454 matches
-
a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cîte un povestitor în fiecare poveste, într-o proporție mult mai mare decît dacă am întîlni un vorbitor în mod obișnuit. Deoarece narațiunile sînt, relativ la obișnuitele replici, texte lungi și personalizate sau valorizate, există o modalitate prin care, în timp ce remarcile conversaționale îți reflectă cine ești (identitatea și valorile tale), în cursul oricărei narațiuni textul naratorului îl descrie pe acel narator. În scurte fragmente de conversație o persoană poate fi capabilă, prin intonație și mimică de exemplu, să ,,treacă” drept o persoană
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
limbajului în definirea obiectelor de studiu. Nu este vorba de o disciplină propriu-zisă, ci de un spațiu instabil, unde au loc schimburi între diferite discipline, fiecare dintre ele studiind discursul dintr-un punct de vedere care îi este specific: analiza conversațională, teorii ale argumentării și ale comunicării, sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului... (lista nu este exhaustivă) împart, adeseori într-un mod conflictual, acest domeniu de investigație deschis către domenii conexe (sociologie, psihologie, istorie...). În cartea de față am adoptat punctul de vedere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
presă și publicitate. Nu prezentăm corpusuri orale pentru că, pentru a studia în mod temeinic acest tip de corpus, ar fi trebuit să dispunem de înregistrări audiovizuale și să mobilizăm imensul aparat conceptual și descriptiv pe care l-a dezvoltat analiza conversațională. De asemenea, nu luăm în calcul nici dimensiunea iconică (fotografii, desene, scheme, așezare în pagină) a textelor pentru a ne concentra exclusiv asupra materialului verbal. Bineînțeles, aceasta nu este decît o opțiune didactică: în cazul textului publicitar, constituit în mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
respecte. Astfel de reguli nu sînt obligatorii și inconștiente ca acelea ale sintaxei sau morfologiei, ci sînt convenții tacite. Problematica în cauză a fost introdusă în anii 1960 de către un filosof al limbajului, americanul Paul Grice, sub numele de "maxime conversaționale"9, numite în Franța legile discursului. Aceste "legi" joacă un rol important în interpretarea enunțurilor și reprezintă un ansamblu de norme despre care se presupune că interlocutorii le respectă în momentul în care participă la un act de comunicare verbală
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
rap. To rap înseamnă a lovi în limba engleză, ceea ce poate explica importanța ritmului în scandarea cuvintelor pe muzică în hip hop. În anii șaizeci, verbul însemna a dialoga, a face conversație în vorbirea afro-americanilor, ceea ce, iarăși, poate explica dimensiunea conversațională a acestei forme artistice, care presupune un naratar și un narator ce împărtășesc un anumit mediu. Rapping-ul nu a apărut pentru prima oară în muzica hip hop, existând cazuri în care grupuri și cântăreți de muzică blues l-au folosit
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu o structură care poate fi izolată de întregul mesaj. În Lerecit, după ce pune în paranteză problema mediului reprezențional, Jean-Michel Adam dezvoltă această observație și identifică stratul de semnificație narativă ca pe o categorie textuală paralelă celei descriptive, explicative sau conversaționale. Adam notează faptul că textele pot fi rezultate ale combinării mai multor tipuri textuale, adică descriptiv, explicativ sau conversațional și că într un text, unul dintre aceste tipuri poate uneori să fie, alteori poate să nu fie dominant. În mod
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Jean-Michel Adam dezvoltă această observație și identifică stratul de semnificație narativă ca pe o categorie textuală paralelă celei descriptive, explicative sau conversaționale. Adam notează faptul că textele pot fi rezultate ale combinării mai multor tipuri textuale, adică descriptiv, explicativ sau conversațional și că într un text, unul dintre aceste tipuri poate uneori să fie, alteori poate să nu fie dominant. În mod similar, Seymour Chatman pledează pentru înțelegerea textului în termenii unei tipologii textuale care fundamentează structurile actualizabile în diferite manifestări
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
