341 matches
-
2010 - primește Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid, Macedonia, unde a participat alături de corul SOUND. 2008 - primește Medalia de aur la secțiunea folclor „A cappella” și Medalia de argint la categoria „Coruri mixte de cameră” la Olimpiada Corala Mondială de la Graz, Austria, împreună cu SOUND. 2005 - în cadrul celei de- XI-a ediții a Concursului Internațional de Muzică Sacra de la Preveză, Grecia, a participat alături de corul SOUND și a fost recompensat cu Premiul pentru cel mai bun dirijor al Festivalului
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Corurilor din U.E., organizație patronată de Parlamentul European, unde este numit Președinte al Biroului Național pentru România. Între 2000 și 2006, la invitația Asociației Cantascuola din regiunea Piemonte, Italia, participă la proiectul CORI DI GIUNIO cu un Curs de măiestre corala pentru formațiile corale de copii din regiunea Piemonte reprezentate de cca. 25 de dirijori de cor. Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie 1999
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
de cca. 25 de dirijori de cor. Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie 1999, participă la al V-lea Simpozion Mondial de Muzică Corala organizat de Federația Internațională a Muzicii Corale (IFCM) la Rotterdam, Olanda. Printre altele, asista și la cursurile de măiestrie ale lui Eric Ericson. În decembrie 1999, este ales consilier al Comitetului Executiv al acestei organizații. Susține atelierul de lucru cu
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
la „Ranssegna Internazionale di Voci Bianche” la Torino, Italia, în 1997. Din 1996, cănd înființează Fundația Culturală SOUND, se preocupă de realizarea unor proiecte anuale menite să contribuie la educarea copiilor și tinerilor prin artă cantului: Simpozionul Național de Muzică Corala de la Sinaia, Festivalul Corurilor de Copii și Tineret de la Bușteni, Master Class de dirijat coral la Sinaia și București, editare de partituri ale compozitorilor români contemporani, editarea Jurnalului coral „a capella”. Înființează, în 1994, Grupul Coral SOUND la Casa de
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
TVR, Pro TV și Tele 7 abc). Cu Grupul Coral SOUND a câștigat cele mai înalte distincții la al III-lea Concurs European de Muzică Religioasă de la Noyon-Franța (1998) și la Concursul Coral Internațional de la Bad Ischl-Austria, în 1999. La Prima Olimpiada Corala Mondială organizată în iulie 2000 la Linz-Austria, obține Medalia de argint la secțiunea Cor mixt cameral și Medalia de aur la Folclor „a cappella”. În 2005 câștiga Medalia de aur și Premiul Special pentru cel mai bun dirijor al Concursului
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esențele perene ale melosului
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Astăzi muzică bizantina este prezentă doar în serviciul liturgic din bisericile ortodoxe, întâlnită sub numele de "psaltica". Deși unele biserici ortodoxe autocefale, cum ar fi Biserică Ortodoxă Rusă, nu mai folosesc acest gen de muzică, fiind înlocuită cu muzica corala specifică lumii occidentale, în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina ca fiind o artă ecleziastica care încearcă să exprime o frumusețe transcedentală, Dumnezeiasca, originală și unică) a artei
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
premiul al III-lea la Concursul National dedicat Festivalului Mondial al Tineretului (1957) și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1968). s-a remarcat prin partituri camerale, vocale și simfonice. Creația sa cuprinde muzică de teatru, vocal-simfonică, de cameră, vocală și corală.
Ștefan Mangoianu () [Corola-website/Science/334917_a_336246]
-
o fosta cârciuma, iar în 1962 a început construcția unui cămin nou care se compune din sala de cinematograf și alte festivități, bibliotecă, discotecă, o sală pentru nunți și hore. Dintre formațiile care și-au desfășurat activitatea putem menționa formația corala care cuprindea peste 100 coriști, pe acea vreme unul dintre corurile valoroase ale județului.
