341 matches
-
pe care marii dirijori ai orchestrelor renumite au acordat-o interpreților noștri. De altfel ar fi trebuit să fim mândri de declarația făcută de marele Daniel Barenboim, cel care a remarcat în anii precedenți nivelul artistic apreciabil al formațiilor noastre corale profesioniste. Apariția pe podium, chiar în a doua zi a Marii sărbători culturale românești, a corului Filarmonicii care poartă numele lui George Enescu, nu este întâmplătoare. Nu cred că doar respectul avut de maestrul dirijor pentru Enescu, pe care îl
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
spun bucureștenii. Expresia face referință la cineva care are rădăcini țigănești, dar pierdute, aproape estompată. Am făcut un pas înainte în înțelegerea "spiritului" orașului București, orașul meu adoptiv. Orașul de mătase. Concert de muzică sacră la Radio, susținut de o corală a Patriarhiei Române. O corală a contrastelor: un bas profund, à la russe, înalt, bărbos, cu o burtă impozantă înfășurată cu un brâu de mătase de o culoare violentă. Un trac. Un altist mic, bărbos și el, trac și el
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la cineva care are rădăcini țigănești, dar pierdute, aproape estompată. Am făcut un pas înainte în înțelegerea "spiritului" orașului București, orașul meu adoptiv. Orașul de mătase. Concert de muzică sacră la Radio, susținut de o corală a Patriarhiei Române. O corală a contrastelor: un bas profund, à la russe, înalt, bărbos, cu o burtă impozantă înfășurată cu un brâu de mătase de o culoare violentă. Un trac. Un altist mic, bărbos și el, trac și el, fără brâu, în schimb. Merg
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe care-l va conduce până la sfârșitul vieții. Gavriil Musicescu a ridicat această formație, în scurt timp, la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului. Cântecele patriotice și de masă - peste 100 la număr - flutură adesea pe buzele sutelor de coriști care poartă, astfel, pretutindeni
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
energiile unui grup. De atunci am văzut că forța talentului tău e mai Întâi aceea de a convinge o echipă să se angajeze trup și suflet Într-o direcție, pentru un țel. Magnetismul tău, Încrederea ta În această expresie colectivă, corală care e teatrul de grup produce energii necunoscute. Nu pot uita nici acum mișcările complet omogene, implicația colegilor noștri, dedicarea lor fără rezerve În acest exercițiu, care era totuși mai mult decât un exercițiu (să faci Ubu era un „micro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
poartă deja un nume: Cantores Amicitiae. Studenți cu certe virtuți artistice, tinerii noștri au produs emoții de ținută unui public receptiv, altul decât la celelalte concerte amintite. Sub conducerea cunoscutului profesor ieșean Nicolae Gâscă, formația a atins un nivel elevat. Corala, mereu primenită și întinerită din punct de vedere al componenților ei, prin experiența câștigată în multe confruntări internaționale la care a cucerit numeroși lauri, se impune de fiecare dată în fața publicului. Prima parte a Concertului, din seara de 23 decembrie
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pentru Unitatea Românilor de pretutindeni, Liga Culturală “Bucovina”, Uniunea “Vatra Românească” și Asociația Veteranilor de război, s-a protestat În legătură cu evenimentele antiromânești din Transilvania. Cu acest prilej dna. Cecilia Oiescu 129 a dat citire declarației adresată Guvernului României. In Închieiere Corala centrului Militar Iași a interpretat un program de cântece patriotice. 21 martie Vizita unui grup de elevi de la Liceul “C. Stere” din Soroca. 26 martie Ginta Latină, Inspectoratul de Cultură Judetean Iași și Biblioteca “Gh. Asachi” Iași au aniversat -“77
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ei duduia Sofica a avut cea mai frumoasă voce. Cânta orice, de la operă la romanțele ce se potriveau cu o tinerețe și o lume din care mai supraviețuia amintirea tabietului cu cafeluță și cu flori în vaza de pe masă. Vestita corală „Doina” din Dolhasca se sprijinea pe vocea dumneaei. Fiind singură, în 1944, duduia Sofica n-a plecat în refugiu. Amestecată între căruțe, vaci și cai, a trebuit să suporte ororile evacuării, cu ea luându-l doar pe Bob. Trecea zilnic
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
loc `nt`lniri informale ale românilor care se reuneau aici pentru a asculta muzică, pentru a discuta probleme de interes comun cum ar fi situația din țară sau din exil. Aici a expus pictorul român F. Stoica sau a concertat corala condusă de Traian Popescu. RFE, Item nr. 3065/54. Acesta din urmă a susținut conferința cu titul Vaticanul, la 3 iulie 1954, subliniind rolul jucat de Vatican `n lupta `mpotriva comunismului. Vezi RFE, Item nr. 6885/54. De pildă, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
culturii A. Domeniul creației muzicale Articolul 10 Criteriile de atribuire a indemnizației de merit în domeniul creației muzicale sunt următoarele: a) compoziții muzicale prestigioase în genurile: opera, balet, opereta; muzică simfonica (simfonii, concerte); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri); muzică corala; muzică ușoară și jazz; ... b) creații muzicologice de anvergură cu profil: bizantinologic, istoriografic, analiza creație, eseistica, lexicografie, folcloristica, cronică muzicală; ... c) premii naționale și internaționale; ... d) distincții, medalii, decorații, titluri; e) prezente internaționale; ... f) participări la concursuri, jurii, festivaluri; ... g
