5,110 matches
-
convinge: camere spațioase, pline de confort, ca pentru o adevărată croazieră pe fosta Mediterană. Ce îl îngrozea însă pe Luis era costul unui asemenea bilet. Nimeni nu era dispus să împrumute bani, băncile dăduseră de mult faliment, asemenea tuturor firmelor, corporațiilor și companiilor. Întregul sistem economic dispăruse peste noapte; nu mai exista nici măcar noțiunea de economie, ci doar de panică. Toți doreau un loc sigur pe arcă, iar de aici nu a fost decât un pas până la furturi și ucideri în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
luate În analiză: Imperativul dreptății și fundamentul rațional al Statului; Dreptul fundamental al Libertății față cu autoritatea de Stat; Statul trebuie să acționeze pe baza Dreptului și În forma Dreptului; Relațiile dintre Stat și celelalte entități sociale: Familia, Asociațiile și Corporațiile (Capitolul al-VI-lea). De asemenea, aflăm problema Personalității Statului, Statului ca subiect de drept și problema Statului de drept, problemă pusă Încă de Charles Louis Secondat de Montesquieu, Immanuel Kant etc. Două probleme ale timpului nostru istoric, luate În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
facă!) la loc sigur, până la posibilitatea „de a-l pune definitiv sub protecția sa”. Filosoful nostru recunoaște, totuși, că realizările actuale sunt departe de a corespunde nevoilor reale, nu numai În Italia, ci În toate celelalte țări. b) Asociațiile și corporațiile Libertatea de asociere este un drept natural al persoanei pe care Statul nu Îl poate suprima, ci trebuie să fie recunoscut și respectat exercițiul acestui drept, adică „manifestările sociabilității umane, pentru atât cât ele se desfășoară În ceea ce este de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dau soluția la toate chestiunile particulare, materia acestora fiind extrem de complexă (schimbări de situații, conflicte de interese, diferențe de opinii etc.), chiar și asupra criteriilor principale Înseși. Important este să nu se repete greșelile comise anterior. În cele privitoare la Corporații, Giorgio del Vecchio amintește factura medievală a acestora, ca mijloc de apărare, dar și ca sistem de privilegii, cu statute proprii distincte de cele ale Comunei. Amintește și de legea suprimării corporațiilor de către Revoluția Franceză, la 1791; suprima drepturile individuale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
repete greșelile comise anterior. În cele privitoare la Corporații, Giorgio del Vecchio amintește factura medievală a acestora, ca mijloc de apărare, dar și ca sistem de privilegii, cu statute proprii distincte de cele ale Comunei. Amintește și de legea suprimării corporațiilor de către Revoluția Franceză, la 1791; suprima drepturile individuale etc. „Dar voința de a interzice orice organizație corporativă pentru a nu admite, În chip unic, decât raporturile Între Stat și cetățeni, fără forme intermediare, a fost o mare greșeală, căci spiritul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de adaptare, fără care cele mai grave și cele mai funeste perturbări În viața societății și a Statului vor fi inevitabile. În organizațiile sindicale trebuie deci să pătrundă, așa-zicând, «simțul» Statului, mai presus de acela de clasă sau de corporație”. c) Biserica Statul nu poate - și nu trebuie - să ignoreze dimensiunea spirituală a dreptului persoanei. „Prima obligație a Statului - observa filosoful jurist - este de a recunoaște și de a respecta credințele religioase, precum și instituțiile În care ele se concretizează, cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
decât dogmatizat și convertit În ceva material, static sau «corporal», cum Îl consideră, de regulă, cele mai multe Școli ale dreptului”. Cu o fină analiză istorică, Giorgio del Vecchio tratează apariția - Încă din societatea medievală - a asociațiilor de apărare a intereselor particulare: „corporații”, „consorterii”, „Întovărășiri” (compagnonages), „confrerii”, „fraternități” (fraglie), „consortiumuri”, „universități” etc., bazate pe scopul apărării și asistării mutuale (pe clase și profesiuni corespunzătoare: clerici, nobili, comercianți, marinari, burghezi, artizani, țărani etc.). Ceea ce este important - subliniază filosoful italian - este „valoarea pe care regulile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai vechi document al Dreptului muncii”. Autorul enumera aici, ca statute: al datoriilor de membri, excluderea străinilor, ucenicia, prețul muncii, interdicția concurenței etc. Ele conțineau, totodată, regulile la alegerea consulilor, la reuniunea adunărilor, la examinarea și soluționarea litigiilor etc. Statutele corporațiilor de negustori sunt asemănătoare, ele având o importanță fundamentală - observă Giorgio del Vecchio - pentru istoria dreptului comercial, căruia i-au fost sursele principale. Sunt importante, de asemenea, chiar remarcabile, de exemplu, ordonanțele elaborate de navigatori sub formă de uzanțe, cum
