711 matches
-
care trăiește punctul de plecare al căutării identității de către naratorul său la persoana întîi. Romanul acestuia intitulat Numele meu fie Gantenbein poate de asemenea să fie citit ca o relatare a procesului prin care un "eu livresc", inițial lipsit de corporalitate, aproape auctorial, testează în mod experimental, ca să spunem așa, care narator întrupat, Enderlin, Gantenbein sau Svoboda este cel mai potrivit pentru a umple această existență a unui "eu" auctorial în mare parte anonim și abstract cu substanța umană care ar
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dintre identitatea și non-identitatea universului de existență al naratorului și al personajelor. Această schimbare la nivelul bazei ontologice a "eului" narator are consecințe importante. Spre deosebire de "eul" auctorial acorporal (dar nu impersonal), persoana întîi a naratorului dobîndește o formă sporită de corporalitate, devine un "eu cu trup" în sensul definiției mele din capitolele 4 și 6, în măsura în care poziția unei astfel de narațiuni la persoana întîi în cercul tipologic se apropie de tipul ideal de situație narativă la persoana întîi. Creșterea gradului de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
devine un "eu cu trup" în sensul definiției mele din capitolele 4 și 6, în măsura în care poziția unei astfel de narațiuni la persoana întîi în cercul tipologic se apropie de tipul ideal de situație narativă la persoana întîi. Creșterea gradului de corporalitate a naratorului la persoana întîi are drept rezultat restricționarea orizontului său de cunoaștere și percepție și punerea procesului narativ în relație cu existența naratorului la persoana întîi în calitate de personaj de ficțiune. Pentru o mai mare claritate, voi distinge cîteva niveluri
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
92-93, 105, 109, 275, 278, 284, 292, 311, 332, 339, 343-344 continuum auctorial-personal, 277, 283, 287, 292, 310 de la situația narativă auctorială la cea personală, 277 de la situația narativă la persoana întîi la cea personală, 307-308 controlul simpatiei, 202-203, 215 corporalitate, v. narator credibilitate (reliability), v. narator credibilitate, v. narator creștere confesivă, 157-158 critică lingvistică, 22 cuprins, v. rezumat defamiliarizare, v. insolitare deixis, deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
rolului, 315 periferic, 101, 178, 201, 296-297, 302-307 și narator auctorial, 317 și narațiune la persoana a treia, 156-157, 295-338 și punct de vedere, 313-320 și rememorare, 316, 318 și situație narativă personală, 328-340 și stil indirect liber, 320-328 narator, corporalitate, 147, 150, 152, 295-296 intruziune, 47 narator auctorial ≠ autor, 36, 38-41, 66, 133-134, 300 narațiune la persoana a treia, 88, 132, 145, 182 nepersonalizat, 88, 94, 136, 214 olimpian, 152, 199, 237, 300 omniscient, 36, 41, 43, 49, 90, 146
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ne amintim că în delictul de opinie, culpa nu este provocată de conținutul propriu-zis al opiniei, ci de materializarea lui sensibilă. Nu autorul, ci tipograful Étienne Dolet urcă pe rug; nu jurnalistul, ci directorul publicației este dat în judecată. Această corporalitate este în mod dublu condiționată. La început, printr-o capacitate de realizare produsă printr-o calificare tehnică: obișnuința de a vorbi în public, de a scrie, de a interpreta. Apoi printr-un privilegiu sau drept de acces la rituri și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cel al nedisocierii sunt insesizabile, cum să mai gândești și să acționezi dacă într-un plan dincolo de bine și de rău? înainte de cădere, lumea cunoștea fericirea, asociată mereu îPlaton nu e departe...) cu eternitatea, imaterialitatea și nemurirea - cu lipsa de corporalitate. După această cădere vertiginoasă, noi trăim exact inversul acestora: timpul, materia și moartea - trăim adică în trup. Nu ne rămâne decât să ne acomodăm cu aceste date imposibil de contestat - proiectul gnostic, proiecția lui terestră. Tot într-o perspectivă platoniciană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rezultatele lecțiilor de fizică date de Epicur în scrisorile către Pythocles asupra naturii și către Herodot asupra fenomenelor cerești: infinitatea întregului; așadar, infinitatea celor compuse, precum și aceea a lumilor; eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt așadar anulate pe plan internațional, prin care prezența și acțiunea internațională a statelor este gândită descriptiv, dar și normativ ca o sferă distinctă de politica internă, de existențele concrete ale indivizilor, de considerente legale sau morale, chiar distinctă de corporalitatea, particularitatea acelor oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de construcția normelor, instituțiilor, identităților