de orice categorie, ale pompierilor și administrației postelor și Șoc. de Telefoane, precum și caii și vehiculele pe care aceste două instituțiuni le au în folosință serviciilor lor, prin contracte particulare
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
ordinea internă, autoritatea militară poate rechiziționa pentru trebuințele ei, în total sau în parte, personalul, centralele, liniile telefonice, precum și orice material aparținînd societății anonime de telefoane, numită societate fiind obligată a asigura bună funcționare. Plata utilizării se va face conform convențiunii încheiate de societate Statului, autoritatea militară neraspunzand de stricăciunile și avariile pricinuite din întrebuințarea sau desfășurarea operațiunilor. Articolul 40 Autoritatea militară, în cazurile prevăzute la art. 1 din lege, poate întrebuința pentru armată, drumurile, șoselele, podurile și viaductele, aparținînd particularilor
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
hotărî, sau se va da comunei sau proprietarului bon de rechiziție în care se va arăta în mod precis cantitatea rechizițiilor primite și valoarea lor. Pentru rechizițiile neplătite, modalitatea de plată se stabilește la încheierea tratatelor de pace sau a convențiunilor speciale referitoare la rechiziții făcute de armată ocupanta. Capitolul 8 Rechiziții pe timp de manevre, concentrări și călătorii de instrucție Articolul 43 În caz de manevre, concentrări și călătorii de instrucție, în baza jurnalului Consiliului de Miniștri, se pot face
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
război, văduvele de război, ajutorii de primari sătești; monahii de orice riț; infirmii incapabili de muncă; membrii Corpului diplomatic și consular, străin; străinii veniți în țară, în misiune diplomatică sau militară, străinii, cetățeni ai Statelor cu care România a încheiat convențiuni de stabilire sau alte acorduri, cuprinzînd clauză națiunii celei mai favorizate în materie de stabilire și străinii care au locuit în țară mai puțin de 6 luni. Sînt scutiți numai de prestație cu brațele; militarii activi, ostașii activi în termen
LEGE nr. 170 din 28 martie 1944 privind organizarea şi executarea prestaţiei în natura pentru drumuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128926_a_130255]
-
Ministerul Agriculturii se pune la dispoziția Comisariatului General, pe tot timpul funcționarii acestuia. Articolul 9 Ministerul de Finanțe, va deschide pe seama Comisariatului General un credit pentru finanțarea operațiunilor de evacuare, imigrare și reașezare. În acest scop el va încheia o convențiune cu Bancă Națională a României, prin care aceasta va avansa fondurile necesare pînă la concurență sumei de lei 500.000.000, reprezentând prima tranșă forfetara ce urmează a fi vărsata de Guvernul bulgar la 15 Ianuarie 1941. Articolul 10 Comisariatul
LEGE nr. 557 din 16 septembrie 1940 pentru înfiinţarea unui Comisariat General chemat sa ducă la îndeplinire deplasarea de populaţie prevăzută în Tratatul româno-bulgar de la Craiova, din 7 septembrie 1940. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128965_a_130294]