244 matches
-
Goian, înv. M. Sârbu. - București: Teora, 1996. [29] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA EMILIA; SÂRBU, MARCELA, Limba română. Citire - Comunicare - Lectură. Manual pentru clasa a III-a. București, Editura Teora, 1997, 208 p. în: îPrim, nr. -2, 1996, p. 46. [30] CORNIȚĂ, GEORGETA, CORNIȚĂ, CONSTANTIN, Management instrucțional. Proiectare-planificare, limba și literatura română, gimnaziu, Baia Mare, Eumbria, 1994, 81 p.(Didactici speciale). [31] COSTEA, OCTAVIA, Situații didactice de exprimare orală și scrisă, LL, 41, nr.1, 1996, 107.115. [32] COSTEA, OCTAVIA, Textul dialogat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
M. Sârbu. - București: Teora, 1996. [29] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA EMILIA; SÂRBU, MARCELA, Limba română. Citire - Comunicare - Lectură. Manual pentru clasa a III-a. București, Editura Teora, 1997, 208 p. în: îPrim, nr. -2, 1996, p. 46. [30] CORNIȚĂ, GEORGETA, CORNIȚĂ, CONSTANTIN, Management instrucțional. Proiectare-planificare, limba și literatura română, gimnaziu, Baia Mare, Eumbria, 1994, 81 p.(Didactici speciale). [31] COSTEA, OCTAVIA, Situații didactice de exprimare orală și scrisă, LL, 41, nr.1, 1996, 107.115. [32] COSTEA, OCTAVIA, Textul dialogat - demers practic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
reprezentată și pe ceramica eneolitică, la Bilcze Zlote, Podei-Târgu Ocna, Brânzeni. Divinitatea poate fi considerată și protectoare a intregii vieți, căci, într-un colind de la Mironeasa, jud. Iași, Maica Domnului apare în asociere cu berbecul: “Berbecelu cel mai mare // Cu cornițele di-alamă // Și-n vârvu cornițelor // Șade Maica Domnului” (I.H. Ciubotaru, 2005, p. 49). În această circumstanță, credem că atât coarnele bizonului, cât și ale berbecului reprezintă un univers închis, în centrul căruia stă Marea Divinitate protectoare. A doua suită de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
la Bilcze Zlote, Podei-Târgu Ocna, Brânzeni. Divinitatea poate fi considerată și protectoare a intregii vieți, căci, într-un colind de la Mironeasa, jud. Iași, Maica Domnului apare în asociere cu berbecul: “Berbecelu cel mai mare // Cu cornițele di-alamă // Și-n vârvu cornițelor // Șade Maica Domnului” (I.H. Ciubotaru, 2005, p. 49). În această circumstanță, credem că atât coarnele bizonului, cât și ale berbecului reprezintă un univers închis, în centrul căruia stă Marea Divinitate protectoare. A doua suită de reprezentări ale Divinității Universale o
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
28 iunie 1994, de către 56 deputați și anume: Ion Diaconescu, Ion Rațiu, Mihail Bucur, Gheorghe Comănescu, Ion Hui, Vasile Gheorghe Victor Pop, Ion Dinu, Ion Berciu, Radu Livezeanu, Vasile Niculae Constantin Ionescu Galbeni, Tudor Gavril Dunca, Mircea Ioan Popa, Ion Cornița, Emilian Bratu, Gavril Dejeu, Alexandru Simionovici, Valentin Vasilescu, Sorin Victor Lepșea, George Stănescu, Ioan Mureșan, Vasile Lupu, Valentin Argesanu, Viorel Pavel, Costel Păunescu, Sergiu George Rizescu, Constantin-Șerban Rădulescu-Zonner, Gheorghe Cristea, Florian Ion-Angelo, Răsvan Dobrescu, Vasile Mandroviceanu, Otto-Ernest Weber, Mihail Nica
DECIZIE Nr. 74 din 13 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110352_a_111681]
-
Acoperit de frunze veștede pe-o stâncă zace Pan. Un miel s-apropie prin tufișuri. Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână1217. Și totuși facă acestea par a curge de pe un tărâm al normalității, al sănatății mintale, cum am vedea lumea imaginară a iluziilor din bolile psihice? Mulți poeți au devenit fericiți și au găsit bucuria în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ucenicii micii comunități îl înhămau la o saca pentru a aduce apa dintr-o oază din apropiere. Într-o zi Bătrânul îl duse pe ucenic în fața grajdului: Fiule, vezi tu cățelușul acesta? Îl văd, Părinte, răspunse ucenicul. Fiule, vezi și cornițele lui? Le văd, Părinte! Fiule, auzi și cum grohăie? Aud, Părinte! Da’ ce-i ăsta, fiule?, întrebă Părintele intrigat. Măgărușul nostru, Părinte, răspunse ucenicul zâmbind. Și Părintele și-a dat seama că rațiunea ucenicului lucra în actul discernământului. Gândeam că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uneori (mai rar astăzi decât pe vremea comunismului) microcartierul de cotețe și cocine: pestilența acestora amintește de un abator stâlcit de arșița verii ori de o tăbăcărie mizeră sau de accidentalele deversări ale latrinelor, când o conductă „josnică” își ițește cornițele la suprafața pământului. Infernul putorii, iată cum se numește uneori infernul pământesc, înainte de revelația infernului al doilea și definitiv pentru cei păcătoși. Cam așa arată un bloc de locuințe „în stil clasic”. O Românie scurtcircuitată. Și cum aproape jumătate din