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului comercial, căruia i-au fost sursele principale. Sunt importante, de asemenea, chiar remarcabile, de exemplu, ordonanțele elaborate de navigatori sub formă de uzanțe, cum sunt cele din faimoasa Tabla lui Amalfi. Comerțul maritim a fost regulat, când prin statutele corporațiilor când, dimpotrivă, prin statute emanate de autorități politice, făcând parte din legile civile. Se dă, ca exemplu, Colecția celebră numită „Consulatul mării”. Codificarea Dreptului maritim se face mai târziu, În secolul al XVIII lea, la Veneția, subliniază filosoful Dreptului. Giorgio
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mii de feluri diferite, „Înainte chiar ca Statul să fi fost constituit”. Giorgio del Vecchio abordează, cu o vocație de incontestabilă actualitate istorico-politică, problema atitudinii Statului vis-à-vis de „grupele de indivizi” și de „organizații sociale”, precum „organizațiile religioase”, „sindicatele” și „corporațiile”, elemente sociale care au ridicat și ridică o „problemă și mai gravă”: tendința de a se crea un „drept autonom care le este propriu”, care poate „concura” Statul, sau chiar poate fi un „pericol pentru Stat”. De aici, aparentul „caracter
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ele exprimă și distrug Însuși sensul libertății; În schimb, Îi despovărează pe oameni de toate responsabilitățile personale”. Cu doisprezece ani mai Înainte, În anul 1934 Giorgio del Vecchio, Într-o conferință ținută la Zürich, În Elveția, intitulată Individ, Stat și Corporație, analiza contradicția, dialectica obiectivă a raportului dintre individ și puterea statului, dualitate care implică, necesar: „pe de o parte o putere de a comanda, iar pe de alta, o datorie de a se supune”. Antagonismul primar dintre puterea Statului și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Giorgio del Vecchio, o dominantă a cercetării sale, o prezență conceptuală de fundamental Raport societal cu Dreptul. Reiterând definiția sa proprie, filosoful italian consideră că: „Statul este subiect de Drept (Ă). Toate celelalte subiecte de drept, fie persoane particulare, fie corporații sau fundații, pentru a dobândi În mod pozitiv această calitate, adică pentru a avea calitate de subiecte Într-o ordine juridică determinată, au nevoie de recunoașterea Statului. Statul are, dimpotrivă, un caracter desăvârșit: nu are nevoie de recunoaștere, căci, din moment ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exaltarea aflării unui nou continent, decât la un boom imobiliar În insulele apropiate. În timpul weekendului, zona devenea un bulevard vertical, parcurs În sus și În jos de oameni În costume de scafandru. Cheile Bicazului se umpleau de angajați ai marilor corporații, transportați la team building să facă bungee-jumping cu coarda rigidă, disciplină pe care eu o inventasem, practicând-o ani de zile sub ochii Îngroziți ai mulțimilor. Deschideai o fereastră și te ciocneai nas În nas cu un cuplu de pensionari
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sau accidental. Lumea de astăzi ne dă totuși speranțe. Cel puțin sub aspectul diplomației transparente, omul se preocupă de propria sa securitate. Dar „principalele probleme nucleare ale viitorului...se vor ivi... din partea ... gladiatorilor globali. Acestea sunt organizațiile teroriste, mișcările religioase, corporațiile și alte forțe non-naționale - dintre care multe - ar putea obține accesul la armamentul nuclear. Am acceptat problema acestei arme pentru că „la fel ca praful de pușcă armele nucleare se vor difuza...oricum în viitorul previzibil, ele vor prolifera în jos
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93202]
-
se mai Întoarce vreodată! cugetă Pablo. Zilele acestea mi-am amintit cum, În aprilie 1978, În timpul dineului pe care mi l-a oferit la Casa Albă, Jimmy Carter mi-a promis că-mi va face cunoștință cu Howard Goodman, președintele Corporației sud americane a pantofarilor, care - Întîmplător? - nici nu fusese inclus pe lista de invitați. — Și mai departe? se arătă curioasă Agneta. — Nimic, asta a fost tot. După aceea, Congresul a acordat României clauza națiunii celei mai favorizate. — Ai suferit mult
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
uitîndu-mă În jos la mine. SÎnt sub acoperire, Îi șoptesc eu pe un ton conspirativ. — Nu-i puțin cam mult pentru furturile din supermarket? — Ha! Asta nu-i pentru furturile din supermarket. Asta-i o fraudă la scală mare a corporațiilor pe care o investighez. Dau din cap spre ofițerul angajat din spatele supermarket-ului. — Înțeleg, spune ea evaziv, pe cînd fiul ei vine lîngă ea. Îți aduci aminte de domnul Robertson. Polițistul. El a Încercat să-l ajute pe tatăl tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ne-am cuplat. Eu făceam parte din subcomisia Congresului însărcinată cu anchetarea scandalului legat de concursurile TV de cultură generală. Perfect pentru un socialist de budoar ca mine: fraudă comercială la scară națională, exploatarea publicului inocent, șicanele subtile ale marilor corporații - pe scurt, clasica lăcomie capitalistă. Și-apoi, beneficiul suplimentar numit Charlatan Van Doren. Ce figură, ce inteligență și ce educație - câtă candoare și cât șarm școlăresc - ai fi zis că-i întruchiparea protestantului anglo-saxon alb, nu? Când-colo, se dovedește a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
