1,931 matches
-
Liana Tugearu Programul AMPRENTA, inițiat de Centrul Național al Dansului București, al cărui prim invitat a fost Răzvan Mazilu, a continuat, în luna mai cu Mihai Mihalcea și invitații săi. Dansator, coregraf și pedagog, actualmente directorul Centrului Național al Dansului București, Mihai Mihalcea este unul dintre artiștii dansului ale cărui creații le-am urmărit de-a lungul anilor, începând de prin 1992, când făcea parte din compania Marginalii, prima trupă de dansatori
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
parodierea dansului clasic. Problema în artă nu este, însă, de ce anume te dezici, de ce te desparți - o face fiecare generație, pe rând -, ci de ce pui în loc. La acest capitol lucrurile sunt extrem de subțiri la mulți dintre cei care se autodenumesc coregrafi de dans contemporan. Două note aparte au existat la această petrecere cu public: toți s-au manifestat degajat, cu excepția Iulianei Stoenescu, care a fost extrem de artificială în gesturi și, în acest ambient stânjenitor pentru public, care părea că a fost
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
actuala montare cu Lacul lebedelor, în care, dacă este ceva valoros sunt partiturile moderne incluse în spectacol de Gheorghe Iancu și, afară de Vava Ștefănescu, prezentă fugitiv, nimeni nu a venit la conferința de presă a unuia dintre cei mai importanți coregrafi francezi de dans contemporan, Josef Nadj. În AMPRENTA concepută de Mihai Mihalcea, el a avut și câțiva invitați virtuali, pe Pina Bausch, pe Merce Cuingham și pe Mats Ek. Ceea ce presupune că spre ei merge admirația sa și, în consecință
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
se adaugă, iată, și imposibilitatea de a te mai retrage în singurătate. Sunt adevăruri pe care sensibilitatea artiștilor contemporani le înregistrează cu acuitate. Dar nu sunt singurele adevăruri de pe lumea aceasta. Și când îi privești pe toți acești dansatori și coregrafi de dans contemporan, toți sunt tineri, frumoși, vitali. Atunci de unde atmosfera seacă și lipsită de elan a creațiilor lor? Din ambientul nesatisfăcător, sufocant, neprielnic aspirațiilor și viselor artistice? Dar atunci de ce nu sparg zidurile care îi îngrădesc, care îi sufocă
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
pătrundă esența operelor la care s-au întors, abordându-le cu un ochi proaspăt, inspirat și apropiat, în același timp, sensibilității contemporane. De curând, pe scena Operei Naționale București, a fost reluată, într-o nouă montare, concepută de dansatorul și coregraful Gheorghe Iancu, capodopera cea mai reprezentativă a dansului clasic, Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski. Pe Gheorghe Iancu l-am cunoscut, cu foarte mulți ani în urmă, și l-am apreciat, atât ca dansator clasic, pe scena Operei bucureștene, cât
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
lui și mișcării de la Bauhaus (atenție la programul de sală, în care Bauhaus apare ca o persoană). Când a revenit în țară pentru a repune în scenă, Lacul lebedelor, ne-am bucurat că îl vom putea cunoaște, direct, și în calitate de coregraf. Lacul lebedelor are deja o istorie în cultura coregrafică din țara noastră, fiind montat prima oară de Vera Karalli, în 1932 sau 1937 (izvoarele documentare existente, până la noi cercetări, nu concordă) și a avut ca primă interpretă în rolul Odette-Odile
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
în vis, ca o bufniță (roșie!). Dincolo însă de aceste ambiguități, spectacolul este conceput coregrafic în două stiluri distincte, de valori diferite. De certă valoare sunt două duete, concepute într-un stil neoclasico - modern, care trebuie să-i fie propriu coregrafului, după siguranța cu care-l stăpânește, duetul Deirfgeist - Siegfried, interpretat de Alin Ghiorghiu (Deirfgeist) și Artem Shpilevskiy (Siegfried) și duetul Deirfgeist - Regina mamă, interpretat remarcabil de același Alin Ghiorghiu și de Adela Crăciun. Numai că aceste două momente de o
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
cu el. În rest se merge pe stilul clasic tradițional în tablourile cu lebede și pe cel al dansurilor de curte sau a celor de caracter, la cele două baluri, cel din realitate și cel din vis. Or, aici măiestria coregrafului nu mai este aceeași. Fantezie creatoare poți avea în orice stil. Cine vrea să se convingă să caute înregistrarea cu avalanșa de variații clasice, create de Nureiev în Cenușăreasa. Stilistic, ansamblul de lebede a fost impecabil, tocmai pentru că spectacolul cu
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