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
urmă m-am jucat cu alți băieței și am dat cap în cap cum face tata cu ceilalți tați. Mi-au crescut trei cucuie, dar să știi că nu am plâns. Tata mi-a zis că din cucuie îmi cresc cornițele și o să fiu ca el, numai că eu o să am trei coarne. Știi, mami, sunt cel mai fehehericit miel de pe pământ! A venit copilul domnului Om și m-a luat în lăbuțele lui micuțe și m-a mângâiat. Hi hi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
altele, ce vin din viitor sau din trecut. Una din legile care guvernează această lume este ubicuitatea. Mașa simbolizează glia, eternul feminin. După plecarea Extraterestrului, „În pântecele ei rotund ca un dovleac, plin de formule și de cifre, Încrucișându-și cornițele de ied, noul Adam și noua Evă, mișcând din copite, se pregătesc să iasă-n lume...“. Mesajul cărții, după cum vedeți, e unul apocaliptic. În ceea ce privește Locomotiva Noimann, aici sondez existența din mai multe unghiuri. Urmărim pe de o parte drama și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
de om, și orga electronică gâdilind la încheieturi, și câini slăbănogi dar simpatici veniți cu stăpânii și stăpânele, și câte-un măscărici cu megafon, și mașinile salvării pentru cei care leșinau de epuizare, și semnul V între degete, ca două cornițe voioase de melc, și microbuze, și rulote, și poliția făcând foarte puțină ordine, He loves me - He loves me not, maimuțici concentrate pe muzica făcută-n viteză îndestulătoare, Mother Fucker, sindicaliști naivi, marxiști fără să priceapă ce-i dictatura, Swing
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când le cresc cosițele. Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
îmbrace haina elenistică specifică acestora. Scrierile lui contestă mitul poporului ales cu care se maimuțăresc ivriții și unicitatea revelațiilor ce ar fi curs puhoi numai în căpățînele acestora datorate faptului că sînt tăiați împrejur, beteșug mult iubit de Iahwiță cu cornițe. El nu recunoaște preexistența sufletului sau eternitatea materiei, însă în alte privințe el a urmat în-deaproape ideile lui Filon asupra creației. Dumnezeu, din bunătatea și iubirea Sa, a creat lumea Ideilor, cerul și pămîntul, nevăzutele; și, potrivit acestui model, Cuvîn-tul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
meșteșugul lui decât era în realitate. Însă omisiunea cu pricina îl denunță îndeajuns de elocvent reginei. − Așa, deci? Care va să zică, trupul vostru doar se-ngrămădește de umplutură în firida făptuirii dibuită mai întâi de minte? întrebă ea, în colțurile gurii cu cornițele abia mijite ale unui zâmbet. Codaș sau fruntaș, vremea-l străpunge, totuși, fără greș. Mă tem că, peste vreme, saltul nostru e la fel de neputincios ca al delfinului ce-ar vrea să lase-n urmă marea. Privirea-i languroasă lunecă de-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
necoapte, neînțărcate încă de eroare. Totul până într-o bună zi când, la un cutremur, își întretăie fuga cu a lui Dedal, care de-astă dată se luă după el prin tenebrele galeriilor din subteran. Îl găsi opintindu-se cu cornițele-i juvenile într-o piatră de temelie pe cale să alunece afară din rosturile ei, ceea ce-i aduse din partea arhitectului un scărpinat de răsfăț pe greabănul acoperit cu păr. Abia pe urmă, întrebându-se de ce tocmai acolo, meșterul descoperi prin calcule
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de suprafață, pentru ca, după ce concentrația locală de limfocite a scăzut, respectivele antigene virale (parte induse de virusurile oncogene) să fie din nou expuse pe suprafața membranei plasmatice. Acest tip de imunomudulare mimează comportamentul melcilor care își scot sau își retrag cornițele în funcție de mediul favorabil sau ostil care-i solicită. Situații de acest gen au fost descrise și în cazul tumorigenezei cu virusuri încă de la finele anilor ’80 (L.W. Vasmel și colab., 1989), când celulele unui limfom indus viral la șoarece
