256 matches
-
nu este volnicu a pune în ea alte mărfuri fără voia și priimirea chiriașului. Chiriasulu se folosesce din chiria marfuriloru ce implinescu povară corabiei pe care elu a închiriat'o întrega. Articolul 445 Chiriasulu ce n'a încărcatu cătățimea marfuriloru coprinse în tocmela de inchiriarea corabiei, este datoru a plăti chiria întrega, la care s'a legatu prin tocmela. De a încărcatu mai multu, platesce pentru acelu prisosu, după pretulu hotaratu prin tocmela de inchiriare. - Daca însă chiriasulu, neincarcandu nimicu, se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
făcutu de către judecată pentru acesta. Articolul 480 Datoriile ce s'aru făcutu pentru cea din urmă călătorie a corabiei, se platescu mai înainte de catu sumele luate imprumutu pentru o altă călătorie de mai înainte, macaru de și a'aru fi coprindendu în zapisele de împrumutare că acele sume de mai înainte s'au lăsatu pe sema urmatorei, ori unei alte călătorii. - Sumele ce s'au luatu imprumutu în cursulu călătoriei, au precădere la plata de catu cele ce se voru fi
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
părțile la judecători aleși, la intemplare de prigoniri între dînsele, de se voru fi învoitu într'acestu chipu; - și de obște, tote cele-l-alte condiții ce s'au asedatu între tocmitorele părți. Articolul 491 Într'unulu și același contractu se potu coprinde mai multe asigurări, sau despre feliurimea marfuriloru sau despre deosebirea tacsei primei pentru fie-care dintr'însele, sau despre osebiții asiguratori pentru fie-care dintr'însele. Articolul 492 Obiectulu asigurări poate fi: trupulu corabiei, deșarta ori încărcată, înarmata sau nu, singura sau
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
că regii, și prin urmare acei ce aru cere să intre cu asemenea acte (pasporte), nu potu fi îngăduiți în condițiunile legii de față, ci numai prin plata dreptului de importu sau de transitu. Articolul 4 Dacă peste numerulu viteloru coprinse în regiile C. C, pastorii aru aduce d'o dată și alte vite, ele voru fi libere a se introduce în condițiunile prescrise pentru comerciulu generalu, adică sau prin plata dreptului de importațiune, de voru fi destinate pentru consumațiune în intrulu
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
anu, se apera de ori ce plata. ... De la versta de unu anu pînă la doui, platescu câte parale cinci-spre-dece de capu; era de la doui ani în susu, platescu că cei mari de felulu loru, adică câte trei-deci parale, precum se coprinde la litera b) de sub acestu articolu. Articolul 6 Tacsele de intrare, se platescu îndată, după deslararea și constatarea viteloru la biuroulu vamalu pe unde pastorii austrieni, ar veni cu vitele loru spre introducerea în intrulu terii. Articolul 7 Pentru fie-care
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
îngăduirea introducerii unoru asemenea obiecte inse se va face prin îndeplinirea reguleloru de declarare, revisia și înregistrarea, numerulu și felulu haineloru se va calcula după numerulu omeniloru ce aru întovărăși turmă la intrare (proprietarii, scutării, ciobănii slugi), câri se voru coprinde și în biletele de intrare. ... c) A se înapoiă în Austria în mărginirea termeniloru prescrise prin bilete de intrare, cu vitele ce au introdusu și prașila de la cele fatatore pe unu anu și cu producțiunile de lâna, branda lapte, mite
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
din modul de a simți al celor mai mulți dintre romantici. Acțiunea lor e surprinsă atît în reacțiile individuale, cît și în cele de grup, cum se întîmplă în aceste versuri de Grigore H. Grandea: „Dar un fior d-odată mulțimea o coprinse./ Cum valurile mărei, de vînturi iuți împinse,/ Merg de se sparg de țărmuri, ea se-ndesă gemînd/ Spre porțile grădinei [în care se ivise o femeie „frumoasă ca păcatul”- n. m], în cale tot spărgînd”4). Pentru Eminescu erotica e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care o găsim redata și la Hașdeu), cât și pe cea ulterioară, a lui Heerdegen (datând din 1875), care s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau doctrina flexiunii; 2. Doctrina funcțiunii cuvântului în propozițiune sau sintaxa propriu-zisă. Nouă clasificațiune a lui Heerdegen, precum se vede, nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ce vine grozavă,/ nici morții nenfrânte n-aduce zăbavă . Ironic, Macedonski, luat drept model al personajului Zoil - după cum atestă, de pildă, scrisoarea lui Alecsandri către Ion Ghica din 9 ianuarie 1883 - constată identificarea bătrânului dramaturg cu protagonistul său, poetul latin : Coprins de-al gloriei nesațiu,/ Albit de ani, dar tot copil,/ E lesne să mă faci Zoil,/ Când singur tu te faci Horațiu . Oricâtă vanitate inerentă ar ascunde asumarea acestui alter ego vestit, ea are la bază o identitate reală de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
polițiști. Dar la atâta depărtare de timp întotdeauna se pot strecura greșeli. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11876, 28 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 68 Urmează: Imediat ca fulgerul se răspândește în tot orașul zgomotul atentatului. O agitație grozavă coprinde toate cercurile politice, presa guvernului atacă opoziția cu furie, ziarul Epoca este acuzat, în special, că a înarmat brațul asasinului. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 2.) Pagina 69 Urmează: ...lipit cu otelul Athénée