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
ale evreilor din U.R.S.S. Numeroase instituții evreiești erau închise, studiul limbii ebraice și emigrația în Israel erau interzise. În cursul șederii în Uniunea Sovietică, Golda Meyerson a asistat la serviciile divine de Rosh Hashana și Yom Kippur la Sinagoga Corala din Moscova, unica sinagoga a cărei funcționare era permisă în capitala rusă. La intrarea în sinagoga, ea a fost întâmpinată și aclamata de mii de evrei entuziasmați. În 1949, Meyerson a fost aleasă că deputata în parlament - Knesset - pe lista
Golda Meir () [Corola-website/Science/304410_a_305739]
-
tehnica de serie. Lucrările dumnealui au fost editate și imprimate la radio, televiziune și pe discuri. Multe cântece au fost premiate la diferite concursuri. Interpreții cântecelor sunt: Nadejda Cepraga, Ion Suruceanu, Olga Ciolak, Anastasia Lazariuc, ansamblul «Contemporanul» (formație «Noroc»), capelă corala «Doina». A. Luxemburg - autor de cântece populare pop « În Moldova mea frumoasă», «Băieții veseli». Lucrările dumnealui au fost interpretate în fosta URSS, România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Italia, Franța, Israel și SUA. Din 1990 și până în 1995 A. Luxemburg a
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
muzicală autohtonă și străină. Concertul de la Ateneu a fost o manifestare dedicată exclusiv muzicii bizantine: autentice - din repertoriul românesc de Paște, cu Macarie ieromonahul (aranjament de D.G.Kiriac), Ioan Popescu-Pasărea (aranjament N.Lungu), Constantin Dragușin și Marcel Spinei - interpretate de Corala de muzică psaltică condusă de pr. compozitor Constantin Drăgușin, și muzică contemporană de influență bizantină, cu lucrări de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu, Petros Franghistas, Felicia Donceanu, Dimitri Nicolau, Doru Popovici și Marcel Spinei, în rezonanța ansamblului CONTEMPORAN condus de compozitorul
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
cu Orchestra Reprezentativă a Armatei, dirijor Aurel Gheorghiță (lucrarea a obținut Premiul U.C.M.R., martie, 2012). Așa după cum comenta publicului compozitorul pr. Constantin Drăgușin, “această lucrare poate fi considerate o frescă a patimilor Mântuitorului în ultimele clipe de viață pământească”. Corala de muzică psaltică de la biserica Podeanu din București, oblăduită de părinții acestei biserici: paroh pr. Vasile Ailoaiei, pr. C-tin Strugariu și pr. C-tin Drăgușin, care a fost Invitata ansamblului CONTEMPORAN, a interpretat cu multă acuratețe și profundă aplecare
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
al Studioului Muzical „AS“ din Vîrșeț (Iugoslavia), „Laudes Christi“ din Timișoara, Ansamblul „REA“ Assos-Korinthia (Grecia) și „Bassano“ din Bassano del Grapa (Italia). În 7 iunie, de la ora 11, vor evolua corurile de tineret „Armonii“, „Osana“ și „Harul“ din Lugoj și Corala „Misericordia“ a Bisericii Greco-Catolice din Timișoara. De la ora 17 va fi rândul corurilor „Doina“ din Turnu-Severin, „Lira“ din Lipova, „Eclesia“ din Timișoara, „Millenium“ din Slatina și „Oameni de arme“ al Jandarmeriei Române din București. Corul „Bassano“ va concerta în 7
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
l Masă caldă pentru nevoiași De peste 10 ani, Lions Club Timișoara desfășoară activități în sprijinul persoanelor defavorizate social de pe plan local, dar și din județul Timiș. În prag de sărbători, membrii clubului au organizat un concert de colinde susținut de Corala „Sabin Drăgoi” la Spitalul din Jebel, dar și la căminul de bătrâni „Caritas” și spitalul din Ciacova. În cadrul acțiunii au fost distribuite 260 de pachete conținând dulciuri în valoare de 16 milioane de lei, iar la spitalul din Jebel au
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
de socializare forțată) și unul, foarte limitat ca proporții, viața petrecută în familie. Privitor la „oferta” fabricii, am descoperit că în Nicolina exista deja o tradiție a „distracției”. Renumita fanfară, posibilitatea practicării unor sporturi de performanță, ansambluri de dansuri sau corale, brigăzi artistice și formații de muzică ușoară. Cei înzestrați cu talent literar, mai mult sau mai puțin, puteau exersa în paginile publicațiilor uzinei, care apăreau cu contribuția aproape exclusivă a angajaților. Chiar dacă erau catalogate drept activități opționale, devenea aproape imposibil
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
spun bucureștenii. Expresia face referință la cineva care are rădăcini țigănești, dar pierdute, aproape estompată. Am făcut un pas înainte în înțelegerea "spiritului" orașului București, orașul meu adoptiv. Orașul de mătase. Concert de muzică sacră la Radio, susținut de o corală a Patriarhiei Române. O corală a contrastelor: un bas profund, à la russe, înalt, bărbos, cu o burtă impozantă înfășurată cu un brâu de mătase de o culoare violentă. Un trac. Un altist mic, bărbos și el, trac și el
