80,416 matches
-
Tudorel Urian Un volum care reunește corespondența dintre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu are a priori toate datele unui best-seller. Schimbul de scrisori dintre, probabil, cel mai important istoric mondial al religiilor (foarte controversat, mai cu seamă după moartea sa din cauza opțiunilor sale politice de extremă
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
la foarte multe întrebări esențiale pentru risipirea misterului ce continuă să învăluie destinele celor doi protagoniști, la mai bine de un deceniu de la dispariția lor. Relația dintre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu a fost una cu totul specială, iar corespondența dintre ei îi poate pune cel mai bine în lumină natura, pentru că ea presupune o comunicare directă, intimă, departe de ochii curioși ai opiniei publice. Într-un fel publicarea corespondenței unui om, după moartea sa, reprezintă o imixtiune brutală în
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
Ioan Petru Culianu a fost una cu totul specială, iar corespondența dintre ei îi poate pune cel mai bine în lumină natura, pentru că ea presupune o comunicare directă, intimă, departe de ochii curioși ai opiniei publice. Într-un fel publicarea corespondenței unui om, după moartea sa, reprezintă o imixtiune brutală în biografia celui în cauză, în măsură să-i modifice imaginile în ochii celor din jur. Un astfel de act poate fi uneori util din punct de vedere științific, dar rămîne
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
jur. Un astfel de act poate fi uneori util din punct de vedere științific, dar rămîne mereu discutabil la o judecată morală. Firește există scrisori a căror publicare este esențială pentru înțelegerea unor fenomene istorice (să ne gîndim doar la corespondența dintre Hitler și Antonescu), dar, chiar și în acest caz, legitimitatea morală a unui astfel de gest este discutabilă. La fel ca publicarea unor jurnale sau scrieri memorialistice fără acordul explicit al autorului în cauză. Dincolo de aceasta însă, interesul publicului
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
occidentale. Este, într-un fel, o mare șansă că Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu nu au locuit în același oraș și că în deceniile opt și nouă ale secolului trecut nu apăruse încă moda e-mail-urilor. Cu siguranță, altminteri, această corespondență nu ar fi existat, așa cum, probabil, în viitor nu vom avea acces la corespondența celor care astăzi își fac studiile în marile universități occidentale. Dincolo de rezervele de fond date de publicarea unui volum de corespondență fără acordul explicit al celor
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
Culianu nu au locuit în același oraș și că în deceniile opt și nouă ale secolului trecut nu apăruse încă moda e-mail-urilor. Cu siguranță, altminteri, această corespondență nu ar fi existat, așa cum, probabil, în viitor nu vom avea acces la corespondența celor care astăzi își fac studiile în marile universități occidentale. Dincolo de rezervele de fond date de publicarea unui volum de corespondență fără acordul explicit al celor în cauză, trebuie spus că realizarea acestui volum este exemplară din punct de vedere
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
e-mail-urilor. Cu siguranță, altminteri, această corespondență nu ar fi existat, așa cum, probabil, în viitor nu vom avea acces la corespondența celor care astăzi își fac studiile în marile universități occidentale. Dincolo de rezervele de fond date de publicarea unui volum de corespondență fără acordul explicit al celor în cauză, trebuie spus că realizarea acestui volum este exemplară din punct de vedere științific. Tereza Culianu-Petrescu și Dan Petrescu au completat toate informațiile lacunare și au corelat, de fiecare dată cînd a fost cazul
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
idealizează totul, de un excelent estetician de formație germană, pasionat de Schiller și Hegel, care, după anii de cruntă mizerie ai exilului la Sibiu, în momentul în care a căpătat o catedră universitară (de literatură) la Timișoara, se cam... zaharisise. Corespondența cu Aurel Buteanu (prietenul lui din tinerețe, odinioară deputat al țărăniștilor, convertit în director de teatru și traducător din germană și maghiară) nu poposește, nicidecum, în sfera "ideilor pure". Filozoful, ajuns pater familias, se plânge, pe un ton înfrânt și
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
grandoare insuflată, cum i se umflă pieptul de importanța ce vede cu plăcere că i se dă. Și totuși, bănuiala că dialogul acesta a stat tot timpul sub semnul unui mare risc de procedură. A fost, oare, un dialog prin corespondență? Cu întrebări preparate în singurătate și cu răspunsuri însăilate ca de la capătul lumii în condiții incerte? Cum să te mai miri că nimic nu intră parcă în rezonanță firească cu nimic? Metaforă de consolare Grea misie și-a ales atât
