454 matches
-
și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele monologale asupra discursului, oferind astfel baza pentru lărgirea conceptului de discurs prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal și a problematicii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
importante pentru toate științele care analizează limbajul. În plus, multiplicarea parametrilor condițiilor de producere a discursului prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal și a problematicii imaginii colocutorilor, reprezintă o extindere necesară a ariei discursivității realizată de analiza conversațională. În această perspectivă, discursul se individualizează printr-o serie de caracteristici. Dominique Maingueneau propune un număr de opt trăsături specifice acestuia 12. Astfel, în primul rând, discursul mobilizează structuri de ordin transfrastic, ce rezultă din regulile de organizare ale unui
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată 17,2 24
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rap. To rap înseamnă a lovi în limba engleză, ceea ce poate explica importanța ritmului în scandarea cuvintelor pe muzică în hip hop. În anii șaizeci, verbul însemna a dialoga, a face conversație în vorbirea afro-americanilor, ceea ce, iarăși, poate explica dimensiunea conversațională a acestei forme artistice, care presupune un naratar și un narator ce împărtășesc un anumit mediu. Rapping-ul nu a apărut pentru prima oară în muzica hip hop, existând cazuri în care grupuri și cântăreți de muzică blues l-au folosit
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-se de aceleași favoruri ca și doamnele din casa regală. Noțiunea de curtezană se asociază cel mai bine cu prima categorie. Cortigiana onesta era o femeie bine educată, adesea artistă sau actriță. Ele erau selectate pe baza abilităților sociale și conversaționale, a inteligenței, a bunului simț și nu în ultimul rând a atributelor fizice. Adeseori spiritul lor ascuțit și personalitatea le diferenția de femeile obișnuite. Erau considerate prostituate deoarece sexul era una din obligațiile lor, dar spre deosebire de prostituatele obișnuite, sexul constituia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dar spre deosebire de prostituatele obișnuite, sexul constituia doar una din fațetele multelor obligații ale curtezanelor. De exemplu, de la ele se aștepta ca să fie îmbrăcate foarte frumos, după ultima modă, să fie gata oricând să se angajeze într-o varietate de teme conversaționale, variind de la artă, la muzică și la politică. Ludovic al XIV-lea a fost recunoscut pentru numărul mare de amante pe care l-a avut. Lăudabil a fost însă faptul că și-a recunoscut toți bastarzii și a avut grijă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
locuțiunilor pronominale alocutive, recomandările politeții de norma de protocol. Distanța socială este o relație simetrică determinată de frecvența interacțiunilor dintre subiectul vorbitor și destinatar, de natura schimburilor care au loc între ei (schimburi materiale, de servicii sau pur și simplu conversaționale) și de relația dintre grupurile cărora cei doi le aparțin. Ea se traduce în termenii de apropiere sau depărtare. Cu cât această distanță este mai mică, cu atât mai probabil este ca în timpul interacțiunii dorințele de tip positive face să
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4. În examinarea fenomenelor de care
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
implicatură convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte bine să conteste faptul asertat, fără să conteste și validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-ți vreau binele, așa că nu te las în pace deloc"). 4.1.2.2. Implicaturile conversaționale generalizate sunt anulabile, fără a afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus față de deși, o dublă implicatură conversațională generalizată: în (chiar dacă) A, B ne așteptăm ca producerea lui A să fie improbabilă, în schimb să antreneze aproape cu certitudine B (atunci când se produce) - așteptare care poate fi însă contrazisă explicit: Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
explicit: Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu oricum nu mă inviți niciodată, și eu nici n-am nevoie de invitația ta, vin zilnic la sora ta. Pentru un conector monoplan ca nu numai A, ci și B implicatura conversațională generalizată identificabilă ar fi "ne-am fi așteptat ca dacă A, să nu aibă loc și B" - dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus) sau a și le asuma ad-hoc, într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prin reușita în vreo altă profesie", expectație calculată care satisface, în sfârșit, presupoziția asociată adversativului dar și justifică utilizarea acestuia într-un enunț a cărui aserțiune infirmă atare expectație. În mod analog poate fi estimată distanța inferențială în cazul implicaturilor conversaționale generalizate. Un enunț de tipul E nu numai frumoasă, ci și foarte deșteaptă este acceptat firesc, fără raționamente suplimentare, în virtutea prejudecății foarte răspândite că frumusețea se asociază rareori cu inteligența - în timp ce în: (2) Blanchett nu a apărut însă numai în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă în caracterul proiectiv//retroiectiv 14 al conectorilor în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