A dansat la Moulin Rouge, Casino de Paris și Folies Bergère, adesea alături de Maurice Chevalier. Woolworth - lanț de magazine a cărui politică a fost desfacerea cu amănuntul la prețuri mici și unice pentru toate articolele. A ajuns cu timpul o corporație multinațională. Fondatorul ei se numea F.W. Woolworth (1852-1919). Serie de ghiduri turistice inițiată de Karl Baedeker În 1828. Scopul lor era să-i ofere călătorului informațiile practice necesare pentru ca acesta să se poată dispensa de un ghid plătit. Karl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
în 2013, a fost de 22.773, o scădere de 8,6% față de anul 2012. Suma investițiilor directe străine utilizate de China în 2013 a fost de 117,6 miliarde de dolari americani, o scădere de 5,3% în comparație cu 2012. Corporații transnaționale prezente în China Volkswagen Grupul Volkswagen din Germania a intrat pe piața chineză în 1984. În prezent, are 14 fabrici de autovehicule, piese auto și servicii auto pentru consumatorii chinezi. Grupul Volkswagen deține în China două fabrici producătoare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
deschise de coastă 72 Zone de dezvoltare economică și tehnologică de stat 72 Zone de tehnologii înalte moderne de stat 73 Zone porto-franco 73 Zona Pilot de Comerț Liber din Shanghai 74 6. Comerțul exterior 74 Utilizarea investițiilor străine 75 Corporații transnaționale prezente în China 75 7. Sistemul financiar și bancar 77 Sistemul bancar 77 Bursa de valori 78 Asigurări sociale 78 8. Viața economică 79 Veniturile și consumul populației 79 Asigurări sociale 79 9. Cele mai importante lucrări de construcție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
lui Iliescu s-a bazat din plin pe „sicofanți și yesmani”, cum îi numește scriitorul și publicistul Octavian Paler (adică oameni supuși care nu discută și nu analizează ordinele primite). Din acest punct de vedere regimul său seamănă cu o corporație, care nu mai pune în centrul său omul ci interesele celor care o conduc. Nicolae Manolescu remarca și pe bună dreptate că „după orice revoluție urmează o contrarevoluție” iar în 1990 restaurația a învins. Vechea nomenclatură comunistă din eșaloanele doi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a nivelului de trai pentru majoritatea populației (prețurile nu țin pasul cu salariile, de exemplu). De asemenea, resursele naturale necesare industriei se reduc simțitor la nivel global. Exploatarea unor zăcăminte de minereuri este o miză uriașă pentru diferite state și corporații multinaționale, companii și trusturi. Având în vedere tocmai caracterul limitat al acestor resurse, putem aprecia mai întâi că omenirea nu trebuie să-și consume resursele fără a identifica și exploata altele noi. Este în joc supraviețuirea noastră globală. S-a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decât un eșec al birocrațiilor guvernamentale. Este o criză de guvernare, născută din convergența forțelor ideologice, politice și tehnologice aflate în spatele unui proces de globalizare economică, ce transferă puterea din mâinile guvernelor responsabile pentru binele public, în cele ale câtorva corporații și instituții financiare, mânate de un singur imperativ, căutarea profitului financiar pe termen scurt. Aceasta a dus la concentrarea unei masive puteri economice și politice în mâinile unei elite formate din câteva persoane, a căror parte absolută din produsele unor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Datorită noii situații create, sufragiul universal (votul) își pierde consistența întrucât „celor care suportă costurile disfuncționalității sistemului li s-a luat puterea de decizie și sunt menținuți într-o stare de confuzie privind cauza nenorocirilor, de către o mass-media dominată de corporații, care îi bombardează continuu cu interpretări ale crizei rezultate, bazate pe percepțiile celor de la putere. Un mecanism activ de propagandă, controlat de cele mai mari corporații ale lumii ne reasigură în mod constant că, consumerismul e calea spre fericire, restricțiile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
menținuți într-o stare de confuzie privind cauza nenorocirilor, de către o mass-media dominată de corporații, care îi bombardează continuu cu interpretări ale crizei rezultate, bazate pe percepțiile celor de la putere. Un mecanism activ de propagandă, controlat de cele mai mari corporații ale lumii ne reasigură în mod constant că, consumerismul e calea spre fericire, restricțiile guvernamentale impuse exceselor pieții fiind cauza nefericirii noastre și că globalizarea economică este atât un proces istoric inevitabil, cât și un avantaj pentru specia umană. De
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]