799 matches
-
Fall Ouț Boy " Take This to Your Grave" și "From Under the Cork Tree" au amândouă sunete și influențe pop punk și punk rock, iar "Infinity on High" conține o mare gamă de stiluri și instrumentație, incluzând aranjamente orchestrale și corale („Thnks fr th Mmrs” și „You're Crashing, But You're No Wave”) și o balada la pian mai lentă („Golden”). Influențe R&B pe "Infinity on High" se află pe cântece că „This Ain't a Scene, It's
Fall Out Boy () [Corola-website/Science/328816_a_330145]
-
este reuniunea corală din cadrul Liceului de artă „Ioan Sima” din Zalău, aflată sub bagheta dirijorului prof. dr. Ioan Chezan, de la înființare (1971) până în prezent. ia naștere în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Liceului de artă „Ioan Sima” din Zalău, aflată sub bagheta dirijorului prof. dr. Ioan Chezan, de la înființare (1971) până în prezent. ia naștere în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o formație corală camerală a Clubului tineretului din Zalău. Formația, alcătuită din profesori și elevi ai Liceului Pedagogic, a susținut concerte alături de celelalte colective artistice ale acestuia, instituția beneficiind și de orchestră de muzică populară și de muzică ușoară. Formația, alcătuită din profesori
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
începeau să vină să concerteze ansambluri renumite, de exemplu, Corul Filarmonicii din Cluj-Napoca a concertat în comun cu Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Sălaj, se va organiza, în Zalău
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
au regenerat continuu formația, menținând-o mereu tânără. Devenite pepiniere de noi coriști, Școala de Arte Zalău și, ulterior, Liceu de Artă „Ioan Sima” din Zalău, s-au implicat în asigurarea continuității la cote tot mai înalte a acestei formații corale, prin aportul dirijorului, profesorilor și al elevilor. Pe plan național Participarea la festivalurile: "Infantes Maris" (Constanța, 1997), "Doina Someșană" (Năsăud), "Festivalul Coral de Primăvară" (Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare), "FestivalulCo Coral „Liviu Borlan”" (Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca), "Festivalul „Tudor Jarda”" (Năsăud, 2008), "Reuniunea corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Baia Mare), "Festivalul „Augustin Bena”" (Cluj-Napoca, 1998, 2000), "Concursul coral pentru coruri de tineret" (Cluj-Napoca), "Festivalul „Tudor Jarda”" (Năsăud, 2008), "Reuniunea corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
corală internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan internațional Camerata a avut ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
participând la schimburi culturale cu formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică și contemporană: „"Iubește-mă frumoaso"” de Luca Marenzio, „"Te duci, iubito"” de Filippo Azzaiolo, „"Cântecul pescarului
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Visul marilor străbuni"”, „"Românie, stindard de libertate"”, versuri de prof. Iulian Suciu, muzica de Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a Festivalului „Cântarea României”. Abordarea creației corale românești în ipostaza ei cultă și populară a avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În anul 2000, în cadrul Festivalului Augustin Bena, formația din Zalău a fost întâmpinată cu aplauze la scenă
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În anul 2000, în cadrul Festivalului Augustin Bena, formația din Zalău a fost întâmpinată cu aplauze la scenă deschisă, fiind deosebit de apreciată pentru calitatea interpretării lucrărilor corale și a repertoriului abordat: „"Heruvic"” de Ioan Chezan și Eugen Pînzar, „"Ave Maria"” de Marius Cuteanu, „"Colind din Sălaj"” și „"Mare hibă-i la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de Adrian Pop, „"Cucule, de unde vii?"” de Ioan Chezan, „"Ce vii bade târzior"” și „"Hai sură"” de Augustin Bena. Muzică românească Muzică religioasă Lucrări corale din literatura muzicală universală Lucrări vocal-simfonice
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
realizate în călătoriile făcute prin județele Gorj, Vâlcea și Argeș, un fond de fotografie documentară, ajuns până în zilele noastre și aflat acum în patrimoniul Muzeului de Artă din Drobeta-Turnu Severin. În anul 1902 este printre cei care pun bazele „Societății corale Lira Gorjului”, devenită până la Primul Război Mondial un focar artistic atât pentru zona Gorjului cât și pentru regiunea din jur. Contribuția sa la dezvoltarea vieții culturale din România este recunoscută inlusiv de "Enciclopedia Română". A fost eminamente reprezentativ pentru impunerea
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
din anii 1980. La acea dată, cântecele ironizau adesea caracteristici ale vieții sovietice și încercau să păstreze identitatea letonă. Ele au contribuit la coagularea protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit a opta ediție a Jocurilor Corale Mondiale, găzduind peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste 70 de
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
protestelor împotriva URSS și au făcut ca popularitatea poeziei să crească. După independență, teatrul, scenografia, muzica corală și cea clasică au devenit cele mai importante ramuri ale culturii letone. În iulie 2014, Riga a găzduit a opta ediție a Jocurilor Corale Mondiale, găzduind peste 27.000 de coriști din peste 450 de coruri reprezentând peste 70 de țări. Festivalul este cel mai mare de felul său din lume și se ține la fiecare doi ani, de fiecare dată într-un alt
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
ajungând în 1893 la cea de-a 53-a ediție. Dacă opera a avut succes la public, ea era mult mai puțin apreciată de dirijori și muzicologi. Dirijorul Karl Böhm o descria ca fiind o lucrare “pe gustul unei societăți corale din provincie”. Deși Gustav Mahler nu putea să sufere opera, el a fost obligat să o dirijeze la Praga începând din septembrie 1884 și de 151 de ori după aceea, neplăcerea lui crescând cu fiecare reprezentație. Când Mahler s-a
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
lucrări atribuite. În timpul vieții Vivaldi a publicat 40 de culegeri de "sonate și concerte", dintre care 13 sunt numerotate ca opusuri, ca de ex.: Antonio Vivaldi a scris și un număr de 90 de opere, precum: Muzica sacră, vocală și corală (mise, psalmi, antifoane, imnuri, cânturi, motete, oratorii, arii, cantate, serenade):
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu Coruri • "Peisaj", madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez • "Țara mea", cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969 • "Suită corală", cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1969 • "Suită corală", cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora • "Ofrandă", cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971 Două cântece de leagăn", cor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez • "Țara mea", cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969 • "Suită corală", cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1969 • "Suită corală", cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora • "Ofrandă", cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971 Două cântece de leagăn", cor pe voci egale (versuri populare), Iași, 1971 "Suită corală", cor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Suită corală", cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora • "Ofrandă", cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971 Două cântece de leagăn", cor pe voci egale (versuri populare), Iași, 1971 "Suită corală", cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1972 • "Revedere", poem coral (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 1972, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache • "Trei colinde profane", București, 1973 • "Omagiul lui Picasso", poem coral (versuri de Florin Mihai Petrescu) p.a. 7
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]