247 matches
-
ca niște șușoteli, ca o tupăială de șobolani, ca niște gemete. Dacă o fi taică-tu acolo, te biruie gândul În timp ce te uiți pe gaura cheii. Nimeni. Doar ticăitul ceasului C.F.R. cu clopot. Deasupra ta se scutură flori albe de corcoduș. Aștepți până ce tanti Angela o să se Întoarcă de la serviciu. În acest timp, te joci cu pisica, te uiți la cer și te gândești la Gagarin. Când ea vine de la fabrică, o filatură de pe lângă depoul de tramvaie Dudești, și intră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu coliva la Mogoșoaia la biserica lor. Doar Constantin Brâncoveanu plecă de dimineață. În târg, o clipă soarele își arătă fața și vodă râse de unul singur din toată inima. De după zăplazuri, de după ziduri boierești, își sumețeau coroanele caișii și corcodușii ninși de floare. „Primăvară târzie, pometuri multe, țuică tare”, gândi el aducându-și aminte că în zori, din foișorul palatului de la Mogoșoaia, dincolo de ceața subțire a lacului și de vălul galben-verzui al sălciilor pletoase, i se păruse că vede ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zori, din foișorul palatului de la Mogoșoaia, dincolo de ceața subțire a lacului și de vălul galben-verzui al sălciilor pletoase, i se păruse că vede ca niște năluci de focuri, vălătuci de fumuri roz alburii. Acum știa că nu era părere, erau corcodușii și caișii cu floarea înmugurită; poate să plouă cât vrea în timpul Prohodului, sigur că de Paște va fi soare, că la Târgul de Afară se vor învârti până-n nori dulapurile, că va răsuna zăvoiul Colentinei de râsete de fete și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă retrag cu beizadea Ștefan să-l învăț ce trebuie să știe un tânăr logodnic! Se înseninase. Discul știrbit al lunii - pentru că în urmă cu patru zile fusese lună plină -, ridicat binișor deasupra orizontului, lumina târgul Bucureștiului potopit de mireasma corcodușilor și cireșilor îmbobociți. Vodă, Ștefan și Turculeț, călări, străbăteau la pas mahalaua Bălăceanului. — Și ce legătură spuneai că este între domnia ta și starostele Turculeț de la Suceava? întrebă voievodul. — Măria ta, cred că nici una; eu sunt fecior din flori crescut pe la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
eu acum îi văd pe toți deodată înfloriți. — Neică Mihai, ți se pare, sunt doar trandafirii, glicinele, rodiii și perii turcești. Acu’ o lună erau într-adevăr toți deodată, cum nu s-a mai văzut: cornii și scorușii din pădure, corcodușii, caișii și piersicii pitici, și merii, și cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din soarele de afară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
asupra Paștelui, s-au plâns că vor să mai aștepte creștinește. Nimic! Porunca-i de la sultan și nu-i loc de învoială. — Doamne ferește, în Vinerea Mare? se miră beizadea Constantin. Ștefan se ridică și se îndreptă spre fereastră. Zâmbi spre un corcoduș gata-gata să înflorească și numără visător caișii și piersicii înfloriți. O întrebare năstrușnică îl făcu să râdă: oare ce face acum Pistruiata cea cu ochi verzi? — Ce mai e prin târg, cuvioase? întrebă domnul. — Ce să fie, femeile vopsesc ouă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Încă nu ne-am umilit îndeajuns, Doamne Iisuse Hristoase, până una, alta s-a ras în cap. E mai igienic, desigur, dar și mai economic, pentru că părul consumă și trebuie hrănit, și uite că nu-ți mai permiți. Duzilor și corcodușilor cu crăcile încărcate de rod pare să le priască seceta. Fructele coapte cad, se borșesc și fermentează pe pământul uscat, străbătut de crăpături șerpuite, în care poți băga pumnul. Ar ieși ceva rachiu din zeama asta de dude și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
păr, și-a privit lung picioarele care începuseră să se dezmorțească bine de tot dupa atâtea exerciții de qigong, apoi a rostit cu jumătate de gură: Te pomenești că îți trece prin cap că la mănăstire o să mă cocoț prin corcodușii maicilor sau ce?... O să fluier în biserică ori ce alte năzbâtii crezi tu că aș fi în stare să fac? Arm s-a oprit din amestecat ness-ul în ceștile mari, albastre, cumpărate de ea zilele trecute și a tăcut
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