pe plan global și de valorizarea lor genizată. Statul, așa cum este el prezentat sau dedus din majoritatea teoriilor relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Al. Ciorănescu și mulți alții. Eseurile nu sunt lecturi „complete” ale textelor literare avute în vedere, ci prezintă spectacolul intelectual incitant al urmăririi temei teoretice alese, fundamentată în capitolele ori secțiunile introductive și generale. În Trupul neîndoielnic, supratema vizată e corporalitatea, senzualitatea textului, primordialitatea imaginii, a palpabilului și vizibilului în elaborarea textului literar, iar scriitorii ale căror opere alimentează reflecția eseistei sunt Virginia Woolf, Ernesto Sábato, M. Blecher, Jorge Luis Borges, Bruno Schulz și Yukio Mishima. Volumul Ochiul de linx (1997
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
aspirația spre edenul florilor și al luminii. Starea poetică este aproape echivalentă cu o baie de imagini campestre și celeste, debordând de încântare vizuală și auditivă, e o comuniune cu natura. Beatitudinea trăirilor senzoriale face ca lucrurile să își piardă corporalitatea și să fie percepute ca niște emanații de energie care se pot contopi cu lumina divinității. Totul devine plutire, zbor, cântec, armonie, visare, sufletul e beat de soare și flori ca un fluture, eul contemplând transfigurat crinul, ciocârlia, privighetoarea, „nunta
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de alibiuri”, apanajul formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello, Adolfo
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
definiției negative, refulată într-un regim neașteptat de discursiv. Pentru R., poezia implică contururile unei retorici fragile, în sensul în care se sustrage rigidității semnificării de tip diurn/ cert; este heliofobă, evită lumina puternică a unei „subtitrări” la vedere. Elementele corporalității simbolice - neutră, discretă atât ca agitație retorică, cât și ca încărcare referențială - nu ghidează către un sens sub formă de poantă; de aici, o amânare, o indecizie a etalării sensului în majoritatea poemelor. Acesta fiind regimul general al liricii lui
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
cititor" (p. 130), gârbovit și dominat de sentimentul déjà-vu-ului generalizat, ceea ce transpare acum la suprafață, la o lectură la zi a poemelor scriitoarei, nu este idealul, "hipermateriei" (titlul cărții ei de debut din 1980) în sensul spațialității, al volumului și corporalității, ci, curios, al sensibilității, al afectivității, al reacțiilor și impulsurilor, al mustului și colcăielii acestei lumi. Este latura sentimentală a timpului dat radical diferit de cel de dinainte, dar despre care, paradoxal, se zice, că nu știe ce-i aia
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
îi este nevoia de a se exprima. Maria Rus Bojan sau despre cutiile lui Pan Privită dincolo de funcții și de utilități, cutia este o metaforă a recluziunii și, în același timp, a deschiderii. De la oul primordial la mediul intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația cutiei. Asemenea păpușilor rusești care se conțin una pe cealaltă, într-o succesiune a formei definite cu vidul dinlăuntru, lumea însăși este un inepuizabil depozit de
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
de prezența vreunui martor; fecioara nu naște trupește, ci într‑o vedenie înfricoșătoare. În acest fel, profeții sirieni își revendică indirect privilegiul de a fi asistat la însăși taina întrupării. O atare poziție, pregnostică, prin care este anulată istoricitatea și corporalitatea întrupării, ar fi dus la o „privatizare” extrem de primejdioasă a mesajului creștin. Episcopii, a căror autoritate începe să se facă simțită în epocă din ce în ce mai mult, au denunțat cu siguranță caracterul neconform cu doctrina creștină al acestei teologii. Cristologia docetistă face
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
metodică a conținuturilor fenomenologice; d) Înțelegerea antropo-fenomenologică a stărilor existențiale modificate ale anormalului sufletesc sau ale persoanei bolnavului psihic. În antropologia medicală și psihologică se acordă o egală importanță atât sferei sufletești, cât și trupului. Trupul este înțeles ca o corporalitate a subiectului prin care persoana „trăiește” și „există” în lume, fapt de care suntem absolut obligați să ținem seama. Din acest motiv nu trebuie să facem o separație între „trup” și „suflet” ci ele să fie considerate împreună în cadrul „persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se constituie din continuitatea prezențelor corporale ale acesteia înscrise în câmpul conștiinței sale precum și în a celorlalți. Prezența individului percepută exterior, se raportează în primul rând la aspectul fizic-carnal al acestuia. Existența