așa cum arată Fludernik în Histories of Narrative Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, în lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo-cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj, interacțiunile conversaționale trebuie să includă: un format scurt de schimbare a ideilor în care un adult și copilul cu dificultăți de limbaj să se angajeze alternativ în acțiune cu sau fără a implica obiecte; - atragerea copilului către conversație prin folosirea unor termeni
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
sovietice "clasice" a fost aceea făcută de I.I. Cernîșeva, care a semnalat că, pe lângă "unitățile frazeologice" distinse de către Vinogradov și Amosova (care constituie, toate, fenomene manifestate la niveluri inferioare propoziției), există și "expresiile frazeologice", adică unități precum zicătorile, sloganurile, formulele conversaționale, care echivalează cu propoziții/enunțuri întregi (ex.: en. There's no fool like an old fool, You don't say! etc.)37. 2.2.1. Elocventă pentru complexitatea și amploarea frazeologiei ruse/sovietice rămâne, însă, așa-zisa lingvistică/ teorie sens-text
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de vârste diferite. Anaforicitatea/deicticitatea difuză a pronumelor este o particularitate culturală în conversația spontană, determinată de gradul ridicat de dependență contextuală a semnificației 6. Astfel, pronumele personale de persoana a III-a evocă adesea entități prezente implicit în istoria conversațională a interlocutorilor, dar nenumite în discurs; trimit anaforic la unități plasate la distanță mare în enunț; prezintă referință ambiguă, în sensul că aceeași formă pronominală este folosită inconsecvent pentru a evoca entități discursive distincte; referința se propagă pe secvențe textuale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
referentul într-o manieră mai complexă, prin raportare la două axe semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o statistică a ocurențelor demonstrativului vezi Nicula, în acest volum, p.), iar analiza calitativă pe care am realizat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
R o luați pe lîngă teatru bulandra pe străduța aceea-ngustă↑ ș-ajungeți în cogălniceanu și luați orice troleu> (IVLRA: 92). (ii) trimite la situații de comunicare, altele decât cea curentă, pe care le consideră partajate sau la detalii ale unei istorii conversaționale comune cu interlocutorul, aduse în actualitatea cognitivă a acestuia într-o manieră mai mult sau mai puțin aluzivă: deci am plecat într-o dimineață la serviciu↓ și stau la potcoavă la vitan și în SPAțiu ăla verde dintre sensurile de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de ordine, nu există un inamic de care forțele de ordine ar trebui să îi protejeze pe demonstranți"; pronumele de întărire funcționează ca declanșator al acestor presupoziții, pe de o parte, pe de altă parte, ca suport al unei implicaturi conversaționale (ironia). În secvența următoare, focalizarea emfatică susține comparația (ca și cum aș vorbi cu o altă persoană) și subliniază caracterul autocentrat, reflexiv al discursului (reușesc să mă analizez etc.) (vezi și Hoinărescu 2008:7): știți cum↑ eu reușe-┴ mă cunosc ATÎT de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
să asume un univers comun de discurs larg, sprijinindu-se în comunicare pe cunoștințe pe care le consideră în mod tacit partajate. În mare măsură, semnificația nu este elaborată prin cuvinte referențiale, ci este recuperată contextual prin aluzie la istoria conversațională comună a interactanților și prin evocarea deictică și anaforică a entităților din domeniul de discurs. Folosirea frecventă 14 a pronumelor personale, demonstrative și relative semnalizează, pe de o parte, relația strânsă de comunicare dintre interlocutori, pe de altă parte, complicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de întărire, pronume relative, pronume interogative); participarea pronumelor la structuri de gradare a asertivității. Preferințele discursive ale vorbitorilor indică următoarele trăsături culturale ale discursului românesc actual: codificarea și decodificarea semnificației pe baza cunoștințelor comune ale membrilor colectivității și a istoriei conversaționale a interactanților; codificarea semnificației mai degrabă prin acte de vorbire indirecte decât directe, în special pe baza unor mecanisme ale implicitului decât prin codificarea literală a informației; structurarea laxă a temelor și subtemelor; gradul scăzut de elaborare a semnificației; grad
