289 matches
-
banilor din metal. Apariția cursului forțat în gestiunea banilor de hârtie, care sunt bancnotele, înseamnă o recunoaștere tacită a faptului că băncile centrale căzuseră în capcana tipăririi de bani de hârtie (bancnote) fără acoperire și că nu mai puteau susține convertibilitatea acestora. Presiunile și tentația tipăririi de bancnote erau cel puțin tot atât de mari ca și în cazul falsificării monedelor metalice. Bancnota este o formă de existență a monedei cu o puternică încărcătură politică. Bancnota are avantajul flexibilității sale uriașe, dar are
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de hârtie emise de stat, fără rambursare nici măcar cu dată fixă, fără acoperire în aur, argint sau valori"667. Costin Kirițescu o denumește ca fiind "moneda abstractă"668, tocmai pentru că această formă a monedei din hârtie circula fără garanții de convertibilitate în aur sau metale prețioase. Hârtia monedă apare, ca și bancnota, în cursul secolului al XVII-lea. Știm, de exemplu, că aceste bilete de stat, așa cum mai erau numite, au existat la 1685 în Noua Franță (Canada de azi) și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
acum675. Insistăm asupra distincției dintre hârtia-monedă și bancnota neconvertibilă, deoarece foarte mulți autori produc confuzia în această dezbatere. Hârtia-monedă este emisă de către guvern, în modernitate, prin trezoreriile statului (ale ministerelor financiare), iar bancnota, indiferent de nivelul său de acoperire sau convertibilitate este emisă de către o bancă centrală. Este adevărat că foarte mult timp ministerele de finanțe și băncile centrale, fiind organisme aflate sub autoritatea statului, puteau fi interpretate ca având atribuții asemănătoare și uneori chiar aveau atribuții asemănătoare. În anumite condiții
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a apărut odată cu extinderea hârtiei monedă a determinat unele state să folosească chiar un "regim mixt de coexistență a monedei de hârtie sub forma biletului de bancă convertibil (a bancnotei convertibile n.n.) și a hârtiei monedă emisă de stat, fără convertibilitate, dar având putere legală și curs forțat (bancnota neconvertibilă ca formă de existență a hârtiei-monedă n.n.). În astfel de situații, morala publică nu face tocmai distincția dintre cele două monede..."688. Practic, regimul de funcționare al hârtiei monedă a fost
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu tot felul de consecințe economice, financiare și sociale"690, deși "era o credință generală că odată cu încetarea ostilităților, vor înceta în mod brusc și ca prin farmec și toate celelalte stări monetare anormale provocate de război: inflația, lipsa de convertibilitate a biletului (de bancă n.n.), diferențele de schimb între diversele monede"691. Revenind la inflația hârtiei-monedă din perioada interbelică, trebuie să spunem că este un fenomen de tip global, dacă ținem cont de importanța economică, politică și geografică a statelor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
se vor pune prin revenirea bancnotei la raportarea sa la aur. După această conferință, America își impune punctul de vedere de a deține și gestiona singura monedă de pe planetă care mai păstra legătura cu aurul și anume dolarul american. Asumarea convertibilității dolarului american și raportarea tuturor celorlalte monede la dolar și la rezervele proprii în aur a fost marea lovitură financiar monetară, dacă îi putem spune așa. Bancnota de după Bretton Woods nu va mai semăna cu cea de dinainte de acest eveniment
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
paritatea monedei proprii în aur și valute (dolar), iar cursurile de schimb erau fixe. Cele 45 de puteri participante 703 au confirmat raportarea în permanență a bancnotei lor de hârtie la aur și dolar american. America se obliga, prin mecanismul convertibilității interne a dolarului, să asigure lichiditatea tuturor economiilor semnatare ale acordurilor. După numai câteva decenii, în anul 1965, dolarul american deținea 62,5% din volumul rezervelor deținute de băncile centrale ale lumii 704. Prin convertibilitatea sa internațională în aur (35
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
