388 matches
-
Hasdeu roagă ministeriul, pentru ca lucrarea să se poată începe imediat, de a i se libera suma de 1500 lei noi și d-a se prevedea suma de 6. 000 lei noi în bugetul anului viitor, pentru terminarea lucrării. Iar documentele copiate propune să se publice într-o edițiune separată în aceleași condițiuni în cari se editează colecțiunea repauzatului Hurmuzachi. [24 septembrie 1876] CETATEA JIDOVA Această cetate numită Jidova și Uriașa, situată în plaiul Nucșoarei, districtul Muscel, la 6 kilometre de centrul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să ofere câteva sfaturi și delimitări teoretice. Să ilustreze anumite reguli prin exemple convingătoare și să atragă atenția asupra celor mai frecvente greșeli de exprimare. Să ofere celor interesați un abecedar al meseriei, încercând să îndrepte realitatea unor texte teoretice copiate, confuze, maltratate prin traduceri grăbite și după ureche. Am ezitat mult până să ne așezăm la masa de scris. Am ezitat între un text mai eseistic (mai confesiv) și altul academic (sobru și încruntat). Până la urmă, observând cât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prezintă un interes practic imediat, pe linia scopului formativ esențial urmărit: pregătirea pentru viață a elevilor. D. Compuneri gramaticale Respectarea regulilor lingvistice în exprimarea curentă are influențe pozitive asupra comportamentului copilului, asupra personalității acestuia. Conștientizarea normelor gramaticale înlătură pericolul exprimării copiate. De aceea, compunerile gramaticale au un mare rol în procesul de conștientizare a exprimării elevilor, deoarece aceștia, la vârsta ciclului primar, intenționează încă să imite maturii atât în comportare, cât și în exprimare. Compunerile gramaticale, ca formă superioară a exercițiilor
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
raportare istorică la procesul transmiterii textului biblic poate părea îndoielnică, ea joacă totuși un rol important în înțelegerea activității scribilor. Se poate spune că, destul de timpuriu, scribii și-au făcut un obicei din a adăuga scurte note pe marginea manuscriselor copiate și din a însemna anumite cuvinte care necesitau lămuriri. Un punct de vedere interesant îi aparține lui J. Weingreen 3, care susține că ori de câte ori este vorba despre istoria transmiterii textului masoretic ebraic, trebuie făcută distincția între „scrib” și „copist”, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
unor copii ale manuscriselor biblice, destinate uzului personal. În același timp, se presupune că liblar-ul își petrecea foarte mult timp cu pregătirea manuscriselor biblice ce urmau să fie vândute. Oricum, activitatea profesională a liblar-ului, reflectată în precaritatea unor manuscrise biblice copiate, lasă mult de dorit; este suficient să amintim de manuscrisul IQISa 2 care conține foarte multe exemple de neglijență în pregătirea manuscriselor destinate întrebuințării particulare. Numărul foarte mare de greșeli poate fi explicat numai dacă atribuim acest manuscris unui copist
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
text, iar apoi scria ceea ce citise. În aceste condiții, se puteau strecura foarte ușor în textele copiate greșeli de auz, de vedere sau de atenție 1. Este limpede că scribii încercau să corecteze greșelile pe care le descopereau în textele copiate. Adeseori, scribul tăia cu o linie cuvântul greșit și scria deasupra cuvântul corect; dacă greșeala se referea la vreun cuvânt sau la vreun pasaj lipsă, scribul îl adăuga fie în spațiul liber dintre rânduri, fie la marginea rândului. Întrucât copiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de bază, nu știa dacă notele marginale reprezentau o corecție a vreunei omiteri anterioare sau dacă era o simplă remarcă a copistului anterior. Așa se face că astfel de note marginale, numite glose, au ajuns să fie incluse în textele copiate, ulterior fiind recopiate de către alți copiști ca și cum ar fi fost părți integrante ale textului de bază. Generațiile următoare de scribi, între care se numără și masoreții, nu aveau voie să schimbe nici măcar un cuvânt din textele copiate. Chiar dacă se gândeau
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
incluse în textele copiate, ulterior fiind recopiate de către alți copiști ca și cum ar fi fost părți integrante ale textului de bază. Generațiile următoare de scribi, între care se numără și masoreții, nu aveau voie să schimbe nici măcar un cuvânt din textele copiate. Chiar dacă se gândeau sau erau siguri că un anumit pasaj din textul de bază era greșit, nu aveau dreptul să modifice textul; puteau, cel mult, să indice cu ajutorul anumitor semne, natura problematică a unor pasaje și să sugereze pe marginea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