recentei premiere cu Lacul lebedelor? I-a lipsit o mai aprofundată înțelegere a ideilor cuprinse în opera originală, idei care pot fi privite în răspăr, dar într-o viziune nu numai nouă, ci și limpede, și a mai lipsit curajul coregrafului de a-și concepe unitar opera, în stilul care îi este propriu. Fără aceste două calități, este riscant să încerci să reconfigurezi o capodoperă. Muzical, premiera a fost cât se poate de bine susținută de orchestra Operei, sub bagheta dirijorului
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
sa, intitulată Configurația istoriei dansului românesc, din perioada interbelică până în 1989, a pus accentul pe schimbările de context politic survenite pe parcursul secolului XX și modul cum au marcat ele creația artistică. Tot atât de importantă a fost și prezentarea video făcută de coregraful Manuel Pelmuș, rezultat al unor interviuri luate unor protagoniști ai scenei dansului din anii '70 și '80, din contextul cărora a reieșit condiția marginală, neinstituționalizată a dansului contemporan sub dictatură. Această condiție a generat o mentalitate, de care se pare
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
amintit. Primul, intitulat Sertar, a debutat mai de mult și urmărește evocarea unor personalități ale dansului românesc, care i-au marcat existența. Până acum, au fost readuși în atenția generațiilor tinere dansatoarea, coregrafa și pedagoga Eszter Magyar și dansatorul și coregraful de excepție care a fost Trixy Checais. La celălalt capăt al balanței, se situează programul Amprenta, care pune în valoare personalități contemporane. În cadrul acestui program vor fi invitați, în cursul acestui an, șase dansatori și coregrafi. Primul episod al Amprentei
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
Magyar și dansatorul și coregraful de excepție care a fost Trixy Checais. La celălalt capăt al balanței, se situează programul Amprenta, care pune în valoare personalități contemporane. În cadrul acestui program vor fi invitați, în cursul acestui an, șase dansatori și coregrafi. Primul episod al Amprentei a fost încredințat lui Răzvan Mazilu, care la rândul său a avut o serie de invitați, pe care i-a socotit înrudiți ca spirit. Programul evenimentelor din Amprenta lui Răzvan Mazilu a cuprins instalația Autoportret cu
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
îl întâlneau chiar pe el, într-un spațiu aparte, povestind publicului, prin vorbe dar mai ales prin mișcare, care au fost etapele drumului său către dans - ca răspuns la întrebăile pe care i le puneau alți doi tineri dansatori și coregrafi, Carmen Coțofană și Adrian Stoian. Alături, într-un al treilea spațiu, era o expoziție de fotografii ale sale, realizate de fotografii profesioniști Mihaela Marin, Egyed Ufo Zoltan și Harris Wallmen. Alte momente ale Amprentei s-au derulat în seri succesive
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
Ketil Bjornstad. Formată la Cluj-Napoca, în domeniile actoriei, sportului și dansului și lucrând în prezent ca actriță și coregrafă la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfîntu Gheorghe, Fatma Mohamed se dovedește a fi o personalitate proeminentă în rândul tinerilor dansatori și coregrafi de astăzi. Pe Insula sa au evolat două cupluri de actori, convertiți în dansatori, și anume ea însăși, alături de Ioana Costea, Sebastian Marina și Florin Vidamski. Toți au răspuns exigențelor temei propuse, într-o compoziție care dovedește buna stăpânire a
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
de dezmorțire încă de la începutul acestei stagiuni și s-a redeșteptat total, într-o manieră strălucitoare, de curând, ca și în poveste, ca urmare a unui sărut. Cel care a făcut-o să renască este, așa cum era de așteptat, un coregraf, Răzvan Mazilu, iar ceea ce au reușit să realizeze împreună, el și compania, este un spectacol de dans contemporan, care, parcă semnificativ, poartă numele scenic de Urban Kiss. Am urmărit, la sfârșitul anului trecut și apoi la începutul acestui an, o
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
vedea că trupa a început să se muleze și pe alte stiluri de dans decât cele caracteristice genului, cum ar fi cel de dans contemporan, propriu lui Florin Fieroiu. Dar, în acest caz, apropierea s-a făcut cu unele concesii. Coregraful s-a lăsat atras de maniera obișnuită a unor dansuri de operetă, nerecunoscându-i integral stilul decât într-un singur moment, cu aparență de vis, din Contesa Maritza, moment interpretat numai de dansatoare. Iar în ceea ce privește dansul de tip musical, din
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
și-a asociat, pentru aspectul vizual al spectacolului, doi plasticieni de ultimă generație, pe Daniel Gontz și pe Dumitru Gorzo. Nu este vorba numai de artiști bine cotați astăzi, ci și de demolatori de clișee, adică exact de ce avea nevoie coregraful pentru a-și pune mai bine în pagină concepția. Iar muzica este și ea una originală, contemporană, aparținându-i lui Vlaicu Golcea. De altfel, de când iei în mână programul de sală, intuiești, atât datorită textului dar mai ales datorită imaginilor
