715 matches
-
sine, dar și obținerea la nevoie a unei justificări față de noi Înșine sau Împăcarea cu propria conștiință; efectuarea, dimpotrivă, a „extrospecției”, respectiv a observației psihologice asupra altora, care ne creează posibilitatea realizării unor portrete ale caracterului omenesc, adică desprinderea din conveniențele și ipocriziile de fiecare zi a ceea ce reprezintă adevăratul fond al structurii psihice a cuiva. Μ „Acela care Își iubește viața o va pierde, iar acela ce o urăște o va câștiga” (Iisus). și de data aceasta gândul Înțelept Îmbracă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o etapă de cercetare atât de importantă, Încât să necesite alocarea mai multor resurse decât colectarea datelor oricărui caz propriu-zis. De aceea, merită discutate câteva teme secundare: selectarea cazurilor-pilot, natura investigației și a rapoartelor acestor cazuri. Selectarea cazurilor-pilot De obicei, conveniența, accesul și proximitatea geografică sunt criteriile de bază pentru alegerea cazuluisau cazurilor-pilot. Aceasta va permite dezvoltarea unei relații ceva mai puțin formale și de durată mai lungă Între intervievați și cercetător decât cea care s-ar putea stabili În locațiile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
înalt. Concurență impropriu zis, întrucât nu toți țin să pună mâna pe acest post, personajul principal, Antohi, chiar refuzând avansarea și demisionând pentru a-și căuta „locul posibil”, adică modul de viață în care să se manifeste liber, neîncorsetat de conveniențe. Întregul roman e analiza minuțioasă a celor mai ascunse nuanțe din conștiința eroului. Aceeași manieră va fi exploatată și în romanul Împărțirea la trei (1996). SCRIERI: Locul, București, 1973; Cele patru puncte cardinale, București, 1974; Locul al doilea, București, 1976
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce câștigă definitiv este verva, umorul bonom, împrumutat parcă și el de la oamenii locurilor. Un rol major îl au, de asemenea, regionalismele bănățene, pe care autoarea
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
o „formă fără fond”. De fapt, el trimite la denumirea populară a organului sexual masculin, utilizată În viața de zi cu zi ca formulă de adresare disprețuitoare la adresa cuiva. Prin urmare, „Bulă” e forma vag camuflată, printr-o concesie făcută conveniențelor sociale, a vocabulei desemnând organul viril; ceea ce, fie și În convenția aluziv trivială adoptată În lumea personajului, Înseamnă izvor al vieții și erecție citită drept verticalitate. Acestea sunt simboluri ale supraviețuirii Într-un univers dominat de sterilitate, tabuuri, false valori
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de G. pare direct influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu accente dramatice exploatând o stare morbidă constantă, o perspectivă a tragicului permanent conștientizat. În această perioadă, G., sub directa influență a monseniorului
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
franceză. Dându-și seama de aservirea totală a României față de Rusia sovietică, G., suspectată acum că ar fi lucrat pentru serviciile secrete franceze și britanice (ceea ce nu este exclus), reușește în 1949 să treacă în Occident contractând o căsătorie de conveniență cu un cetățean italian. Divorțează și, după câteva luni petrecute în Palestina, unde își câștigă existența ca funcționară umilă („corectând texte pentru tipar”), se refugiază la Paris. Aici intră în legătură cu exilul românesc anticomunist, colaborează la unele reviste și publicații, precum
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
scris legile naturii”, scria Hume... și vom descoperi În permanență că orice principiu de la care au pornit, e sigur că vor termina aici În cele din urmă și să atașeze, drept ultim motiv pentru fiecare regulă pe care o stabilesc, conveniența și necesitatea omenirii. Ce alt motiv, desigur, ar putea să dea vreodată scriitorii, de ce acest lucru trebuie să fie al meu și celălalt al tău15. Teoria utilității proprietății a dat Încă un rațional care putea fi folosit de noua clasă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ierarhie a vizualului), așa cum apar în tablourile votive din bisericile zidite de Domni - participau la concretizarea aparenței înveșmântate 303, un complex cu o incontestabilă capacitate de reprezentare, cu forță simbolică vădită. Vestimentația era unul dintre indiciile fundamentale ale ansamblului de conveniențe, hainele, semn stratificat al învelișului social, dar și spectacol pe care societatea și-l oferă, alcătuiesc o veritabilă „metaforă a unui corp social 304 reintrodus - prin fiecare trup - în niște învelișuri materiale dispuse pe niveluri. Fiecare rang social își are
