855 matches
-
-mi vină un asemenea răspuns? Toată conversația asta e de-o falsitate ucigătoare. Exact În acel moment, ușile liftului se deschid și Adam Farr iese cu pași majestuoși. — Rebecca! Are lipit de față zîmbetul lui stas de director de comunicare corporatistă și tocmai Își strecoară BlackBerry-ul În buzunar. — Ce plăcere să te văd! Da, e adevărat, poate că individul ăsta e tipul cel mai alunecos din toată compania. Dar nu mă duce el pe mine cu una cu două. — Bună
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai ales mizeria pensiilor (beneficiarii trebuiau să aibă mai mult de 60 de ani și să fie deja la pensie). Stabilirea unei asemenea liste atribuia acestor «uniuni de creatori» o parte din puterea pe care o pierduseră după 1990. Orientarea corporatistă și sindicală a Uniunii a discreditat-o În noua conjunctură, dominată de asociații ale «societății civile» politizate. Constituirea unei asociații concurente a «scriitorilor profesioniști» (ASPRO), de orientare mai explicit neoliberala, adusese un prejudiciu de imagine Uniunii și amenință să conducă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deci cu un context domestic dominat de familia extinsă și de alte grupuri descendente de tip corporatist. În Atlasul etnografic (Murdock, 1967), 21% dintre societățile cu terminologie hawaiană au familii extinse și peste 50% au alte forme de grupuri descendente corporatiste. În mod teoretic, formula terminologică hawaiană ar fi asociată puternic cu descendența cognatică. Datele empirice din Atlas confirmă doar în mică măsură această predicție, ceea ce arată într-un fel fragilitatea construcțiilor explicative (materialiste) ale lui Harris. Terminologia irocheză. Atunci când descendența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
avut-o În mai mult de patruzeci de ani7. În plus, locurile de muncă pierdute plăteau În jur de 17 dolari pe oră, În timp ce noile locuri de muncă create plăteau numai 14,50 dolari pe oră8. În aceeași perioadă, profiturile corporatiste, ca procent al venitului național, au atins cel mai Înalt nivel din anii 1960 Încoace 9. Unul dintre cele mai bune locuri În care putem căuta semne ale mobilității sociale ascendente, este sectorul manufacturier. Locurile de muncă pentru lucrătorii necalificați
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare, format dintre cei mai buni oameni, pe care să-l folosească. Walter W. Powell spune că atunci când cineva compară avantajele și dezavantajele diverselor modele de afaceri devine clar că... ...transmițând informație În sus sau În jos Într-o ierarhie corporatistă sau cumpărând informație pe piață este numai un mod de a procesa informația sau de a achiziționa un produs. În ambele cazuri, fluxul de informație este controlat. Nu sunt generate noi interpretări sau Înțelesuri. În schimb, rețelele furnizează un context
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Încurajate diverse agenții și organizații guvernamentale ale Uniunii Europene, cerându-li-se chiar să stabilească „nivele Înalte de interacțiune și conectare Între agențiile de nivel european și guvernele statale, provinciale și locale, ONG-uri, actorii din mediile de afaceri și corporatiste, organizațiile educaționale, instituțiile de cercetare și o varietate de grupuri ale consumatorilor” 9. Agențiile guvernamentale ale Uniunii Europene au fost Însărcinate să faciliteze formarea rețelelor și să devină partener al altor grupuri interesate. Accentul a fost pus pe crearea rețelelor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suveranitatea care le mai rămâne și punând de acord interesele lor cu cele ale altor state și ale OSC, statele-națiune pot să joace Împreună pe un câmp geografic mai vast și, astfel, să negocieze mai eficient termenii relațiilor cu instituțiile corporatiste globale, a căror putere o eclipsează pe cea a majorității statelor-națiune și a căror influență se Întinde pe Întreaga suprafață a globului. Găsirea unui numitor comun al drepturilor omului universale și al identității culturale locale Cea mai remarcabilă schimbare politică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și globali și, pe de altă parte, parteneri politici esențiali pentru un stat reglementator cum este Uniunea Europeană, dedicat promovării atât a diversității culturale, cât și a drepturilor omului universale. Este clar că Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de instituții corporatiste globale, guvernele la fiecare nivel - municipal, regional, național și transnațional - vor trebui să stabilească rețele politice intercorelate cu OSC pentru ca oricare dintre ele să obțină suficientă putere politică pentru a contrabalansa În mod eficient arena comercială. 12. Dilema imigrației Europa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
