484 matches
-
răsădirea copăceilor să se sape cu giumătate de an mai nainte, pentru ca aerul atmosferic să pătrundă țărna și ploaia și căldura să străbată întrânsa. Copăceii, deci și gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căldura să străbată întrânsa. Copăceii, deci și gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu crengi, înființează un fel de coronă), să rămână neatinsă. La această operație trebuie să luăm sama că tăieturile să se facă curmeziș, în sus, și ca nici o ramură să nu să dezbine, pentru că apoi nu numai ramura, ci și copăcelul se poate strica. În sfârșit, este de însămnat că din shoala de copaci să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în sus, și ca nici o ramură să nu să dezbine, pentru că apoi nu numai ramura, ci și copăcelul se poate strica. În sfârșit, este de însămnat că din shoala de copaci să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai este de luat în băgare de samă ca rădăcinile copăceilor să se întindă deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite împlământări de crini tineri trebuie să fie bine păzite de vite și, mai ales, de stricătoarele capre 1. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
face un pas lateral și gustă din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și încă nu era un om care să lucreze pământul (...). Și Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna luată din pământ, și a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care, în alb, stă inscripționat numele Selena. Deasupra pietrei, găsesc doi îngeri, unul având un crucifix roșu legat la gât, celălalt ținând în mână o garoafă albă. Impresionant este mesquite-ul tânăr plantat în spatele mormântului interpretei: "Pe fiecare suprafață a acestui copăcel, pe fiecare ramură, stăteau sculptate și înscrise mesaje către Selena [...]. Această parte vie a locului său de odihnă devenise locul unde se manifesta durerea fanilor artistei"23. La întoarcerea în oraș, González și Willis-Rivera găsesc și boutique-ul interpretei, un magazin
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
petrol. Urmărește armata de macarale "second hand" specializate în a demola zi și noapte clădirile sfărîmate și desfigurate, terminînd treaba pe care o începuseră oamenii mascați, înarmați cu bazookas. Urcă pe "zgîrie-norii" de moloz. Ici și colo zărești cîte un copăcel de smochin sau de alun luptîndu-se pentru dreptul de a supraviețui. Admiră-i pe muncitorii cățărați pe schele, cizelînd, transpirînd, încercînd să salveze ziduri nemarcate pentru demolare. Observă tancurile verzi, pe jumătate camuflate; telefoanele mobile, pisicile vagaboande unse cu smoală
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a da rigoare construcției, chiar dacă adesea într-un stil ce ține de un „suprarealism de operetă” (Traian T. Coșovei). Uneori versurile cultivă prețiozitatea barochismului, ca în următorul portret poetic: „Aveam mantia ruptă în trei puncte La brâu îmi atârna un copăcel uns cu sirop de trefle. Ca pălărie purtam pe cap o tufă”. S. este un poet lucid în visele sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el componentele lumii reale nu dispar, dar sunt puntea de trecere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din Copăcel; LISA. - așezare dacică; - ruinele unei cetăți atribuite lui Negru Vodă sec. XIII; MOIECIU. - castru roman - castelul de la Drumul Cornului; - așezare daco - romană; - m. n. peșteră; POIANA MĂRULUI. - m. de arh. - biserică neforitficată; - sărbătoarea creșterii animalelor; PREDEAL. - m. m. - monument al
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe arături în aprilie, dintr-o parte brazdele albite, mai la munte, în depresiunea Târgu Ocna, zăpada topită, venea în mai multe rînduri peste zi și pe creste rămînea de fiecare dată mai mult, persistă pe vale, bătută este pe copăcei în strat, la cîțiva mai gros ca palma! grîul bătut că s-a făcut alb-verzui, iarba mai mult albă, trage valea, Oneștiul sub strat grosuț, pomii în floare, pruni moviliți în flori și crengi de alb de zăpadă, biserica din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” ... Erau însă alte vremuri cu alt
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
D.Lesa, pentru a vedea pădurea menționată de care mă leagă atâtea amintiri. Drumul e acceptabil, doar că este îngust și puțin umblat. În schimb, pădurea de culme aproape compactă în trecut, inclusiv pădurea visurilor mele, lipsește cu desăvârșire ... nici un copăcel măcar ce să mai amintească că a fost cândva pădure; al doilea sector, respectiv coborârea abruptă din șeaua Dealului Gârdeștilor spre satul Gârdești de pe Valea Iezerului nu este recomandabilă nici pentru șoferii încercați, nici pentru însoțitorii slabi de inimă. Așadar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
numele stăpânului - Îi asaltează aceste redute, folosind bioticul, care reia ceea ce știe: cucerirea, de odinioară, a uscatului. Zidurile voastre sunt acoperite de licheni, mușchi, iar când degradarea lor e destulă, pe ziduri vechi și chiar acoperișuri, vedeți și câte un copăcel. Ce face el cu rădăcinile Înfipte În zid? Ceea ce ne arată orice ruină... Vine apoi pasărea să-și facă cuib și veverița să culeagă rodul; și eu bineînțeles, la vânătoare... Că treaba se face cu mult mai Încet decât am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bogătași, iar pe muntele Palomar sunt instalate puncte de observație ale lumii cosmice. În afară de vegetația de până acum, străzile acestui oraș de 80.000 locuitori, de o eleganță și curățenie exemplare, sunt plantate cu pomi - camfori, palmieri aduși din afară, copăcei de piper, clemetine. La orizont se profilează un lanț de munți albaștri, cu vârfurile albe ca zăpada. E o bogăție a naturii ce vrea să-și etaleze toate splendorile, avertisment că peste câțiva kilometri intri În cea mai aridă regiune