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
știm dacă brașoveanca i-a supraviețuit lui Petru Rareș, cel care murea la 2/ 3 septembrie 1546. O listă a bastarzilor - recunoscuți uneori de părinții lor naturali, adăpostiți (rar) la Curte, alături de frații legitimi, de câte un tată neatent la conveniențe, precum Mihnea Turcitul, care l-a crescut lângă el pe Radu Mihnea, făcut cu o ibovnică, Vișa, urcați - câteodată - printr-un concurs fericit de împrejurări (forța unei partide bierești, ce îi propulsa după ce-i afla ascunși prin țară - „Bieții oameni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei a împodobit mormîntul: „iar jupanița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”344), căci Mihnea nu pre era atent la conveniențe. După o a treia ședere în scaun, efemeră (câteva zile în lunile mai și iunie 1591, căci domnia nu a fost confirmată de înalta Poartă), „în iunie 1591, Mehmed beg (Mihnea Turcitul - care se și rebotezase, în taină, creștin în vederea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
respingeri preferențiale. Întâlnirea este fie Întâmplătoare, fie pregătită și selectivă. Prima poate avea adesea un efect surpriză. Cea de-a doua Însă nu are un caracter spontan, ci ea este pregătită, ca un ritual, conform normelor de conduită sau de conveniență, În raport cu valorile sociomorale, comune celor două persoane. Elementul de legătură, În aceste situații, este reprezentat de sentimentele morale ale celor două persoane care se Întâlnesc. Acceptarea sau atracția reciprocă nu este Întâmplătoare, ci corespunde unor dorințe intime ale fiecăruia, existente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
satisfacție morală și sufletească a Împlinirii individuale conform cu aspirațiile sale. bă Ca libertate a individului, puterea este calea, mijlocul prin care eul personal „poate fi conform aspirațiilor și tendințelor sale”, separându-se prin aceasta de orice fel de norme, obstacole, conveniențe etc. În sens psihomoral, libertatea este puterea de „a fi tu Însuți” conform voinței tale. Este desprindere și afirmare totodată. Ea este „a putea”, „a trebui” și „a te Împlini”. A fi tu Însuți, conform voinței sale. Dar aceasta se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
analiza în urma eșecurilor din cuplu. Chiar angrenate social, personajele sunt imagini ale singurătății. Nestăvilita dispoziție reflexivă, importanța dată unor traiectorii intersectate în devenirea indivizilor, apelul permanent la o grilă de valori care le orientează gesturile, grilă, în general, impusă de conveniențe - toate conferă personajelor un aer aparte, între sentimentalism și febricitate meditativă. SCRIERI: Adăpost într-o floare, București, 1977; Somnul izvoarelor, București, 1981; Frica albă, București, 1982; Coridor în oglindă, București, 1983; Inelul de fum, București, 1984; După concert, București, 1986
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
realizează familia, împreună cu toate aspectele psihobiologice și psihoculturale care decurg din aceasta. Problema căsătoriei se pune la vârsta adultului tânăr, între 23 și 30 de ani. Căsătoria este legată de următoarele aspecte: alegerea partenerului (ritual social, atracție afectivă, interese sau conveniențe sociale); întemeierea familiei, ca act contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării de sănătate mentală a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o persoană de două ori victimizată; pe de o parte, de reprobarea modelului socio-moral, iar pe de altă parte, de pulsiunile erotico-sexuale ale partenerului ocazional; asupra partenerilor ocazionali, modelul socio-cultural exercită o acțiune de toleranță, de „permisivitate ocazională”, mascată de conveniențele sociale, care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normală în plan afectiv, caracterizată printr-o dispoziție disforică (deprimare). Ea se caracterizează în plan psihic printr-o senzație de neputință (pierderea energiei vitale), astenie, lipsa interesului pentru problemele obișnuite ale vieții (inclusiv nevoile biologice, alimentare, sexuale sau legate de conveniențele sociale ținută, aspect), sentimente de inferioritate (culpă, devalorizare), retragere, izolare, refugiu din realitate. Studiile concentrate pe analiza situației de bolnav au permis conturarea a cinci trăsături esențiale cu repercusiuni asupra personalității bolnavului (Barker R, 1982): Situația marginală: oscilație între două
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