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
momentul prezent și gândurile pentru viitorul meu în această profesie. Dacă tulburi apa unui izvor, nisipul de fundul ei se ridică, dacă atingi frunza unei mimoze sau o anemonă marină, acestea se strâng. Și melcul, cu încetineala sa, își retrage cornițele, dacă le atingi nepotrivit. La fel este și cu elevul. Mi-am dorit mereu ca profesorul ideal, cel pe care ar trebui să năzuiască fiecare dintre noi, să fie apropiat de cei pe care îi educă, să-l facă să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pot citi. Mi-a fost întotdeauna ciudă că-s sărac. Dar n-am vrut să mă fac nici comerçant (!) pentru a rezolva povestea aceasta. M-a rugat, nepotu', să-i pun discul cu "Mielul". "Eu n-am lacrimi, domnule/ Am cornițe, domnule". Și am văzut-o și e T. azi. Tare tristă (de ce? ieri a avut nuntă o soră de-a ei!), dar tare dulce! Știu că-i pare rău și ei. Dar nu-i nimic de aranjat. Totul e de... povestit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
trecut printr-o perioadă de... publicist: pe la 13-14 ani, am început să scriu la ziarul raional din Sângerei (pe atunci, "rebotezat" Lazo) despre unele întâmplări negative ! din comuna mea natală Negureni. Era ca și cum un ieduț naiv nărăvea să împungă cu cornițele sale ditamai... putere sovietică! Emendate de redactorul Nagacevski (îmi trimitea scrisori de îndrumare și încurajare), câteva texte au și fost publicate. Iar unul, apărut în oficiosul republican ,,Moldova socialistă", l-a săltat din post pe șeful de magazin, învechit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a cărui încercuire magică a distrus-o. Mai mult chiar, cerbul își împodobește coarnele cu simbolul cunoașterii umane, atingând o culme a sfidării universului domestic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați la slujbă dați:/ Veri primari, oameni mari./ Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe și pahare;/ Boure din genunchii tăi/ Îmi fac dalbe sfeșnicioare;/ Boure din unghiile tale/ Îmi fac dalbe tălgioare/ Ca să fac nuntă cu ele” (Cerna -Tulcea). Cusătura are un rol cosmogonic, tulburarea ei provoacă „smintirea” creației înseși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cules de G. Dem. Teodorescu, puterile solare ale animalului: „Șade (...), ochii-și negri,/ De-mi coase și-mi chindisește,/ Cu fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Înainte cu mii de ani, câștigând pe de-o parte arta universală și pe de altă parte informația descriptivă, fie ea chiar empirică. De la frescele antichității cu evocarea lascivă, malițioasă și bucolic colorată a lui Pan și a faunilor cu cornițe În frunte și unilateral picior de capră, la demonologia evului mediu fixată În alb-negru de Goya, de la obscenitatea și senzualitatea renașterii până la eroticul Picasso cu minotauri și animale bacante se face, artă, dar se vorbește implicit de existența unor posibilități
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
boltă./ Străbunii se-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe al <<marelui cîrmaci>>, n.n.) pentru că ea conduce la desprinderea unei concluzii eronate, cea a realității istorice de astăzi referitoare la <<problema pămîntului>>, poezia a fost semnalată organului de partid local care a hotărît eliminarea ei”. Dacă autorul (autoarea) acestei versificații
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să declanșeze o campanie asemănătoare deoarece o parte a locuitorilor orașelor județului nostru Încă nu dau dovadă de spirit civic, continuând aruncarea diferitelor bazaconii În oalele WC-urilor, adăugând la „ingredientele” de mai sus chiar și tivde de miel cu tot cu cornițe sau verze murate de talie medie spre mare. Spinoasa problemă a maghiarimii trăitoare În România nu este una de dată recentă ea existând de o mie de ani dar, este o realitate faptul că În fostul regim problema era catalogată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]