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la cineva care are rădăcini țigănești, dar pierdute, aproape estompată. Am făcut un pas înainte în înțelegerea "spiritului" orașului București, orașul meu adoptiv. Orașul de mătase. Concert de muzică sacră la Radio, susținut de o corală a Patriarhiei Române. O corală a contrastelor: un bas profund, à la russe, înalt, bărbos, cu o burtă impozantă înfășurată cu un brâu de mătase de o culoare violentă. Un trac. Un altist mic, bărbos și el, trac și el, fără brâu, în schimb. Merg
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
legionarismului interbelic. Nici o noutate că muzica a fost înhămată la toate caleștile regale sau imperiale și la toate căruțele ideologice. Sigur, e o diferență între cultura suburbană „nouă“, a manelelor și apelurile muzicale la „soarele de pe cer“, ce au precedat coralele în cinstea șantierelor de pe diverse văi. Dar nu am idee ca legionarismul să fi lăsat în urmă capodopere muzicale, după cum nici de pe urma nazismului nu cred să fi rămas ceva de neuitat. În Germania, reciclarea și piedestalurile noi pentru muzica lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
etică a anonimatului. Potrivit lui Blaga, dintr-o atare etică decurge "jertfirea individualității ca individualitate și prefacerea ei în forță, pusă în serviciul unui gând care o întrece". O Baladă de Nicolae Dabija, text cu suport transindividual are anvergura unei impozante corale; suflul tonifiant al mulțimilor trece în primul plan: Cât Luceafărul răsare Și în cer e sărbătoare Și e pace pe pământ Mai există ceva sfânt. Cât avem un sat, departe, Și un grai ce n-are moarte, Cât ai zice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este fiabilitatea lor: ele prevăd totul. Adică tocmai definiția academismului. Este pură desuetudine, întârziere a creștinătății din Orient față de laicitatea occidentală faptul că liturghiile ortodoxe interzic imaginile și sunetele de origine mecanică? Nu se pot înlocui, spun teologii ortodoxiei, o corală printr-un disc, o icoană printr-o o fotografie sau o frescă printr-o serigrafie fără ca ritualul să-și piardă din eficacitatea carismatică. Icoana este expresia vie a credinței și doar ceea ce este viu poate să-i răspundă lui Dumnezeu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori ca o ceremonie de ingerare a excrementelor și ca o „corală satanică”, prin intermediul unor colinde scabroase 28. De Bobotează se Înscena, de asemenea, o ceremonie satanică, În cadrul căreia botezul era desacralizat, iar urina era pe post de aghiazmă 29. În Duminica Floriilor era mimată intrarea lui Hristos În Ierusalim: o victimă
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la competiții naționale și internaționale”, este acela că „dascălii și elevii acestei școli sunt ferm convinși că nu pot răzbate decât prin excelență”, ar putea constitui motto-ul acestor vizite documentare. A urmat o vizită la complexul „Marcel Guguianu”, unde „Corala Voces”, sub bagheta prof. Cristin Ciobotaru, a susținut un recital de excepție. Evenimentul a constituit un moment emoționat în care pe lângă prezentarea artistului, sculptorul bârlădean Marcel Guguianu, s-au evocat numeroase amintiri. Amintiri legate de înființarea corului cadrelor didactice vasluiene
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de alte activități ale C.C.D. Vaslui, ale bibliotecarilor din județul Vaslui. încheierea zilei s-a făcut prin vizită la biblioteca Mănăstirii Moreni, unde s-au purtat discuții interesante privind atât biblioteca cât și istoricul mănăstirii. În cadrul înălțător al bisericii mănăstirii „Corala Voces”, le-a mai încântat auzul și sufletul cu câteva piese de factură religioasă din repertoriul național și internațional. A doua zi a avut un program la fel de bogat în informații și evenimente. Au avut loc vizite documentare la „Movila lui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
artistic doamnelor prof. Lupu Valentina și director de atunci, prof. Muza Maftei. Fie ca sprijinul muzical să dăinuie mereu în sufletele acestor minunați coriști, pentru a transmite publicului ascultător toată paleta de sentimente umane. Vivat Musica! prof. Cristin Ciobotaru dirijor corala „Voces” C.C.D., Vaslui, Educație pentru informație - la ora bilanțului - de la proiect la realitate Ca urmare a colaborării dintre Ministerul Educației Naționale și Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București, în baza OMEN nr.5135/22.XII
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]