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
face un pas lateral și gustă din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și încă nu era un om care să lucreze pământul (...). Și Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna luată din pământ, și a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
locul rezervat expoziției. Se va realize turul galeriei împreună cu copiii. -Precizez că lucrările vor rămâne în sala de grupa a copiilor de la Centrul Romanița, ca amintire de la prietenii lor de la Grădiniță Școlii ,,Carol I’’. Tranziția se va realiza pe melodia “Copăcelul” Orală Analiza produselor activității Activitate muzicală (D.E.C) EVENIMENTUL DIDACTIC CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE 1. Moment organizatoric -Scăunelele vor fi așezate în semicerc. -Copiii vor intra în ordine intonând cântecul “Bună dimineață” de T.Munteanu și se vor așeza
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
locul nașterii mele , la casa părinteasca din Humulești , la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt , de crăpau matele jucându-se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care mă țineam când începusem a merge copăcel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , când ne jucăm noi , băieții , de-a mijoarca , si la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc , parcă-mi salța și acum inima de bucurie ! Și , Doamne , frumos era pe atunci
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Î n 1993 mă aflam la Yad Vașem, în Israel. Datorită intervenției fostului coleg de facultate Leon Volovici, am putut cerceta, în impresionanta arhivă a institutului, documente privitoare la pogromul de la Iași (1941). În incintă se află aleea străjuită de copăcei (unii, ditamai arborii) plantați în amintirea "drepților popoarelor" ne-evrei care, în momente de cumpănă, au salvat viața unor evrei. Unul dintre numele inscripționate poartă sonorități românești: Dimitrie Beceanu. Ieșeanul Beceanu, lângă a cărui farmacie din Hală (acum, demolată) am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în sătucul Bucșoaia se găseau 14 familii, fără Frasin, care atunci aparținea comunei Stulpicani. Numele de Bucșoaia este controversat, el apare în mai multe variante. Conform ipotezei lui Fischer în „Das Herzoghtum Bukowina”, Cernăuți, 1899, numele satului s-ar datora copăcelului „Buxus”, ce se găsea plantat în grădina unui industriaș, K. Kalita, de origine germană, colonizat, în altă variantă numele provine de la pârâul Bucșoița, care a existat și pomenit în hronicile vechi, înainte de a lua ființă sătucul Bucșoaia. Ocupația bucșoienilor, atât
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
unui om obișnuit. Vizitatorul venit de la mii de kilometri a descoperit cu durere în suflet că din gospodăria modestă, întemeiată de niște oameni strâmtorați, care au crescut șapte copii, n-a mai rămas decât o movilă de chirpici sfărâmați, doi-trei copăcei piperniciți și amintirile. Tânărul adulmeca transfigurat parfum de trecute vremi, unduiri de duhuri prezente în aerul pe care îl inspira cu lăcomie, aduceri aminte ascunse în vegetația spontană atostăpânitoare. Casa, anexele, pomii răsar doar în închipuirea lui, pentru câteva clipe
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
CHILE Capătul lui Chile Kilometrii lungi care se Întind Între Iquique și Arica urcă și coboară tot drumul. Am trecut de la platouri aride la văi prin care se scurgea cîte un firicel de apă, care ajungea cu greu celor cîțiva copăcei mici, piperniciți, care creșteau pe marginea lui. Pampasurile cu totul pustii emit o căldură sufocantă de-a lungul zilei, iar noaptea, ca În toate climaturile deșertice, e mult mai frig. GÎndul că Valdivia a mers pe acest drum cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă să fie invitați de două ori. O zbughesc la fugă. Aleargă râzând pe potecile pădurii. Într-un târziu, ajung în poieniță. - Unde sunt uriașii? De ce ne-ai mințit , bunicule? întreabă Teodora, privind copăceii care sunt la fel de înalți ca în toamna trecută, doar că acum au haine de frunze verzi. - Bată-vă norocul! râde amuzat bunicul. Chiar ați crezut ? Cum să crească în căteva luni, niște copăcei cât niște uriași? Voi cât
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mințit , bunicule? întreabă Teodora, privind copăceii care sunt la fel de înalți ca în toamna trecută, doar că acum au haine de frunze verzi. - Bată-vă norocul! râde amuzat bunicul. Chiar ați crezut ? Cum să crească în căteva luni, niște copăcei cât niște uriași? Voi cât ați crescut în timpul acesta? - Noi suntem copii, nu copăcei, spune Vlăduț. - Și copăceii sunt copii, copii de copaci. Trebuie să avem grijă de ei și răbdare În câțiva ani vor crește mari și frumoși, așa cum
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]