la Hôtel des Étrangers din Paris și urmează parcă o manieră autenticistă, rămâne, prin detalii și precizie, prea strâns legată de extraliterar, având aerul reconstituirilor sau al reportajului gazetăresc. Personajele trăiesc exclusiv în umbra manifestărilor exterioare, într-o lume a conveniențelor, a imaginii celorlalți, iar analiza comportamentistă nu reușește să creioneze psihologii viabile. Poate singura izbândă este atmosfera specifică mediului profesional al medicilor, restituită într-o optică pesimist-caricaturală, amintind de invidia și ura care macină lumea lui L.-F. Céline, departe
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
un roman conectat la actualitate și deschis către un public citadin și instruit. Își exprimă rezerva față de modelul francez al Noului Roman, considerat periferic, și trimite la modelul american, în ipostaza lui accesibilă, mai atrăgătoare. Structural combativ și netimorat de conveniențe, scriitorul procedează, apărându-și ideile, la lansarea unei lungi diatribe la adresa criticii literare din epocă. Opiniile proprii sunt incluse și într-un grupaj de comentarii cu privire la Camil Petrescu, Marin Preda, Geo Bogza, Adrian Marino, Al. Piru, Matei Călinescu ș.a., precum și
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
resorturilor sale interioare), cât trăirea propriu-zisă. Un patos vitalist, de „tânăr furios” pentru care femeia este un soi de bon sauvage, un Vineri pe lângă Robinsonul liber într-o (nelimitată) captivitate. O foame de existență, de afirmare a voinței, minată de conveniențele socioprofesionale sau conjugale. O duritate energică, dar marcată de rictusul obosit-sarcastic. Un spirit însingurat din orgoliu și scepticism, ironic sau agresiv în fața convenției. În diferite ipostaze, acest erou-narator generic traversează toate textele lui O. Fraza scurtă, uneori telegrafică, indecizia și
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
simple moduri de gândire despre lume care au devenit prevalente în societățile moderne doar din întâmplare. Cred că suntem îndreptățiți să tratăm ambele poziții reducționiste ca extreme. Scopul și puterea normelor sociale, cred eu, țintesc mult mai departe de nevoile conveniențelor raționale; structura gândirii raționale păstrează trăsături universale care depășesc delimitările culturilor noastre diferite. Ar însemna să ne îndepărtăm de scopul acestui curs dacă am deschide o discuție detaliată asupra normelor sociale și a efectelor lor asupra comportamentului cooperant. Anumite norme
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a fi „piese de moravuri” și nu mai puțin „drame sociale”. Calul de bătaie, așa-zicând, al lui N. este mereu societatea care, cu „prejudițiile” ei, blochează sentimentele frumoase, tinde să anihileze „morala firească a sufletului”, preferând vinovat „morala de conveniență”. De o parte, în lumea „bună”, moravurile dubioase, desfrâul generalizat, de cealaltă, în rândul celor simpli, cinstiți și mult prea adesea loviți de soartă, valorile neîntinate, harul iubirii, capacitatea de jertfă, puterea de a ierta. „Fiul din popor”, în mintea
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
și nou ca Însăși lumea care te vrea și-ți așteaptă Împlinirea. (Ă). Este vorba aici și acum, de a Înfăptui lucruri demne de vremea pe care o trăim. Nu e nici o jucărie, spre exemplu, și nici un simplu amănunt de conveniență oficială faptul că Într-o dimineață, noi, scriitorii ne-am trezit și am citit În ziare despre un decret numit: Pentru stimularea activității științifice, literare și artistice, legiferat după reguli cum n-au fost la noi, de către Însuși Prezidiul Marii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unei corelații stabilite empiric va putea să fie și infirmată 46. Concluzia este că autorul CRP „pare să fie mulțumit cu căutarea unei căsătorii a legii formale cu legea descriptivă, care este, într-un sens metodologic literal, o căsătorie de conveniență. Principiul cauzalității și legea gravitației universale sunt cunoștințe și rude doar deoarece, deși deosebite, ele sunt focalizate în mod asemănător”47. Ipoteza lui Butts este, desigur, deosebit de atrăgătoare. Ea dă socoteală atât de valabilitatea legilor științei matematice a naturii dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în acest fel. Cu atât mai puțin Kant, al cărui concept al științei a fost, așa cum am văzut, deosebit de restrictiv. Este neîndoielnic că el a atribuit legilor fundamentale ale științei naturii necesitate și universalitate strictă. Vorbind de o „căsătorie de conveniență” între legi a priori și legi descriptive, Butts respinge sugestia de a le aduce mai aproape „într-un mod metafizic constrângător”48. Rămâne, așadar, de văzut dacă în textele lui Kant nu este indicată o cale de a realiza acest
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]