casele se desfăceau, strămutându-se în sat. Prefăcută după foc, în câțiva ani, numai străvechea casă a holteiului mai stăruia între copaci, lăsată din nou într-o râlă și trasă în pământ. Cu crengi înmugurite în fiecare an, o adăposteau corcodușii bătrâni din jur. Toți cei ce născuseră și trăiseră în ea s-au mutat fie la cimitir, fie în sat, iar unii erau plecați în lume. Patru neamuri se perindaseră la vatra ei, dormind pe laițele din scândură cioplită cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
femeia după el, minusculi, veneau pe o cărare. Alții lucrau frânți de șale, aproape atingând pământul cu frunțile, pierduți în mijlocul vreunei tarlale îndepărtate. Treceam uneori prin sate prăfoase, cu copii îmbrăcați orășenește pe la porți, cu căsuțe răsărind dintre gutui și corcoduși, cu bodega în mijloc, plină de bețivi... Magazinul sătesc, cu câteva damigene în vitrină, și bisericuța cu acoperiș de tablă stăteau față-n față, încuiate amândouă, despărțite de întinderi de pă-mînt bătătorit. întîlneam câteodată bicicliști cu băștile înfundate până la sprâncene
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de grade. Cu amuzantă seriozitate i-l puse Puiei la subțioară. Stăteam toate în jurul fetiței ca niște doftori la căpătâiul unei prințese muribunde. Deodată am început să percepem schimbarea. Prin geamul cu perdeluțe al camerei văzuserăm de la sosire coroana unui corcoduș cu fructele încă verzi și streașină casei vecine, cu jgheab și burlan. Când ne-am ridicat ochii de pe termometru, toate acestea dispăruseră. Doar cerul albastru ca turcoaza, cu nori alburii, se întindea în cadrul dreptunghiular al ferestrei. Simțeam în același timp
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deveni deodată cerul liniștitor, albastru, cu norișori, pe care-l priveam prin fereastra camerei Puiei. Prietena noastră bolnavă se ridicase în capul oaselor și zâmbea. Ester, ciudata Regină Galbenă, rămăsese cu termometrul în mână, iar prin fereastră vedeam din nou corcodușul și cornișa casei vecine. Termometrul arăta tot 36 de grade, ca la început. Am mai rămas puțin lângă Puia, care ne promisese că va sta cuminte în pat ca a doua zi să fie bine, iar apoi am plecat, fiecare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Dar eu, personal, nu cred. Coates Își ridică brațele și le lăsă să-i cadă, moi. Ed desfăcu pachetul de țigări. — Știu, Îți taie circulația. Ray, tu ai douăzeci și doi de ani. Corect? Coates: — N-o mai lua pe după corcoduș. Zi ce vrei. Voce spartă, distonantă. Ed Îi cercetă gîtul - vînătăi, urme de degete. — Te-a strîns de beregată vreunul din polițiști? Nici un răspuns. Ed spuse: — Sergentul Vincennes? Tipul cu haine fistichii? Tăcere. — Deci nu el. Atunci Denton? Grăsanul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Repet, nu era un gest de frondă. Pur și simplu o vedeam ca pe ceva inutil. Am tot evitat, am tot evitat, dar în toamna lui 1989 n-am mai scăpat și s-a fă cut o ședință ad-hoc sub corcodușul din curtea Facultății de Drept, cu două recomandări de la colegi de facultate care erau deja membri și am fost primit în Partidul Comunist Român. — Când s-a întâmplat asta? — Cred că în octombrie 1989. Vorbeam cu un coleg cu care
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
despre suflul ei de la inimă, s-a urcat pe Silver-Argint și a țâșnit de lângă mine). Nici eu nu pun întrebări, deci nu sunt lă murită în legătură cu inima ei. În grădina din spatele blocului, pe sub bolta de vițăde-vie și pe sub cei câțiva corcoduși, Laila o să-mi devină frate de cruce. O să ne crestăm brațele drepte și o să ne amestecăm sângele. Pentru tot deauna. Nu, nu avem cuțit pentru asta. Avem câte o jumătate de lamă Gillette. Bălmăjesc ceva despre vată și spirt. Nu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
unul de celălalt. Ros tim un jurământ. Nu ne vom părăsi niciodată (și vom ajunge, într-o bună zi, în Vestul Sălbatic). Acum mâncăm mere și ne legănăm picioarele pe o băncuță de scânduri, sub bolta de vie și sub corcoduși. Laila îmi povestește că a fost la video, la niște copii mai mari. Îmi spune că a văzut un film porno. Au făcut clătite și s-au uitat la femei și bărbați care făceau prostii. Îmi spune că i s-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Mărul din spatele blocului De când ne-am mutat la bloc aproape fiecare locatar a sădit cel puțin un pom, pentru a avea un ambient cât mai frumos. Vecinul de la parter a plantat un măr în spate, alții