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
greu de realizat, ca veridicitate, într-un text literar, sunt personajele pozitive. Nici în dans lucrurile nu stau altfel. Ori, în ultima secvență amintită, această dificilă cerință este încredințată, spre realizare, întregului grup de dansatori, care-l cuprinde și pe coregraf, și ei toți reușesc să o exprime. Revenind însă la unele partituri coregrafice, delicat situate pe o muchie de cuțit, cele intitulate Sex sau Orgasm, care puteau ușor să alunece în obscenitate, ceea ce le face să se păstreze în spațiului
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
are de astă dată o perfectă unitate, așezându-se limpede în aria dansului contemporan, în deplină concordanță cu atmosfera întregului spectacol. Și, bineînțeles, cei care pun în valoare tot ce a gândit autorul acestei creații sunt interpreții. În primul rând coregraful, intrat și el în rândul acestora, și cumva imprimând fiecărui moment amprenta dorită, și alături de el, secondându-l în mai toate secvențele, Monica Petrică, partenera sa de câțiva ani buni, o dansatore cu o plastică șerpuitoare, când nostalgică, când vivace, mult
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
adus în scenă un parfum de dans al străzii, dar cu măsură și în mod inspirat. Și, în fine, toate dansatoarele, Monica Ștraț, Diana Ferencz, Sorina Tiron, Violeta Dumitrașcu, Diana Petrache și Teodora Ghinea, care și-au însușit integral stilul coregrafului, făcând un salt remarcabil către zona dansului contemporan. Monica Ștraț a avut și un foarte bun duet, împreună cu invitatul special al spectacolului, sportivul de performanță Marius Urzică, care, dincolo de câteva scurte secvențe de performanță, întru totul încorporate logicii coregrafice, a
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
Roman Vlad, în regia marii actrițe Stela Popescu, „Domnul Conopidă” (regia Cătălin Voineag), o adaptare după opereta lui J. Offenbach, spectacolele de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită” (după celebrul basm al lui Charles Perrault, în viziunea adaptată pentru copii de coregraful Mihai Babușka) și „Cenușăreasa” (regia Corina Dumitrescu), dar și “Maria”, după cel mai îndrăgit și mai fredonat musical al tuturor timpurilor, „Sunetul Muzicii”. La începutul acestui an, cu ocazia turneului susținut în Sri Lanka și India, artiștii îndrăgitei instituții de cultură
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
al Operei Naționale București. Sub genericul’ ”valori ale muzicii românești”, portretul componistic a oferit iubitorilor creației naționale a secolului XXI un florilegiu din catalogul creației compozitoarei, în interpretarea unora dintre soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
balet inspirat de celebra poveste a Fraților Grimm. Coregrafia este semnată de Gigel Ungureanu, fost prim-solist al Teatrului de Balet „Oleg Danovski” din Constanța, iar din 2006 prim-solist al Operei Naționale din București, o colaborare în premieră. Asistent coregraf este Cătălin Caracaș, ilustrația muzicală aparține lui Alexandru Istrate, iar scenografia Vioricăi Petrovici. Din distribuție fac parte balerinii binecunoscutei instituții de cultură conduse de Smaranda Oțeanu Bunea: Theodora Munteanu, Alis Gheorghe, Andreea Soare, Alexandra Corneanu, Claudia Iagăr, Sabina Chirilă, Andy
Baletul ?Alb? ca Z?pada? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84126_a_85451]
-
27 februarie, a durat 45 minute, a fost organizat de Teatrul de balet din Sibiu și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu sub sigla Primăriei, și a avut ca nume de referință și rezonanță la capitolul creație pe: Aleishia Gardner - coregraf și Carmen Siminie - scenograf și costume; la capitolul interpretare pe soliștii Joshua Beaver, Risa Mochizuki, Keston Meyer, Arielle Martin, Saaya Pikula, Mircea Munteanu, Madeleine Bonn și Ansamblul teatrului - soliști la rândul lor și la capitolul muzică pe astrul Antonio Vivaldi
La Sibiu, Eleganța unei creații by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84265_a_85590]
-
scena Operei din Paris a avut loc premiera baletului LA SYLPHIDE, în coregrafia lui Filippo Taglioni, pe muzica lui Jean-Madeleine Schneitzhoeffer, având-o în rolul principal pe balerina Marie Taglioni. Versiunea care s-a impus în lume, însă, aparține marelui coregraf danez August Bournonville care a apelat la compozitorul Herman Severin Løvenskiold pentru a-i compune muzica pentru varianta pe care avea s-o creeze. Noua partitură conține pasaje ce înlesnesc pantomima, este mult mai melodioasă și mai apropiată de structura
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]