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
1848-1923), acesta fiind, el mai întâi, bun prieten și corespondent sporadic al lui Caragiale. Cum tatăl fusese funcționar la puternica Bancă "Albina" și apoi director al unei bănci mai mici, Caragiale îi va solicita modeste împrumuturi ocazionale, după cum rezultă din corespondența publicată. Fiul va beneficia, firește, de poziția financiară a tatălui, căci deplasările în Germania și stagiile de studii doctorale presupuneau cheltuieli care nu se aflau la îndemâna oricui. Esențiale în reușită au fost calitățile lui intelectuale, recunoscute ca atare de Caragiale
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
mai multe fraze și se încheie cu un elogiu de-a dreptul măgulitor: "E un tânăr desăvârșit, care-ți va purta cu onoare numele și va fi o podoabă a societății noastre românești". (a se vedea I. L. Caragiale, Opere IV. Corespondență, ediție îngrijită de Stancu Ilin și Constantin Hârlav, 2002, p. 410). Horia Petra-Petrescu va adeveri speranțele, devenind o personalitate importantă a Ardealului, animator cultural, publicist foarte activ, susținător al spiritului național românesc, din postura de secretar literar și apoi bibliotecar
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
al Astrei. Va participa și la discuțiile din presă despre teatrul lui Caragiale și-i va deveni autorului un prieten mai tânăr, acceptat cu încredere în anturajul său, la Leipzig sau la Berlin, alături de Panait Cerna și de Paul Zarifopol (corespondența lui Caragiale înregistrează 24 de scrisori către Horia Petra-Petrescu și 7 către tatăl său). Tânărul doctorand îi va solicita dramaturgului informații biografice pentru teză, pe care maestrul i le va furniza cu parcimonie, parcă străin de propriul trecut, datorită, probabil
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
cele mai frumoase ale acestor epistole amicale sunt cele de confesiune a unor bucurii și griji familiale, unde vedem un tată delicat, un soț îngrijorat de reușita și de bunăstarea familiei. După aproape trei decenii de dialog epistolar, în 1985, corespondența dintre cei doi prieteni încetează brusc: Mircea Zaciu lucra împreună cu doi tineri colaboratori ai săi, Aurel Sasu și Marian Papahagi la marele Dicționar al scriitorilor români. Apariția lui era amânată "sine die" din motive ideologice și politice. Printre cei care
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
într-o eclipsă și se transformă, cel puțin din partea lui Zaciu, dacă ne luăm după unele pagini din Jurnal chiar într-o adversitate literară. Se împacă în 1997, prin mijlocirea maestrului Ion Vlasiu, mai vârstnicul prieten al celor doi scriitori. Corespondența continuă (de data aceasta și cu răspunsurile lui Ion Brad), dar nu mai are vigoarea de altădată, până la sfârșitul neașteptat al lui Mircea Zaciu, în martie 2000.
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse comentariilor este mult mai mare (fapt firesc în condițiile în care adresa din strada François Pinton nu mai este una prohibită pentru corespondența venită din România). În plus, în acest volum autoarea își întoarce mult mai des privirea spre sine. Activismului evident din primele jurnale i se opune acum tot mai des tentația reflexivă. Căderile într-un trecut mai mult sau mai puțin
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
să-i "repereze" onoarea. Nimeni nu mai așteaptă nimic de la Dl. Petrescu. Nici măcar o carte bună. l Cu întîrziere ne parvin Caietele Ion Negoițescu 3 și 4 tipărite de revista DIALOG de la München a dlui Ion Solacolu. în ele, găsim corespondența din primii ani de exil a poetului și criticului, cele mai multe către Emil Simiu din anii "77-"92, precum și un text al dlui S. Damian reluat din revista noastră (dar nu din numărul indicat, eronat la p. 41) și un dialog
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
II. Povestiri. Romane, ediție de Teodor Vârgolici, 2003; CONTEMPORANII: Marin Preda, Opere. I-III. Nuvele și povestiri. Romane, 2002; IV. Memorialistică. Interviuri. Articole, 2003, ediție de Victor Crăciun; Nichita Stănescu, Opere. I-III. Versuri, 2002; IV. Proză. Traduceri. V. Publicistică. Corespondență. Grafică, 2003, ediție de Mircea Coloșenco; Marin Sorescu, Opere. I-II. Poezii, 2002; III. Teatru, 2003, ediție de Mihaela Constantinescu-Podocea. Urmează să le prezint, grupate astfel, și să revin pentru unele observații specifice despre calitatea științifică a ediției, despre noutatea
