1,427 matches
-
tipurilor și selectării metodelor și proceselor de validare, frecvenței, sferei de acoperire și documentării, precum și asupra evaluării controalelor care ar trebui să fie efectuate de către societăți pentru a valida rezervele tehnice. Scopul acestui ghid este de a asigura o abordare convergentă a procesului de validare a rezervelor tehnice în statele membre. Anexele tehnice prezintă unele procese și abordări standard de validare și recomandă când ar putea fi adecvată utilizarea acestora. 1.13. În cazul în care nu sunt definiți în prezentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
a rezervei de daune. Secțiunea 3 Ipotezele Recomandarea 24 - Convergența ipotezelor 1.57. Societățile de asigurare și reasigurare ar trebui să se asigure că ipotezele utilizate la stabilirea rezervelor tehnice, fondurilor proprii și a cerinței de capital de solvabilitate sunt convergente. Factorii de risc biometrici Recomandarea 25 - Modelarea factorilor de risc biometrici 1.58. Societățile de asigurare și de reasigurare ar trebui să analizeze dacă o metodă deterministă sau stocastică este adecvată pentru a modela incertitudinea factorilor de risc biometrici. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/ CE (denumit în continuare Regulamentul delegat al Comisiei 2015/ 35). 1.24. Ghidul se adresează autorităților de supraveghere conform Directivei Solvabilitate II. 1.25. Acest ghid are menirea să promoveze o abordare convergentă prin asistarea societăților și autorităților de supraveghere în: a. identificarea situațiilor în care elemente ale fondurilor proprii au o capacitate redusă de a acoperi integral pierderile în perspectiva continuității activității, ca urmare a lipsei lor de transferabilitate în cadrul societății, având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
al Comisiei 2015/35). 1.3. Ghidul se adresează autorităților de supraveghere conform Directivei Solvabilitate II. 1.4. Scopul acestui ghid este de a oferi îndrumare privind identificarea și tratamentul societăților afiliate și al participațiilor, pentru a asigura o abordare convergentă în toate statele membre. 1.5. Societatea participativă este, în sensul prezentului ghid, societatea care își calculează solvabilitatea. Termenul societate afiliată se referă la societățile afiliate societății participative. Termenul participație este utilizat pentru a desemna un tip de societate afiliată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
și societățile afiliate, care solicită utilizarea modelului intern de grup în temeiul articolului 231 din Directiva Solvabilitate II, pentru a calcula cerința individuală de capital de solvabilitate, ar trebui să coopereze pentru a se asigura că elaborarea modelului intern este convergentă cu activitatea. Acestea ar trebui să furnizeze dovezi că guvernanța privind modelul intern prevede că: a) cerința individuală de capital de solvabilitate este calculată cu frecvența prevăzută la articolul 102 din Directiva Solvabilitate II și ori de câte ori este necesar pentru procesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
În cazul în care, ca rezultat al acestui schimb de informații, autoritățile de supraveghere implicate identifică diferențe substanțiale între abordările urmate, acestea ar trebui să discute și să ajungă la un acord asupra unui proces de elaborare a unor abordări convergente, în cazul în care consideră că această convergență este necesară. 1.149. Atunci când consideră necesar, autoritățile de supraveghere implicate ar trebui să ia în calcul punerea la dispoziția celorlalte autorități de supraveghere implicate a instrumentelor și tehnicilor pe care le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
divergență a mameloanelor posterioare se notează cu 1, o poziție puternic convergență a acestora se notează cu 9. Notă 5 (bună) se acordă pentru poziție verticală și mameloane paralele între ele iar notă 6 (foarte bună) când acestea sunt ușor convergente; ● lungimea mameloanelor (Lma) se apreciază la mameloanele anterioare ale ugerului. Se notează cu 5 o lungime de 5 cm (media populației) pentru fiecare centimetru în plus sau în minus marindu-se sau scăzându-se cu câte un punct notă 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234578_a_235907]
-
2. Barem de activități practice: Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice. 1.4.2. STAGIUL DE NEUROLOGIE 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Anatomia căilor optice 2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodație convergentă 3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar 4. Paraliziile oculomotorii 5. Scleroza multiplă 6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale 7. Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene 8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică. 1.4.2.2. Barem de activități practice: Demonstrații clinice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