America se obliga, prin mecanismul convertibilității interne a dolarului, să asigure lichiditatea tuturor economiilor semnatare ale acordurilor. După numai câteva decenii, în anul 1965, dolarul american deținea 62,5% din volumul rezervelor deținute de băncile centrale ale lumii 704. Prin convertibilitatea sa internațională în aur (35 dolari/uncia de aur), dolarul era căutat și se afla la baza volumului emisiunilor monetare din statele semnatare. Bancnota de acest tip, din orice țară, nu avea o mare marjă de expansiune, în timp ce expansiunea globală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 126. 596 David Ricardo, Principiile de economie politică și de impunere, Biblioteca monetară, economică și financiară a BNR, București, 1939, p. 278. 597Vorbind despre convertibilitatea sa în aur și în argint, Marx subliniază: "În practică așadar, convertibilitatea în aur și în argint este criteriul valorii oricăror bani de hârtie, care-și trag denumirea de la unul dintre aceste două metale, indiferent dacă banii de hârtie sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Politică, București, 1954, p. 126. 596 David Ricardo, Principiile de economie politică și de impunere, Biblioteca monetară, economică și financiară a BNR, București, 1939, p. 278. 597Vorbind despre convertibilitatea sa în aur și în argint, Marx subliniază: "În practică așadar, convertibilitatea în aur și în argint este criteriul valorii oricăror bani de hârtie, care-și trag denumirea de la unul dintre aceste două metale, indiferent dacă banii de hârtie sunt sau nu legalmente convertibili. Valoarea nominală nu este decât umbra care însoțește
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
aur și în argint este criteriul valorii oricăror bani de hârtie, care-și trag denumirea de la unul dintre aceste două metale, indiferent dacă banii de hârtie sunt sau nu legalmente convertibili. Valoarea nominală nu este decât umbra care însoțește corpul: convertibilitatea lor reciprocă efectivă trebuie să arate în fapt dacă ele se acoperă reciproc. Scăderea valorii reale sub valoarea nominală înseamnă depreciere". Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 67. 598 Vezi și Victor Jinga, Moneda și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
1926, BNR în anul 1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46. 651 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment se renunță, treptat, treptat, la convertibilitatea în metal prețios a bancnotei. Vezi și Niță Dobrotă, Dicționar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment se renunță, treptat, treptat, la convertibilitatea în metal prețios a bancnotei. Vezi și Niță Dobrotă, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999, p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
îndepărtarea de metalele prețioase: - Emisiunea monedei de hârtie în Imperiul Britanic 1692; - 1650 Crearea unei piețe mondiale monetare la Amsterdam; - 1697 Banca Angliei monopolizează emisiunea bancnotelor; - 1720 Curs forțat al biletelor emise de bancă în Anglia (John Law); - 1797 Suspendarea convertibilității în aur a biletelor de bancă în Anglia și stabilirea unui curs forțat al acestora. 659 "Intervenția statului care emite banii de hârtie având un curs forțat pare să desființeze legea economică. Statul, care prin prețul monetar n-a făcut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
-și plăti toate datoriile extraordinar de mari, mințind, din nou, că aceasta va fi ultima emisiune de bancnote. Dar statul a descoperit că majorarea ofertei de bani, asociată cu o scădere a cererii pentru bancnote datorită accentuării neîncrederii în viitoarea convertibilitate a acestora în monedă metalică, conduce la o depreciere rapidă a noilor bani în raport cu moneda metalică. Într-adevăr, la un an după prima emisiune monetară, noii bani de hârtie se depreciaseră cu 40% față de banii din metal. Până în 1692, guvernul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de a treia crize economice, socotite de către economiști ca fiind mai gravă decât precedentele, trebuie corelată cu evenimentele care au precedat-o. ● La sfârșitul războiului Napoleonian (1815), Banca Angliei a început să ducă o politică deflaționistă, încercând astfel să restaureze convertibilitatea lirei sterline, la paritatea existentă înainte de sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Rezultatul acestei politici s-a manifestat printr-o rapidă expansiune economică, caracterizată printr-un excedent al exporturilor și o adevărată explozie a investițiilor. Descoperirea a noi piețe de desfacere
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
din America Latină, care, de fapt, nu există). ● Băncile încep să acorde împrumuturi riscante (fără acoperire). ● Prețul acțiunilor scade puternic. ● Multe companii comerciale și bănci dau faliment. Se creează o panică psihologică printre deponenții diverselor bănci; în Franța, se aplică metoda convertibilității aurului. ● Banca Angliei, deținând un volum mare de aur, își redresează temporar situația economică. ● Anglia introduce o politică de reducere a polițelor financiare, proces care s-a desfășurat mult prea lent și care, în final, a determinat starea de faliment
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