A ACTIVITĂȚII ELEVILOR Activitate pe grupe Activitate individuala c) RESURSE Timpul o oră didactică (50 min.); d) MIJLOACE DIDACTICE Tabla ; Manualul. Fișe de lucru e) BIBLIOGRAFIE Elena Lupșa, Victor Bratu, Educație antreprenorială, Ed. Corvin, Deva, 2005 Luminița Oprea, Responsabilitatea socială corporatistă, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2005 www.evado.ro DESFĂȘURAREA LECȚIEI 1. MOMENT ORGANIZATORIC Organizarea clasei pentru lecție; Stabilirea prezenței și a aspectelor de disciplină școlară; Asigurarea condițiilor didactico-materiale. Pregătirea materialului didactic 1. ANUNȚAREA TEMEI 10minute a) profesorul prezintă activitățile ce vor
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
de familie era, totodată, și multifuncțională -, îndeplinea funcțiile de reproducere, de suport emoțional, de producție (gospodăria familială), de educație (socializarea informală), de bunăstare (grija pentru bătrâni), religioasă (cultul strămoșilor). Familia modernă și-a pierdut o mulțime dintre funcțiile acestea: instituția corporatistă a preluat funcția ocupațională; școala publică sau privată furnizează școlarizarea pentru copii; guvernul îndeplinește funcția de bunăstare etc. În acest cadru teoretic, dezvoltarea, ca proces de modernizare, ca tranziție de la tradițional la modern, este asimilată tocmai procesului de diferențiere structurală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american (Deacon, 2000, p. 152). Referindu-se la Grecia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între mai multe partide, adesea coaliții foarte ample, pentru a fi create condițiile ca toate facțiunile principale să se facă auzite. În continuare, pentru a lărgi reprezentarea puterea este segmentată în: comisii legislative, un parlament bicameral, autonomie locală și forme corporatiste de includere a grupurilor de interese oficiale. Scopul nu este controlul majoritar, ci acordul și înțelegerea dintre diferitele fracțiuni, partide și regiuni din țară. Riscul, atunci când sunt atât de multe voci, este acela de a se ajunge la amânări și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acordate agențiilor regionale sau globale, iar guvernele par să opteze pentru acele politici publice care sunt deja predefinite, intermediind astfel între cetățenii propriei țări și deciziile de sorginte globală sau regională. Mai departe, cetățenii se prind în comunități culturale, etnice, corporatiste, politice diverse, care dau glas identităților diferențial multiplicate ale lor, neomogen agregate și mereu reconstruite, îngreunând astfel funcția de intermediere a guvernului. Comunitarismul și globalismul se prind într-un schimb reciproc de influențe și cristalizări care circumscriu multe dintre mesajele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
masificat”, adică s-a ajuns în stadiul în care cererile individuale pentru calificări universitare s-au universalizat. Pentru a satisface astfel de cereri, au apărut universități transnaționale (care nu se află sub jurisdicția vreunui stat național), dar și universități virtuale, corporatiste, particulare etc. Principiul organizării ierarhice a învățământului, cu universitatea în vârf, a rămas. Structurile instituționale ale universităților recente s-au schimbat însă atât de mult, încât trebuie să se reflecteze atent asupra coordonatelor constitutive ale universității ca principiu și ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția postcomunistă readuc și ele în prim-plan individualizarea. Totodată, actualul stadiu al modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identificau cu clasele proprietarilor, partidele socialiste cu muncitorii, tot așa cum existau partide țărănești, ale pensionarilor etc. O astfel de construcție era specifică nu numai pentru actorii sociali individuali, ci se aplica și în cazul actorilor naționali. Construcția și afirmarea identității corporatiste colective a statelor naționale, respectiv individualizarea statelor naționale au deținut o poziție prioritară de-a lungul întregii modernități. Legitimarea identității naționale s-a bazat pe criterii naturale (rasă sau etnie), pe criterii spirituale (religii naționale), lingvistice, teritoriale sau istorice (unitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