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
crede. Atît de încercat, închis între 1959 și 1964, Nicu Steinhardt trăia plenar în lumea culturii, era interesat și obsedat de tot ce se întîmpla. Revista Nord Literar nr.4 din aprilie, apărută la Baia Mare, publică cîteva scrisori dintr-o corespondență inedită, purtată cu un vechi prieten din tinerețe, Eugen Jenney (Kohn), emigrat după cel de-al doilea război în SUA. După ce au ales, în numerele trecute, scrisori din anii 1978-1982, redactorii se opresc acum la patru epistole din intervalul 1965-1971
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
sau crabi ce-aduc cu hipocampii" ș.a.m.d. Putem găsi voluptății contemplației lui Șerban Foarță o funcție așa-zis ludic-euristică. Structurile fractalice declanșatoare de reverii lingvistice se arată, astfel, aproape accesibile - nu științific, se-nțelege! - chiar și percepției comune. Corespondențele și referințele livrești declanșate de contemplarea în reproduceri a culturii de fractali alcătuiesc, la rându-le, prin aranjamentul poetic muzical, mici ode asianice, eterogene și neconvenționale. Dincolo de curiozitatea pură și de entuziasmul descoperirii, elogiul microuniversului fractalic, ne dăm seama, alimentează
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
vorbi în cazul său de tragedia unui apolitic), ironia sorții face ca toate acuzațiile pe care i le aduce un comisar de poliție militară să fie din zona politicului: prima și cea mai fantezistă e că ar deține o vastă corespondență cu Iorga (p. 77 și 81), iar celelalte privesc "propaganda iredentistă atât dinainte de război, cât și de acum, în timpul ocupației" (p. 77). Urmează interogatoriul, unde se mai adaugă vinovățiile de dezertor și trădător, adică "atitudine dușmănoasă" față de Austro-Ungaria, percheziția la
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
sau Nicolae }one. Daniel Bănulescu își începe "recitalul" cu o biografie pastișată, s-ar zice, după "tîrgovișteni". Devine cu adevărat interesantă spre sfîrșit, cînd anunță, pentru cei interesați, discuții mai detaliate cu autorul, de găsit la cele două adrese pentru corespondență (electronică). O strategie asemănătoare, de-a lăsa ce-i bun la urmă, pentru impresie, întîlnim în modul de "paginare" a poeziilor. Strînse pe luni, din ianuarie pînă în aprilie, par a-și însuma versurile și valoarea. Aprilie este o frumoasă
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
democrații din lume. E adevărat, există în momentul acesta o serie de probleme reale legate de așa-numitul "Patriot Act". Nu e cel mai plăcut lucru să fii amprentat la graniță ori să ți se poată intercepta convorbirile telefonice și corespondența. Dar nu trebuie uitat că Statele Unite se află în stare de război. Nu e nici o metaforă la mijloc, ci descrierea riguroasă a unei stări de fapt. Or, deși suntem admiratori ai muzelor, se cam știe că acestea obișnuiesc să tacă
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
ale cărei texte au ca motiv principal "fortuna labilis". Eugen Negrici analizează aici poemul Viața lumii al lui Miron Costin. Spiritul didactic al smereniei creștine nu mai interesează cititorul modern. Vocația insolitului și a peripeției adună povestirile istorice versificate, cu corespondențele ei folclorice, vicleimul și cântecul de stea, majoritatea anonime și interesante, poate "primele manifestări poetice apărute în chip organic" la noi: "Ele sunt literatură și nu o literatură minoră, exponentă a mentalității păturilor intermediare. Ele constituie însăși literatura reprezentativă a
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
extraordinare după seceta proletcultistă. în 1970 îi apare romanul-feerie închide ochii și vei vedea orașul (care-l va inspira declarat pe scriitorul german Michael Ende pentru piesa Povestea saltimbancilor. Atît textul lui Iordan cît și cel al lui Ende, împreună cu corespondența dintre ei se pot citi în volumul împreună cu Elli în Imaginaria, Ed. Univers, 1999). Tot în 1970 e publicat un volum de eseuri avînd ca temă - în premieră mondială - filmul popular american: Eroi, fantome, șoricei. Și cartea aceasta are un
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
cultură, respinge orice ofertă de a apărea în mass-media și le cere și colegilor săi să i se asocieze. Nu l-a urmat nimeni. Securitatea își întețește supravegherea și are mult de lucru cu acest "obiectiv" care menține relații de corespondență cu celebrități mondiale și frecventează ambasade, e slobod la gură și nu poate fi intimidat în anchete. (Cît de interesant trebuie să fie dosarul de Securitate al lui Iordan Chimet, despre care, la solicitarea lui, i s-a răspuns că
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]