234 matches
-
Marginea vestibulară este o linie curbă cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Marginea palatinală are forma unei linii curbe cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Este mai scurtă decât marginea vestibulară. Relieful feței meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzal mult mai deschis. Marginea cervicală are formă de semicerc cu concavitatea orientată ocluzal. Marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Relieful feței vestibulare este convex în toate sensurile, dar convexitatea în sens mezio-distal este mai accentuată pe toată lungimea coroanei. Convexitatea maximă este situată la unirea treimii meziale cu treimea cervicală. Treimea ocluzală și medie sunt puternic înclinate spre lingual. Două șanțuri verticale limitează cei trei lobi de creștere, cel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
concavitatea orientată ocluzal. Marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Relieful feței vestibulare este convex în toate sensurile, dar convexitatea în sens mezio-distal este mai accentuată pe toată lungimea coroanei. Convexitatea maximă este situată la unirea treimii meziale cu treimea cervicală. Treimea ocluzală și medie sunt puternic înclinate spre lingual. Două șanțuri verticale limitează cei trei lobi de creștere, cel central fiind cel mai mare. Fața linguală are dimensiuni mult mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful are o dublă convexitate, în sens
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful are o dublă convexitate, în sens mezio-distal și cervico-ocluzal. Convexitatea maximă este situată în treimea mijlocie. Fețele vestibulară și orală sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful are o dublă convexitate, în sens mezio-distal și cervico-ocluzal. Convexitatea maximă este situată în treimea mijlocie. Fețele vestibulară și orală sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel distal. Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai mare ca cel distal. Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este cea mai lată dintre toate fețele laterale. Relieful este plan în sens vertical și convex în sens vestibulo-palatinal, cu convexitatea maximă în apropierea marginii ocluzale. în zona cervicală, central, există o ușoară depresiune. Fața distală are un contur asemănător celei meziale, dar cu dimensiuni mult mai reduse. Relieful este convex în toate sensurile. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
trei lobuli de creștere. Are aspectul unei linii frânte, formate din trei “V”-uri, fiecare reprezentând un cuspid vestibular, cu mărimi ce descresc dinspre mezial spre distal. Marginea cervicală este mult mai redusă dimensional, mai puțin ondulată, având două mici convexități și o prelungire spre spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei vestibulare dar are dimensiuni mai reduse. Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală, mai redusă dimensional, este asemănătoare celei vestibulare. Marginile proximale au aceeași orientare divergentă spre ocluzal. Relieful feței linguale este convex în sens cervico-ocluzal, cu convexitatea maximă în treimea medie. Fața mezială are cea mai mare dimensiune dintre fețele laterale, fiind delimitată de patru margini. Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
delimitată de patru margini. Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală este convexă, iar în cele două treimi ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fețe: Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală are forma unei linii frânte, reprezentată de două “V”- uri, cel mezial fiind mai mare. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la nivelul maximei convexități a fețelor proximale ale celor doi dinți vecini. Trebuie să fie mici în suprafață, netede și în contact strâns, pentru a nu permite trecerea fragmentelor alimentare sau retenționarea la nivelul lor. Ariile de contact au mai fost numite și “puncte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vom face individualizat ca o contraimagine a ariei de contact a dintelui vecin și în raport cu situația reală din cadrul arcadei. Ideal, suma suprafețelor tuturor ariilor de contact interdentar este de 0,064 cm2. In ceea ce privește plasamentul, conform situării maximului de convexitate a fețelor proximale, ariile de contact se deplasează de la frontali spre laterali, din treimea incizală și vestibulară spre treimea medie, în sens vestibulo-oral și cervico-incizal astfel (fig. 63): - la grupul incisivo-canin, treimea incizală cu treimea vestibulară; - la premolari, inclusiv contactul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pentru a realiza în formă și volum a arcadelor dentare. La nivel proximal simetria se realizează prin faptul că fețele proximale vecine ale dinților adiacenți constituie imaginea în oglindă a uneia față de cealaltă. Este necesară pentru a crea maximul de convexitate la nivel comun, în scopul realizării contactului ariilor (fig. 67). La nivelul ambrazurilor, ocluzal, crestele marginale adiacente au volum și înălțime identică, muchiile fiind situate la același nivel. Versanții proximali au crestele marginale adiacente cu aceeași înclinare vestibulo-orală. Vestibular și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mm la nivelul liniei mediene a planșeului. Ambele curbe, individual, pot fi mai mult sau mai puțin accentuate, diminuate până la aplatizare sau inversate. 3. Curba vestibulară (fig. 76) rezultă prin unirea cu o linie orizontală a tangentelor la maximum de convexitate a fețelor vestibulare dentare. Centrul acestei curbe este tot apofiza crista galii și maximum de amplitudine este la nivelul molarului prin mandibular. Amplitudinea este variabilă de la individ la individ și este în relație directă cu tonusul grupelor musculare ce participă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fixare proximală, punctul de suspensie este situat înaintea axului de rotație. Este vorba de o suspensie foarte apropiată de suspensia axială deoarece punctul de suspensie este deplasat proximal în raport cu axul de rotație. Extremitatea membrului descrie un arc de cerc cu convexitatea în sus. Pozițiile de echilibru se află la extremitățile mișcării, invers față de cele ale suspensiei pendulare. Acest tip de montaj crește componenta de compresie articulară. Poate avea indicații în reeducarea stabilității membrului și în coordonarea motrică. Suspensia cu fixare distală
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sau văluroase în relief (netede sau striate) dar și proeminențe circulare în relief; două falere din bronz (având diametrul de 16,6 cm) realizate prin ciocănire din partea interioară, decorate cu motive geometrice în relief, în partea centrală prezentând o convexitate cu o înălțime de 1,6 cm în jurul căreia sunt dispuse trei registre circulare despărțite de brâuri înguste în relief, pe suprafața ambelor falere păstrându-se urmele niturilor cu ajutorul cărora acestea erau prinse de curele; patru falere din bronz (având
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
este intersectată în apropierea vârfului inimii de șanțul interventricular anterior ce determină incizura vârfului inimii; porțiunea terminală a arterei interventriculare anterioare trece pe fața diafragmatică, fiind cunoscută sub numele de arteră apexiană posterioară; * margine stângă (oblică sau pulmonară), formată din convexitatea trunchiului pulmonar, vârful auriculului drept și ventriculul stâng; se întinde de la al 2-lea cartilaj costal stâng corespunzător la 1,3 cm de linia parasternală stângă, la apexul cardiac. De obicei marginea stângă este situată inferior de areola stângă, ușor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție hiperdensă, lentiformă, planconvexă, cu marginea externă netedă și marginea internă, adiacentă la suprafața creierului, neregulată (fig. 3.14 a-b). - HSD supraacut - colecție hiperdensă neomogenă, cu zone de hipodense în interior. - HSD subacut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]