național a fost concretizată istoric prin regimuri totalitare de tipul fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri a fost redusă la minimum: singura identitate personală era cea atribuită de identitatea corporatistă a statului național și realizată prin rolurile funcționale alocate birocratic. Din această perspectivă, individualizarea statului național și cea a persoanelor în perioada de tranziție postcomunistă sunt dependente de moștenirea istorică. Individualizare prin roluri și identități Tranziția postcomunistă a societății noastre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Indivizi Conflicte de rol Asumarea de roluri multiple, inclusiv în rețele, dar mai ales în organizații diverse. Conflicte identitare Multiplicare, fragmentare și (re)construcție de identități individuale. Mai întâi, să remarcăm că statul național al tranziției pierde multe dintre rolurile corporatiste moștenite, datorită privatizării sau a transferului de proprietate către corporații private ce funcționează într-o economie de piață. Concomitent, prin reforma administrației publice, statul birocratizează în mod accentuat funcția publică. Astfel, problema principală a individualizării rolurilor sociale în statul național
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Tezele de bază ale abordării propuse sunt așadar următoarele: 1. „programele instituționale” promovate de sus în jos generează o destructurare socială de amploare, care ia forma schimbării radicale a coordonatelor sociale moștenite (e.g. clase sociale și comunități, ocupații și organizații corporatiste etc.), a apariției unor structuri sociale noi și mai ales a accelerării individualizării; 2. odată cu destructurarea/restructurarea socială și cu individualizarea, persoana individuală se află tot mai intens confruntată cu nevoia de a-și asuma o identitate și mai ales
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai devreme sau mai târziu, solicită corecții. Dezintegrarea comunităților tradiționale și înlocuirea lor de către statele naționale în perioada primei modernități și a modernității organizate au coincis cu afirmarea rolului statului în raționalizarea și organizarea națiunii și cu consacrarea unei identități corporatiste colective proprii, care s-a repercutat asupra tuturor cetățenilor săi. Cetățenia a fost o formă primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică forță de legitimare actuală. Ea s-a asociat cu structurile de roluri corespunzătoare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ajuns la acea legitimare prin care persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și tendințele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universități vor să fie și să se afirme ca „europene”, adică trans-naționale și cu o identitate cosmopolită, chiar dacă în subsidiar își conservă și atributul de naționale. În consecință, primordialitatea și centralitatea statului național clasic sunt diminuate, iar legitimitatea individualității sale corporatiste rezultă mai ales din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale ce corespund acestora, individualizarea persoanelor devine tot mai puternică. Ea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să le construiască în biografii care sunt tot mai personalizate. Ca atare, ceea ce se produce în modernitatea actuală a statelor dezvoltate urmează o dublă traiectorie convergentă: pe de o parte, schimbarea coordonatelor constitutive ale spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai vizibile: anomia structurală derivată din prima traiectorie este congruentă cu o anomie a individualizării personale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
personală. Autoritatea nu era a identității construite, ci a celei atribuite și asociate cu roluri corespondente. Atribuirea era una structurală, adică derivată din clase și apartenență politică, ocupații și stare civilă etc., și apărată de stat, care avea propria identitate corporatistă colectivă și impersonală. Identitățile ierarhice și apărate de granițe precise s-au asociat cu roluri ce repartizau orice persoană într-o societate birocratică atotcuprinzătoare. Au rezultat astfel: o ordine socială birocratizată și înghețată, un control riguros din care aproape că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]