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
V. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este relativ bine dezvoltat, cu un ușor decalaj în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la viteza de exprimare normală, conversațională. Distinge cuvintele și sensul acestora într-o propoziție ascultată. Auzul fonematic este slab dezvoltat, stabilește cu dificultate numărul sunetelor dintr-un cuvânt sau prezența unui anumit fonem în structura cuvântului. Limbajul expresiv este puternic afectat. Vocea emisă este lipsită de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cu foarte mare greutate componentele mobile ale aparatului fonator. Respirația fonatorie este insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este mai bine dezvoltat, totuși decalat în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la o viteză de exprimare normală, conversațională, dacă sunt și alte elemente contextuale de sprijin. Distinge cuvintele uzuale și sensul acestora într-o propoziție ascultată. Auzul fonematic este foarte slab dezvoltat. Limbajul expresiv este puternic afectat. Vocea emisă este lipsită de armonie, monotonă, cu stridențe. De obicei
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
eseistic portretul, maxima, scrisoarea literară, discursul și disertația. Noțiunea, consolidată în epoca modernă sub impactul experimentelor, ajunge să desemneze o contribuție redusă ca proporții, metodică și orientată spre explorare și cunoaștere. În paralel cu valența științifică, genul eseistic adoptă forma conversațională în Anglia victoriană și publicistică, filosofică și literară în Franța iluministă. Principiul de bază al eseului rămâne, de-a lungul timpului, relativismul. Eseistul tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate. Genului eseistic i s-au atribuit
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
scrisori (corespondența lui Sîrbu e una de idei, dar de idei "suferite", trăite), fapt remarcat de Virgil Nemoianu, care identifică în structura acestor texte epistolare, de o uimitoare "coerență și unitate interioară", o formă aparte a genului, și anume eseul conversațional, ce lasă o puternică impresie de oralitate. Criticul consideră acest "teritoriu literar intermediar" emblematic pentru personalitatea creatoare a lui Ion D. Sîrbu, "erudiția și colocvialismul (până la vulgarisme rafinat-ironic contextualizate), detaliul cel mai particular picant și abstracția filosofic-savantă, citatele în 3-4-5
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Wide Web d) World Wins Wide 16. Legătura indirectă, similară unei trimiteri poștale prin serviciul de poștă electronică se numește: a) mesaj b) e-mail c) attach d) Yahoo!Mail 17. Legătura directă, similară unei convorbiri telefonice, realizată prin intermediul unui sistem conversațional în timp real se numește: a) Messenger b) Skype c) Chat d) MSN 18. Calculatorul cu adresă IP publică (server) care facilitează accesul celorlalte calculatoare din rețeaua locală la Internet se numește: a) provider b) proxy c) host d) post
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
de supraveghere! Autorul scrie următoarele despre insuficiențele isterice (stări de slăbiciune?): În situații corespunzătoare nu trebuie subestimate tratamentele ceva mai dure, cum ar fi terapia galvanică (șocuri electrice?) sau alte tipuri de sugestie. Acestea se vor combina întotdeauna cu terapia conversațională de sprijinire a personalității". O secțiune extrem de interesantă despre refuzul hranei. (Din când în când mai scrie despre chestiile astea și în presa cotidiană.) "Refuzul hranei ca formă de protest împotriva situației, de ex. în legătură cu pedeapsa prin izolare, prezintă o
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
să ne ducă, peste două zile, cu tot cu motocicletă, pînă la Santiago, pe bani puțini, dar cu condiția să-i ajutăm să Încarce mobila pe care o aveau de mutat. Eram o pereche de succes, eu și Alberto, cu resursele noastre conversaționale abundente, atît pentru voluntari, cît și pentru fetele paznicului, iar zilele din Los Ángeles au zburat una cîte una. În ochii mei, care pun mereu trecutul În ordine și-l creionează În imagini semnificative, reprezentarea simbolică a orașului va rămîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]