aur, argint, cupru) conținut de piesa respectivă. 10.1.2.3. Moneda de hîrtie înlocuiește moneda metalică. Cînd biletul de bancă sau bancnota și-au făcut apariția, moneda-marfă a dispărut. Valoarea biletului de bancă s-a bazat pe libera sa convertibilitate în aur. 10.1.2.4. Moneda fiduciară. Valoarea ei se bazează pe încrederea (din latinescul fiducia) pe care utilizatorii o au în valoarea sa nominală. Moneda fiduciară se impune cu timpul. Rupîndu-se legătura cu elementul material din care era
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
monetare care l-au și favorizat. A fost mai întîi etalonul-aur (secolul al XIX-lea), apoi sistemul de schimburi fixe instaurat prin acordurile de la Bretton Woods, din 1945. După 1971, după celebrul anunț al lui Richard Nixon de suspendare a convertibilității în aur a dolarului american, sistemul monetar internațional și-a pierdut regulile: monedele fluctuează liber pe piețele de schimb, instaurîndu-se așa-numitul sistem de schimburi flotante. Economia mondială se află mereu în căutarea unei ordini monetare, ordine pe care deocamdată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
menținută și actualmente, deoarece ea decurge din primatul economic, tehnic, financiar și militar al SUA. La Conferința monetar-financiară de la Bretton Woods el a fost impus și recunoscut ca element de referință, reper central al sistemului monetar internațional, stabilindu-i-se convertibilitatea în aur la un preț fix de 35 $ uncia; b) paritatea fixă. Toate celelalte monede naționale sînt legate de dolar printr-o rată de schimb cvasi-fixă. Doar o marjă de fluctuație de 1% în jurul parității oficiale este autorizată pe piața
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
manifestîndu-și contradicțiile intrinseci. SUA dispuneau de un privilegiu exorbitant: lor nu le revenea să-și apere paritatea propriei monede. Puteau utiliza dolarul pentru a regla deficitul balanței lor de plăți externe și nu erau constrînse decît de a-i asigura convertibilitatea în aur. Utilizarea dolarului ca monedă internațională necesită o emisiune crescîndă de dolari. Or, valoarea acestora este garantată prin stocul de aur american, iar în condițiile în care cantitatea de dolari în circulație creștea, în timp ce stocul de aur rămînea relativ
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
provocate de războiul din Vietnam. Din 1968, dolarul a devenit practic neconvertibil în aur. La începutul anilor '70, băncile centrale europene refuză să apere dolarul. În aceste condiții, se apropie sfîrșitul sistemului parităților fixe. În august 1971, președintele Nixon suspendă convertibilitatea dolarului în aur, devaluează dolarul și lărgește marjele de fluctuație. În 1973, dolarul este devaluat din nou. El începe să floteze, iar toate celelalte monede îl urmează în acest dans amețitor. Într-o a treia etapă, în 1976, acordurile din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
cererea globală și au condus la creșterea economică remarcabilă de peste 7%, acoperite însă doar de venituri conjuncturale, temporare (de exemplu, din privatizări). Astfel, rostogolirea datoriilor acumulate în anii precedenți au împins în jos deficitul structural. Concepte de bază : * etalonul aur; * convertibilitate monetară; * monedă dominantă; * coș monetar; * Drepturile Speciale de Tragere; * rată (curs) de schimb; * regimul de parități fixe; * Fondul Monetar Internațional; * regimul ratelor de schimb flotante; * sistemul monetar european; * șarpe monetar; * coridor (bandă) de fluctuație monetară; * curs pivot; * reamanajare monetară; * sistem
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Descrieți procesul de instituire a monede unice euro. Ce este un "big-bang" monetar? * Care au fost criteriile de convergență stabilite la Maastricht pentru accesul în zona euro? * Cînd s-a creat Banca Centrală Europeană? Care este rolul său? * Ce este convertibilitatea monetară? * Ce este un coș monetar? * Ce sînt Drepturile Speciale de Tragere? * În ce constă efectul de dominație în sistemul monetar internațional? Ce este suveranitatea monetară? Cum se prezintă un sistem monetar unipolar? Dar unul bipolar? Dar unul pluripolar? * Ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Comandantul județului Bihor alungase din teritoriu gospodari români, aduși acolo de puterea de stat a României, pe pământuri confiscate prin reforma agrară de după Primul Război Mondial. Generalul Rajnay (cu de la sine putere) a stabilit, pe teritoriul aflat sub comanda lui, convertibilitatea monedei ungare de atunci, pengő, la cursul de 50/1, în loc de cursul oficial 30/1 și, conform acestui curs pretindea chiriile; de la sine putere îi schimbase pe concesionarii unor fabrici, întreprinderi, ba chiar cafenele, așezându-și protejații în locul lor. În
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]