concluzionându-se că aceasta este un dispozitiv care funcționează. În secolul al doilea d.Hr. Lucian din Samosata a scris că în timpul asediului Siracuzei, Arhimede a distrus corăbiile inamice cu foc. Câteva secole mai târziu Anthemius din Tralles menționează lentila convergentă ca armă a lui Arhimede. Dispozitivul, numit câteodată "raza de căldură a lui Arhimede", a fost folosit pentru a focaliza razele Soarelui asupra corăbiilor care se apropiau, cauzând aprindera lor. Această pretinsă armă a fost subiectul unor dezbateri aprinse despre
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
un fascicul paralel de lumină își modifică direcția de propagare, rămănând paralel; imaginile formate de o oglindă plană formează o imagine virtuală, de aceeași mărime cu a obiectului original. De asemenea, oglinzile concave transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent, a cărui raze se vor intersecta în focarul oglinzii. În cele din urmă, oglinzile convexe, care transformă un fascicul paralel într-un fascicul divergent, cu raze care se deplasează de la o intersecție comună din "spatele" oglinzii. Oglinzile concave și convexe
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
divergență a mameloanelor posterioare se notează cu 1, o poziție puternic convergență a acestora se notează cu 9. Notă 5 (bună) se acordă pentru poziție verticală și mameloane paralele între ele iar notă 6 (foarte bună) când acestea sunt ușor convergente; ● lungimea mameloanelor (Lma) se apreciază la mameloanele anterioare ale ugerului. Se notează cu 5 o lungime de 5 cm (media populației) pentru fiecare centimetru în plus sau în minus marindu-se sau scăzându-se cu câte un punct notă 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234580_a_235909]
-
cu punctul „de la infinit”, devenind linia complexă proiectivă (sau sfera Riemann). Acest procedeu se numește și „integrarea unei specii” în teoria speciilor. În acest caz seria poate fi considerată drept convergentă, iar suma ei este numărul formula 7. O serie absolut convergentă rămâne convergentă, cu aceeași sumă, la orice reordonare sau regrupare a termenilor. Spre deosebire de acestea, seriile divergente pot fi reordonate și regrupate astfel încât să furnizeze rezultate diferite. Dacă însă se restricționează operațiile posibile la acelea care satisfac două principii, numite de
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
de la infinit”, devenind linia complexă proiectivă (sau sfera Riemann). Acest procedeu se numește și „integrarea unei specii” în teoria speciilor. În acest caz seria poate fi considerată drept convergentă, iar suma ei este numărul formula 7. O serie absolut convergentă rămâne convergentă, cu aceeași sumă, la orice reordonare sau regrupare a termenilor. Spre deosebire de acestea, seriile divergente pot fi reordonate și regrupate astfel încât să furnizeze rezultate diferite. Dacă însă se restricționează operațiile posibile la acelea care satisfac două principii, numite de "liniaritate" și
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
această sumă trebuie definită. Întrucât există diverse procedee de a atribui unei serii o valoare care să-i corespundă drept sumă, acestea numindu-se metode de sumare (sau de însumare), studiul acestora se face pe baza proprietăților întâlnite la seriile convergente. Ce a fost demonstrat mai sus este afirmația: "Orice metodă de sumare liniară și stabilă va atribui seriei suma ." Mai mult, deoarece: formula 13 o astfel de metodă de sumare va atribui seriei lui Grandi suma Unele dintre metodele de sumare
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
seriei conform metodei lui Cesàro (C, 1), dacă aceasta este definită, este necesar calculul mediilor aritmetice ale sumelor parțiale ale seriei. Sumele parțiale sunt: și mediile aritmetice ale acestor sume parțiale sunt: Acest șir nu converge (întrucât conține două subșiruri convergente la valori diferite: termenii impari tind la , iar cei pari la 0), deci nu este sumabilă după metoda (C, 1) a lui Cesàro. Există două generalizări bine-cunoscute pentru sumarea lui Cesàro: dintre acestea, cea mai simplă din punct de vedere
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
un alt tip de sumabilitate, astfel că reprezentând ca se obține seria de puteri (convergentă pe tot domeniul): Suma Borel a seriei este așadar: În înțeles modern, însumarea este un procedeu care asociază unei serii divergente o altă serie, potențial convergentă (iar apoi, suma acesteia din urmă). Astfel, transformarea (însumarea) lui Euler se poate scrie ca produsul dintre o matrice (infinită) și șirul termenilor unei serii date. În cazul în care rezultatul este o serie convergentă, seria inițială se numește sumabilă
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
divergente o altă serie, potențial convergentă (iar apoi, suma acesteia din urmă). Astfel, transformarea (însumarea) lui Euler se poate scrie ca produsul dintre o matrice (infinită) și șirul termenilor unei serii date. În cazul în care rezultatul este o serie convergentă, seria inițială se numește sumabilă Euler. În cazul în care transformarea este aplicată unui serii deja convergente, rezultatul este o serie (mai rapid) convergentă către aceeași sumă. Produsul Cauchy triplu al seriei (cu ea însăși) este seria alternată de numere