va fi reprezentată în planul conștiinței ca o „corporalitate” aflată într-o continuă schimbare. Prezența corporală a individului se modifică în timp, atrăgând după sine și schimbarea impresiei actuale pe care o produce persoana respectivă. Acesta este efectul temporalității asupra individului, în primul rând ca trup, iar în al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este în raport cu prezentificarea persoanei ca acțiune, a lui „a-fi-în-lume” în cadrul comunicării. Corpul intern este sediul instinctelor și al afectivității pe care le trăiește ca pe o experiență sufletească-corporală, nu ca pe una de natură fiziologică. Trupul, în calitatea sa de „corporalitate trăită” va depăși cadrele „obiectului însuflețit” și va deveni sediul tuturor experiențelor mele sufletești interioare, dar și locul de referință al Eului în raporturile acestuia cu lumea. Eul se afirmă prin trup, dar tot prin trup, Eul „intră” și „există
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este interioară, prin urmare raportată proiectiv la „corpul intern” așa cum apare el în sfera conștiinței de sine a propriului Eu. Fenomenele psihice morbide, deși sunt tulburări psihice, sunt „trăite” prin intermediul trupului, iar suferința și drama acestuia sunt cantonate în sfera corporalității bolnavului. Chiar și în cazul derealizării sau al influențelor xenopatice, a stărilor delirant-halucinatorii, deși acestea au, aparent, o „origine exterioară” ele sunt tot în raport cu corporalitatea trăită a bolnavului. Din acest motiv, asistăm, în sfera psihopatologiei la o „dilatare corporală” care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări psihice, sunt „trăite” prin intermediul trupului, iar suferința și drama acestuia sunt cantonate în sfera corporalității bolnavului. Chiar și în cazul derealizării sau al influențelor xenopatice, a stărilor delirant-halucinatorii, deși acestea au, aparent, o „origine exterioară” ele sunt tot în raport cu corporalitatea trăită a bolnavului. Din acest motiv, asistăm, în sfera psihopatologiei la o „dilatare corporală” care este necunoscută stării de normalitate psihologică. Problema existenței trupului este pusă în discuție numai în condiții psihopatologice, atunci când se produce „clivajul trup/suflet”, fapt care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iar în cadrul ei facem distincția între eul real, eul viitor și eul ideal. Eul real (eul actual) este rezultatul experiențelor noastre cotidiene din cadrul social și cultural în care trăim și cuprinde: a) eul fizic: structurează dezvoltarea, interiorizarea și acceptarea propriei corporalități; imaginea corporală se referă la modul în care persoana se percepe pe sine și la modul în care crede că este percepută de ceilalți; cu alte cuvinte, imaginea corporală determină gradul în care te simți confortabil în și cu corpul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
permit persoanei să‑și simtă propriul corp și capacitățile acestuia prin exerciții motrice; acțiunile sunt direcționate către educarea echilibrului general, coordonarea dinamică generală și coordonarea ocul‑manuală; b) schema corporală și lateralitatea - acțiunile sunt direcționate către trăirea, perceperea și reprezentarea corporalității și a lateralității; c) organizarea spațio‑temporală - concentrare și memorie vizuală, noțiuni spațiale, orientare și structurare spațială, structurare temporală, noțiuni motrico‑ritmice; d) educația prin mișcare - contact, schimb, adaptare, cooperare, mobilizarea efortului; acest capitol pune în evidență rolul terapiei psihomotricității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
alocuri parodic, care își asumă descendența onirică și neoexpresionistă. El tematizează actul poetic cu ironie livrescă și luciditate tragică. Marca specifică e un fel de „greață” sartriană de realitate și de literatură. Relațiile dintre realitate și ceea ce „descrie” poezia, dintre corporalitate și poem, dintre realul dinafară și cel dinăuntru sunt surprinse într-un dublu joc agonic, care epuizează posibilitatea sensului. Spațiul concentric al poemului devine absurd. Fluxul de asociații conceptuale, concrete ori livrești, uneori funambulești, nu duce la eliberarea unei emoții
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica se coagulează în jurul acelorași nuclee semantice (refuzul literaturii instituționalizate, supremația poeziei ca „mod de viață”, plictiseala, nebunia, adolescența, memoria, corporalitatea, organicul în genere), care compun un program deopotrivă estetic și existențial. Temele sunt abordate frontal în Volubilis (1998), o colecție de eseuri, dialoguri și articole de presă. Dar, în virtutea unor afinități elective, ele asigură și substanța volumului despre Gellu Naum
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]