furnizează o informație care, transmisă fără artificii retorice, s-ar reduce la " Covorul/orice covor contribuie masiv la realizarea stilului unei locuințe". Detalierea exhaustivă a tipologiei covoarelor este superfluă informațional, dar are rolul de a "dramatiza" actul comunicativ, introducând implicatura conversațională generalizată "Ne-am fi așteptat ca doar anumite tipuri de covor să contribuie..." (singura care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori contextul lingvistic nu o impun explicit 5; astfel, (2) poate continua cu: (2') Dar poate doarme, cu luminile stinse, după cum putem avea și: (3) Dacă-i spun, dacă nu-i spun, el tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj, interacțiunile conversaționale trebuie să includă: un format scurt de schimbare a ideilor În care un adult și copilul cu dificultăți de limbaj să se angajeze alternativ În acțiune cu sau fără a implica obiecte; atragerea copilului către conversație prin folosirea unor termeni
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
enunțurilor. Teoria are câteva puncte forte, dintre care menționez: este guvernată de principii care nu reclamă o competență specială pentru a asigura succesul comunicării. În cazul, de exemplu, al teoriei conversației propusă de Grice, fără cunoașterea de către interlocutori a maximelor conversaționale aceștia nu ar putea efectua demersul inferențial necesar recuperării a ceea ce autorul numește vouloir dire / speaker’s meaning. Teoria pertinenței operează cu un principiu fundamental al acțiunii umane, cel al randamentului, exprimat printr-un raport dinamic Între costurile și beneficiile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care asigurarea locuințelor, În România, nu depășește 5-6%, În mentalul comun, această asigurare este percepută ca un lux (ca și plata chiriei, a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți beneficiază gratuit). Ceea ce poate contribui la explicarea atitudinii conversaționale a fiecăruia dintre cei doi parteneri. Pentru Tatiana Slama-Cazacu, actul de limbaj are o natură complexă; el nu reprezintă nici o simplă combinație semnificantă de cuvinte considerată În afara contextului, dar nici un fragment izolat al vieții psihice: „orice manifestare de limbaj presupune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai profundă. Grice a observat că ceea ce este spus implică altceva deseori cu valoare funcțională și nu pur semantică dincolo de semnificația literală. Acest altceva, care nu-și are izvorul În semnificația cuvintelor care alcătuiesc propoziția enunțată, a fost numit implicatură conversațională (pentru a o deosebi de implicatura convențională care este derivată direct din semnificația cuvintelor). Pentru a explica un astfel de demers interpretativ de identificare a implicaturilor conversaționale, filosoful englez, pentru prima dată În istoria cercetării procesului de interpretare/Înțelegere a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
are izvorul În semnificația cuvintelor care alcătuiesc propoziția enunțată, a fost numit implicatură conversațională (pentru a o deosebi de implicatura convențională care este derivată direct din semnificația cuvintelor). Pentru a explica un astfel de demers interpretativ de identificare a implicaturilor conversaționale, filosoful englez, pentru prima dată În istoria cercetării procesului de interpretare/Înțelegere a enunțurilor, pune la temelia acestui act, În mod explicit, un principiu extralingvistic, universal, de natură socială (legat de practica socială) pe care Îl numește principiul cooperării. Întregul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Între semnificația enunțului și maxime, situație În care interpretul are certitudinea că, chiar dacă enunțul nu răspunde direct cerintelor tuturor maximelor, locutorul le-a respectat; interpretul nu are decât să producă un proces inferențial simplu care va avea ca finalitate implicatura conversațională echivalentă cu ceea ce locutorul a intenționat să spună. Astfel, În exemplul nostru, A, pornind de la semnificația semnului lingvistic Curcanul de Aur (restaurant unde se prepară cele mai bune mâncăruri din oraș), care este Împărtășită de ambii actanți, va realiza imediat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Moromete a respectat, În felul lui, la un nivel mai profund, maximele, adică dorește să coopereze, dar nu În termenii propuși de el, de Bălosu; În consecință, răspunsul lui ar trebui să fie relevant . Bălosu ar putea deriva o implicatură conversațională de genul: Moromete a schimbat subiectul pentru că nu dorește să discutăm acum despre salcâm. Implicaturi ca cea de mai sus, al căror proces de derivare pornește de la constatarea Încălcării intenționate a maximelor, sunt numite implicaturi particulare (producerea lor este dependentă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să-l convingă pe acesta că va avea nevoie de bani imediat și nu va mai putea aștepta până la recoltarea și vânzarea grâului. În consecință, lăsând aceeași impresie de schimbare a topicii - dorind, parcă, să respecte anumite norme de paralelism conversațional Bălosu va produce următorul enunț Mă Întâlnii pe la prânz cu Albei. Zicea că mâine dimineață o pornește prin sat după <fonciire>. Pentru a fi sigur de pertinența maximă a enunțului său, el plasează conceptul cu cea mai mare greutate semantică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]