viță de vie, prun, corcoduș sau brad. Pe suprafața din jur cresc și strugurei, bujori sau mălin. Gardul viu și teiul fac locul mai pitoresc prin respirația benefică a naturii. E mai frumos un bloc împodobit cu o manta verde crud de la temelie până la ultimul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de cu seară. Atunci, se gândi că ar trebui să facă ceva de mâncare pentru când vor veni mama și tata osteniți de la muncă. Dar ce să gătească? A! Da! Îi sclipi o idee. Porni spre grădină, se urcă în corcoduș și începu să culeagă fructele care i se păreau mai galbene și mai coapte. Când își umplu sânul cu corcodușe plecă înapoi în curte, intră în bucătărie, luă tuciul, merse cu el în vatră și-l puse pe pirostrii. Puse
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
curte, la masa așezată sub un nuc (doar unul a mai rămas din cei trei) și se bucură de revederea cu mine. Las bagajele jos și inspectez toată curtea. Livada cu pomi fructiferi, grădina cu legume, via. Câțiva pruni și corcoduși Încă mai aveau fructe pe crengi, merii, gutuii, plini de fructe.. Merg să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară până În toamnă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
așternutul de mătase al patului, de culoarea cafelei, imprimat cu trandafiri În aceeași culoare, din dormitor. Am zâmbit. Ce vis romantic! Razele soarelui pătrundeau prin ferestre. M-am sculat din pat și am deschis fereastra spre balcon. Florile albe de corcoduș și cele roz de cais, mi-au orbit ochii. S-a auzit sunetul discret la telefonul mobil, semn de mesaj. Deschid mesajul: “venim toată familia la tine, astăzi, cu mama În frunte, suntem pe drum”! Era sora mea cea mică
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
acolo mergea la cimitir și stătea de vorbă cu George, ca și cum ar fi fost lângă ea; îi spunea ce cărți a citit, ce subiecte i-a picat la examene, ce note a luat. A venit primăvara. Înfloriseră caișii, corcodușii, piersicii. Liliacul îmbobocise, zambilele și narcisele răspîndeau un miros plăcut prin grădini. Era o plăcere să treci prin fața curților oamenilor; o curățenie lună, de primăvară. Gardurile vopsite, pomii fructiferi dați cu var pe trunchiuri, vița de vie tăiată și pusă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
înveți frumos Și lasă-mă să cânt pe al meu glas Că veșnicia mea e chiar pe dos Și vreau să țip, să râd, să plâng atât cât fac aici popas. Parfum de miere-n decolteu Cântă parfumul mierii-n corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată. Și zarzărul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Șapte ochi în plapumă! - Fante! -Rigă! - Uite spațiul, ha, ha, ha, turcaleților... Banii aveau un clinchet limpede și treceau din mână în mână. Sub ei se auzea ronțăitul mărunt al cailor. Ucenicului iar i se făcu somn... Timpul se înăsprise. Corcodușii avau o povară de frunze, rară și foșnitoare. Tot câmpul Dudeștiului pălise. Pământul se întărise. Către 62 București treceau căruțe pline cu pepeni, minate de țărani. În grădini, cădea puful de pe gutui. Soarele mai mult lumina decât încălzea. Cocîrță umblase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de cărți, se țineau la adăpost, că-i căutau gaborii. De paște, i-a pornit starostele la tiribombe, în Mandravela. O luase și pe Didina, s-o plimbe, să mai ia aer. Au trecut Cuțarida tîrîndu-și caroasele. În grădini înfloriseră corcodușii și merii. Un miros greu, dulce, stăruia peste câmpul verde. Spre Tarapana, tăia primăria niște străzi noi și lucrătorii abia ridicau maiele grele cu care băteau pietrele, în grămezile de nisip dormeau femeile venite cu ei. Soarele ardea. 229 - Ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Lino, dă-ne cîte-o sticlă de lampă numărul doi, vorba lui nea Fănică... La bortoasa Lumina toamnei aluneca pe gutuile noduroase. Vița-sălbatică era vânătă și rară. Sub streașină caselor scunde luceau pânzele albe și alunecoase ale păianjenilor. Vântul spulbera frunzele corcodușilor și le arunca pe maidan. Copiii băteau turca, scuipând în palmă. Lemnul ascuțit se înfingea în noroiul drumului. La rampă se strângeau lopețile, și gunoierii, băuți, ciupeau muierile, înghioldindu-le spre camioanele deșertate. Făcuseră focuri alături, și fumul atârna destrămat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]