timpul ilizibil; acesta este motivul pentru care, mai târziu, mai multe straturi de pergament erau cusute laolaltă formând un sul care putea fi înfășurat. Aceste materiale puteau de asemenea cădea pradă diferitelor microorganisme sau molii care aduceau mari daune textelor copiate. Apoi, ne putem imagina cum dispărea cerneala de pe pergamente dacă erau expuse la soare mai mult timp, sau cum se deteriora textul dacă venea în contact cu apa. De asemenea, nu trebuie să uităm că ustensilele cu care se scria
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
permiteau o mai mare mobilitate în mișcare, mai ales în călătorii. Cu timpul, codexul a devenit cel mai bun însoțitor al misionarului creștin. Adoptarea rapidă de către creștini a codexului, simboliza totodată ruperea de tradiția iudaică, în cadrul căreia textele sacre trebuiau copiate doar pe suluri. Până în zilele noastre, Sefer Tora, adică Pentateuhul folosit pentru lecturile publice de la sinagogă, se folosește în format de sul. La jumătatea secolului al II-lea d.Hr., formatul codexului era folosit pentru transmiterea tuturor Scripturilor Sfinte creștine
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fost oferit lui Yabeș, fiul celui din urmă Solomon, babilonianul, pentru a scrie pentru el însuși...” 1. Aceasta înseamnă că Yabeș a copiat pentru el însuși textul Bibliei după un original care avea colofonul Moșe b. Așer, incluzând în textul copiat și colofonul originalului, practică des întâlnită de altfel la mai multe manuscrise. Deși acest lucru nu a fost spus explicit de către cei ce s-au ocupat cu studierea codexului din Cairo, scrisul de mână al celor două colofoane este aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
inimii și a minții și a sufletului“. Manuscrisul a fost recopiat în întregime sau numai anumite fragmente, de mai multe ori, ceea ce dovedește o oarecare cir culație. Din cea de-a doua categorie fac parte Floarea darurilor, Pildele filosofești, Sindipa, copiate și re copiate alături de alte fragmente din cărțile populare sub forma unor miscelanee și ajungând să îndeplinească rol de „mici biblioteci portative“. Floarea darurilor are un capitol special intitulat Viciul desfrânării, iar Sindipa oferă cititorului o serie de povestioare în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vedea în paginile următoare în ce măsură învățăturile propu se au ajuns și la cu noștința populației și cum se regăsesc ele în pedepsele canonice aplicate de Biserică. Tex tul nu este unul de inspirație locală, el a fost doar tradus și copiat, intro dus apoi alături de alte fragmen te din maxime sau cărți populare alese în func ție de prefe rin țe le cititorului. Dar cum este definită sexualitatea conjugală? Procreația legitimă apare ca prin ci palul scop al căsătoriei. Un alt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt cuprinse în conferința, tipărită într-o broșură, Geniul și talentul în artă (1881). După o disociere între „geniu” și „talent”, conferențiarul își mărturisește atașamentul pentru arta ca „reprezentațiune a idealului”, deslușit în „formele naturei”, forme care nu trebuie niciodată copiate întocmai. Menirea frumosului este de a-l înălța pe acela care îl contemplă. S. este un maiorescian și un adept al teoriilor idealiste, schopenhauriene asupra artei. Sprijinit pe autoritatea lui Ferdinand Brunetière, deschide un „proces” romanului „realist” (de fapt, naturalist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
iar consecința este filosofia medievală în ansamblul ei. Astfel se dezvoltă partea rațională a imaginarului ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi, copiate și interpretate, reprezentând sursa Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele antice au fost valorificate parțial. Odată cu redescoperirea lor în perioada Renașterii a fost creat un adevărat bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a scăpa de sub tutela unei alte științe, a uitat de unitatea ce ar fi trebuit să existe în cunoaștere. Chiar dacă poate fi considerat primul dintre moderni, Bacon nu a uitat că există o unitate a intelectului uman care trebuia copiată și de științe. Pentru el nu există decât o singură știință, filosofia primă, de la care pornesc toate celelalte științe. Istoria și poezia, care în aparență sunt separate de celelalte științe, nu reprezintă decât ajutoare date filosofiei. Istoria, prin acumularea datelor
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta să se autodepășească, împlinindu-se într-un climat concurențial. Din partener de "întrecere", la "român", "celălalt" devine adversar sau chiar dușman. Realizarea de sine se petrece peste "celălalt", dincolo de orice regulă a jocului social, care rămîne doar o formă copiată, negociabilă, evocată doar pentru a fi ocolită. "întors cu spatele la istorie" care i-a adus cel mai adesea ratare și dezolare -, printr-un tipar valoric, atitudinal și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