NORME din 17 iulie 2003 de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151244_a_152573]
-
câte unui dicteu la 1, 2 și 4 voci ... 2. Specialitatea Armonie: a) Armonie: armonizarea unei teme de 16 măsuri (8 măsuri sopran și 8 măsuri baș dat, necifrate) ... b) Citire la prima vedere la pian, cu analiza armonica (3 Corale de Bach, prin tragere la sorți). ...�� 3. Specialitatea Istoria muzicii: a) Elaborarea unui proiect didactic: subiectul va fi stabilit de comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări
METODOLOGIE din 14 noiembrie 2002 privind miscarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149105_a_150434]
-
reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești III. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora, cu exemplificări. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera. Caracteristicile și analiza acestora; exemple IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Folclorul, sursă de inspirație pentru creația muzicală cultă; trăsături generale, exemple 2. Elemente de structură a muzicii populare românești. Genuri ocazionale și neocazionale, exemple. 3. Trăsături caracteristice
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora: exemple. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera; caracteristicile și analiza acestora. III. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planurilor de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești III. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora, cu exemplificări. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera. Caracteristicile și analiza acestora; exemple IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Folclorul, sursă de inspirație pentru creația muzicală cultă; trăsături generale, exemple 2. Elemente de structură a muzicii populare românești. Genuri ocazionale și neocazionale, exemple. 3. Trăsături caracteristice
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora: exemple. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera; caracteristicile și analiza acestora. III. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planurilor de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de persoana care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului, anunțarea persoanelor participante și a cadrului în care are loc ceremonia; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Parada militară națională Articolul 43
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
de preotul militar/civil, fără cântare; ... b) alocuțiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Ziua Unirii Articolul 40 (1
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
de preotul militar/civil, fără cântare; ... b) alocuțiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Ziua Unirii Articolul 40 (1
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
în special pentru acest scop. În 1909 școala și-a găsit un locaș propriu prin terminarea unei construcții destinată invățământului. Viața școlară este completată de viața culturală. În localitate există formația corală “ Cântarea Brăneșteană” care are circa 60 membri. Formatia corala a fost creata in anul 1888. Membri săi au diferite ocupații: țărani, profesori, ingineri, comercianți etc. Corul, sub conducerea dirijorului Dumitru Bendic, a interpretat pe diferite scene din țară la Galați, Câmpina, Sinaia, București, Pitești, Brașov etc dar și din
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
o fosta cârciuma, iar în 1962 a început construcția unui cămin nou care se compune din sala de cinematograf și alte festivități, bibliotecă, discotecă, o sală pentru nunți și hore. Dintre formațiile care și-au desfășurat activitatea putem menționa formația corala care cuprindea peste 100 coriști, pe acea vreme unul dintre corurile valoroase ale județului.
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Americii, Canada și Turcia. Începuturile "Corului de Copii Radio" se leagă de numele lui Dumitru D. Botez și al dirijorului Ion Vanica, cei doi fiind cei care, în toamna anului 1945, au pus temelia primei generații care a alcătuit această corală. Alcătuit inițial din numai 12 copii, în numai câțiva ani, corul câștigă aprecierea conducerii publicului de specialitate și nu numai, ajungând în 1951 și 1953 la Festivalul Mondial de Tineret, unde devine laureat al acestuia. În cei 60 de ani
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
Orchestra de Stat Bavareza,și sub bagheta unor mari maeștri români și străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jin Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta. Multe cariere artistice și-au început formarea muzicală în cadrul acestei corale precum: Ileana Cotrubaș, Elena Voinea, Voicu Enăchescu, Dan Dumitrescu, Roxana Briban, Roxana Constantinescu, etc. În 2004, cu 3 ani înaintea intrării României în U.E., a primit titlul de AMBASADOR Cultural al Uniunii Europene. Ca o recunoaștere a calităților vocale și
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]