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o epocă de o jumătate de secol, într-o epocă groaznică și neagră pentru * noi, privirea poporului bulgar a fost pururea țintită asupra malului stâng al Dunării. Tot ce e onest și notabil, tot ce avea vro inițiativă și fu coprins de ideea d-a salva patria sa nenorocită, tot ce n-a putut trăi și respira în Bulgaria robită lucra și trăia în sfânta Românie. Mi-aduc aminte precum și-aduc aminte toți amicii mei că cuvintele: România, București, Giurgiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
redactat următoarea adresă către studenții români din Cluj: „Fraților noștri, Studenți români din Cluj. Știrea lașului atentat îndreptat împotriva voastră de către sugrumătorii neamului românesc a umplut de amărăciune și de indignare inima tinerimii universitare din București. Dar să nu vă coprindă deznădejdea, căci loviturile dușmanilor voștri nu vor avea alt rezultat decât să grăbească ziua când vom trece munții spre a lupta alături de voi spre a sfărâma jugul ce vă apasă, după cum voi ne-ați trimis pe Gheorghe Lazăr spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Litere este format. El redactează un apel „la români“, cerându-le să se asocieze la sărbătorirea zilei de 21 octombrie (2 noiembrie). Sărbătorirea se va face prin publicarea unui album intitulat Centenarul Revoluției lui Horia de la 1784. Albumul a coprins: 1) Reproducția portretelor lui Horia, Cloșca și Crișan; 2) organizarea unui banchet la 21 octombrie; 3) crearea unui fond numit „fondul lui Horia“, destinat a ajuta pe românii subjugați căzuți victimă îndeplinirii datoriei lor de români.* Dintre toți membrii acestui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de idei între plenipotențiari asupra adoptării formei de discuțiune în privirea celor două texte și a competinței Congresului, înalta Adunare decide, după propunerea președintelui, sprijinită de d-nii Waddington și comitele de Saint-Vallier că mai întâi se va da citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare, și că, în scopul de a stabili un acord între cele două texte, un plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
egalitatea drepturilor și libertatea cultelor, s-au ivit dificultăți de redacțiune; acest articol într adevăr este comun pentru Bulgaria, Muntenegrul, Serbia, România și comisiunea trebuia să găsească o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i încingea”. Repetiția hiperbolizează senzația fiziologică și o transformă într-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i încingea”. Repetiția hiperbolizează senzația fiziologică și o transformă într-un chin care cuprinde întreaga ființă prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la o parte uitîndu-se cinevaș, vede întru acea cuprindere de copaci, o bucată de grădină mare, limpede și slobodă la vedere, în feliurimi înfrumusețări de loze, cari pricinuiesc veselie; și întorcîndu-se la ceialantă parte, întristarea și posomorârea trebuie să-l coprinză, căci se află întru o întunecoasă pădure întocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri și șăderi ascunse, și alte lucruri, care toate aduc întristăciuni și gânduri amestecate." Descrierea căderii Rinului prilejuiește și ea un mic poem bine gradat, solemn și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cer clienții. Iar Welles i-a scris purgativul „citrat de magneziu“ cu sirop de lămâie. Când farmaciștii au văzut că d-rul Drasch a început să scrie citrat de magneziu, s-au minunat. Tot atâta surprindere au pricinuit și rețetele care coprindeau medica mente cu vaselină. Drasch nu întrebuințase până atunci decât untură; numai după povața lui Welles s-a hotărât să renunțe la această grăsime. 180 bucureștii de altădată Într-o zi, stând pe gânduri, a spus acestuia: — Dacă te cunoșteam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la comentarii, presa serbă scrie articole entuziaste și în aer începe să miroase a iarbă de pușcă. „revista“ la teatrul național La Teatrul Național criză. Sala n-a mai fost acordată lui M. Pascaly, ci unei Societăți de actori care coprinde pe cei mai meritoși artiști ai epocii: Matei Millo, Demetriadi, Ștefan Vellescu, Frosa Popescu etc. etc. Adevărul era că genul melodramatic inferior al lui Pascaly nu mai plăcea oame nilor cu gust și pricepere cari cereau o schimbare a direcției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mai reproduc, dar titlul spune destul. Tot din Ghimpele: ieri și azi Dedicațiune unei statuie Când fuseși adusă-n țară Totul părea primăvară Ș-auzeai voci românești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar vântul pe cer se-ntinse Negura țara coprinse Ș-o cobe jelește azi: O să cazi! — O să cazi! Ieri când era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
răstimp, D., care face din venirea lui Caragiale un adevărat eveniment. Depozitarii din provincie, se spune într-un comunicat redacțional din 16 noiembrie, sunt rugați „să comunice numărul de foi ce va trebui să le expediem din numerele care vor coprinde articolele d-lui I.L. Caragiale”. Câteva zile mai târziu, la 18 noiembrie, se inserează un alt anunț: „Mâine vom publica, la rubrica «Cronica literară», primul articol al d-lui Caragiale. Articolul poartă titlul Pâinea noastră cea de toate zilele.” Textul
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]