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
se poate scrie ca produsul dintre o matrice (infinită) și șirul termenilor unei serii date. În cazul în care rezultatul este o serie convergentă, seria inițială se numește sumabilă Euler. În cazul în care transformarea este aplicată unui serii deja convergente, rezultatul este o serie (mai rapid) convergentă către aceeași sumă. Produsul Cauchy triplu al seriei (cu ea însăși) este seria alternată de numere triunghiulare, în cazul căreia sumele (cel puțin conform metodelor de sumare ale lui Abel și Euler) sunt
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
matrice (infinită) și șirul termenilor unei serii date. În cazul în care rezultatul este o serie convergentă, seria inițială se numește sumabilă Euler. În cazul în care transformarea este aplicată unui serii deja convergente, rezultatul este o serie (mai rapid) convergentă către aceeași sumă. Produsul Cauchy triplu al seriei (cu ea însăși) este seria alternată de numere triunghiulare, în cazul căreia sumele (cel puțin conform metodelor de sumare ale lui Abel și Euler) sunt egale cu . Produsul Cauchy cvadruplu al aceleiași
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
aspecte ale creativității. Cea mai obișnuită metodă pentru măsurarea creativității produselor utilizează rating-uri ale unor experți în domeniul dat. Tehnica "evaluării consensuale" (CAT) este un exemplu al acestei abordări. Gândirea creativă poate fi divizată în raționamentul divergent și cel convergent. Gândirea divergentă este aptitudinea intelectuală de generare creativă, cu fluență și viteză,a unor soluții multiple,originale,neobișnuite,diverse și elaborate la o problemă stabilită. J.P. Guilford (1954) a considerat această trăsătură cognitivă ca fiind cel mai important ingredient al
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
cognitivă ca fiind cel mai important ingredient al creativității; creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Cele mai importante caracteristici ale gândirii divergente sunt: flexibilitatea mentală, originalitatea, fluența și inventivitatea. Gândirea divergentă este exemplificată de bogăția ideilor și originalitatea acestora. Gândirea convergentă este aptitudinea intelectuală de a evalua în mod logic idei/soluții, de a critica și a opta pentru soluția cea mai avantajoasă a unei probleme date, dintr-o selecție de soluții. Gândirea convergentă este raționamentul analitic, măsurat prin teste de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de bogăția ideilor și originalitatea acestora. Gândirea convergentă este aptitudinea intelectuală de a evalua în mod logic idei/soluții, de a critica și a opta pentru soluția cea mai avantajoasă a unei probleme date, dintr-o selecție de soluții. Gândirea convergentă este raționamentul analitic, măsurat prin teste de inteligență. Răspunsul formulat este unic și riguros determinat, reprezentând cea mai bună soluție potențială. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de idei, informații sau alternative. Ambele aptitudini par să
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
mai bună soluție potențială. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de idei, informații sau alternative. Ambele aptitudini par să fie necesare pentru rezultatul - output-ul creativ. Gândirea divergentă este esențială pentru noutatea produselor creative, în timp ce gândirea convergentă este fundamentală pentru a ajunge la concluzia adecvată, specifică pentru situația dată. Gradul de predominanță variază în funcție de sarcină sau ocupație: un matematician poate manifesta mai multă gândire convergentă, pe când un artist va prezenta mai multă gândire divergentă. Relația dintre creativitate
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
-ul creativ. Gândirea divergentă este esențială pentru noutatea produselor creative, în timp ce gândirea convergentă este fundamentală pentru a ajunge la concluzia adecvată, specifică pentru situația dată. Gradul de predominanță variază în funcție de sarcină sau ocupație: un matematician poate manifesta mai multă gândire convergentă, pe când un artist va prezenta mai multă gândire divergentă. Relația dintre creativitate și inteligență a fost studiată, între alții, de Robert J. Sternberg (1999) în manualul "Handbook of Creativity" . Sternberg afirmă că există trei aspecte principale care sunt fundamentale pentru
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
include șapte faze: orientarea, pregătirea, analiza,ideația, incubația, sinteza și evaluarea. Alex Osborn (op. cit.) și Sid J. Parnes (1992) au dezvoltat procesul (sau modelul) rezolvării creative a problemelor (CPS), denumit și "procesul Osborn-Parnes", care alternează fazele de gândire divergentă și convergentă. Procesul CPS a beneficiat de dezvoltări în mai multe variante succesive, de la versiunea 1 pînă la versiunea 6.1, elaborate de Isaksen, S.G. și Trefflinger, D.J. (1985). Procesul CPS este prezentat, de obicei, în 6 pași. ٭"Stabilirea datelor (sau faptelor
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]