viață în urma unei boli de piept. Cu toate că o parte a manuscriselor lui P. s-a pierdut la expoziția organizată de Muzeul Astra în 1905, se păstrează încă peste cinci sute de poezii, imnuri, balade, compuse de el însuși sau doar copiate. Opera sa principală este Stihos - adecă viers, lucrare caligrafiată între 1842 și 1844, având 1400 de pagini și cuprinzând 474 de cântări interpretate la principalele sărbători religioase și aranjate în ordinea calendaristică veche a anului (1 septembrie - 31 august). Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
fiind determinată de posibilitățile pe care le oferă terenul, de capacitățile grupării, de sistemul de apărare al țintei vizate și voit sau nu de ceea ce am putea numi "impactul politico-mediatic". Metodele teroriste se răspândesc prin contaminare, inovațiile sunt reproduse, acțiunile copiate. Stăpânirea câtorva tehnici permite, cu timpul, rafinarea lor21. Pentru efectuarea atacurilor bioteroriste, orice entitate teroristă are nevoie de un suport logistic specific, reprezentat de mijloace cunoscute, bănuite și/sau necunoscute. Pentru cele cunoscute, în prezent, laboratoare proprii, diferite întreprinderi ale
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
moderni 14. Având în vedere acest exemplu, ne este poate mult mai ușor să înțelegem anumite dificultăți cu care s-a confruntat însuși nepotul secretarului florentin și atunci, cine știe, anumite probleme cu care ne confruntam și care privesc documentele copiate și publicate în "regestul" acestuia apar într-o altă lumină. O situație asemănătoare se verifică cu un alt document, scrisoarea din 10 decembrie către Vettori față de care Ridolfi a avut aceleași rezerve, care a fost copiat de o altă persoană
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Decembris", scribul lui Ricci a scris "D", urmat de "oct.bris". Nu putem ști dacă acesta a făcut adăugarea din proprie inițiativă sau la cerință lui Ricci. Decizia de a modifica versiunea originală de "Decembris" în "oct.bris" în exemplarul copiat a fost cauzată probabil de doi factori. Primul dintre aceștia a fost eroarea, despre această am vorbit deja, prin care cuvântul "novembre" a fost înlocuit cu "settembre"; modificarea datei faimoasei scrisori din decembrie cu începutul lunii octombrie se leaga foarte
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
amintim că în multe orașe presele își încep activitatea prin tipărirea unei cărți liturgice sau a unei lucrări religioase. Editarea secolului al XV-lea cunoștea literatura antică, dar avea o predilecție pentru autorii pe care Evul Mediu i-a cunoscut, copiat, tradus și adaptat cel mai bine: 332 de editări ale lui Cicero, 165 ale lui Aristotel, 160 ale lui Vergiliu, 135 ale lui Esop și 135 ale lui Cato, 125 ale lui Ovidiu, 99 ale lui Vegetius, 93 ale lui
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai multe răspunsuri, e foarte probabil ca el să fie ulterior copiat cu privire la noi răspunsuri; și, dacă a achiziționat un „prestigiu negativ”, ca fiind un model rău pentru mai multe răspunsuri, este foarte probabil ca el să nu mai fie copiat și cu privire la noi răspunsuri. Par să existe cel puțin patru clase de persoane ce sunt imitate de ceilalți. Acestea sunt: 1) superiorii în vârstă sau în grad dintr-o ierarhie, 2) superiorii dintr-o ierarhie socială, 3) superiorii dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fost o temă prea greu de rezolvat: titlurile, autorii sunt, aproape fără excepție, nume importante dintr-o bibliografie fundamentală a oricărui literat de pretenție din Răsăritul european. Este învederată în primul rând familiarizarea lui N.B. cu literatura de factură isihastă, copiată și răspândită în epocă, aflată deja în biblioteci ca achiziție temeinică a veacului anterior. Această cunoaștere trebuie să fi început în timpul „uceniciei” la mănăstirea Bistrița din Oltenia și va fi continuat în timpul stagiului petrecut pe lângă Nifon al II-lea, știutor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
din punctul de vedere al doctri nei, al capacităților intelec tuale, al atenției, astfel Încît tex tele au fost deformate În felurite moduri. S-a ajuns la Împărțirea sulurilor de papirus În unități mai mici, pentru a fi mai ușor copiate: de aici au apărut erori și În divizarea și succesiunea cărților. HÎrtia Mult mai tîrziu, hîrtia a Înlocuit pergamentul; hîrtia a fost Întotdeauna folosită sub formă de codice. A fost inventată În afara spațiului european, de către chinezi,iar În 751 d.H.
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]