508 matches
-
-o. Pe lângă cele mai bune ingrediente, a adăugat și ardei iute, pentru că e știut că mâncarea condimentată crește temperatura corpului, iar un corp cu o temperatură crescută e mai rezistent la boli, fie el om sau găină. Gălbenușurile ouălor fostului corporatist au devenit mai roșii decât steagul japonez, iar conținutul unui singur ou, mai consistent decât un meniu complet. Iar fiica lui, supraponderală. Îți recomandăm Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta
Unde noi îi avem pe Păcală și Tândală, japonezii îi au pe Migală și Trudilă () [Corola-blog/BlogPost/338013_a_339342]
-
generalizare. Am mai scris că nu toți sunt la fel. Și am repeta o greșeală pe care am mai făcut-o noi, ca societate: aceea de a ne organiza în triburi ca să ne luăm gâții - pacienți contra medici, bugetari contra corporatiști, teleormăneni contra europeni, mitici contra ardeleni etc. Vinovații sunt de data asta în altă parte. Un prieten a sunat acum câteva zile la Poștă să întrebe dacă i-a ajuns un colet. - Dom'ne, n-a ajuns, dar nici nu
Noaptea pomenilor lungi. De Halloween, parlamentarii ne-au tras în țeapă () [Corola-blog/BlogPost/338050_a_339379]
-
la spital și să fie trimiși acasă pe motiv de grevă. Sau pentru că nu funcționează cardul de sănătate. Nu merge sistemu', doamnă. Cum ar fi să facem și noi grevă la plata contribuțiilor la sănătate? Iată un lux pe care corporatiștii nu și-l pot permite: greva generală. Dar lucrurile nu pot fi judecate otova. Poate că și corporatiștii munciți peste program ar trebui să-și cunoască drepturile, inclusiv pe cel la grevă, dar asta e o altă discuție. Poate că
Noaptea pomenilor lungi. De Halloween, parlamentarii ne-au tras în țeapă () [Corola-blog/BlogPost/338050_a_339379]
-
Nu merge sistemu', doamnă. Cum ar fi să facem și noi grevă la plata contribuțiilor la sănătate? Iată un lux pe care corporatiștii nu și-l pot permite: greva generală. Dar lucrurile nu pot fi judecate otova. Poate că și corporatiștii munciți peste program ar trebui să-și cunoască drepturile, inclusiv pe cel la grevă, dar asta e o altă discuție. Poate că medicul rezident plătit de mizerie o fi ajuns la capătul răbdării să se tot sacrifice pentru binele public
Noaptea pomenilor lungi. De Halloween, parlamentarii ne-au tras în țeapă () [Corola-blog/BlogPost/338050_a_339379]
-
a cumpărat o rulotă de la fostul Mic.ro, afacerea lui Dinu Patriciu, și s-a apucat să vândă burgeri Antreprenor sau salariat? Pentru orice întrebare complexă, răspunsul este mereu „depinde”. Eu aș da oricând situația mea pe cea a unui corporatist cu experiența mea. Salariul lui brut este peste profitul meu brut. Vreau și eu să pot petrece weekendurile și concediile cu familia. Vreau să scap de stres. Tot aplic, dar eu n-am experiență în multinaționale de top, am pierdut
Am schimbat peste 10 locuri de muncă în 8 ani, pentru că șefii nu mi-au crescut niciodată salariul din proprie inițiativă () [Corola-blog/BlogPost/338096_a_339425]
-
să scap de stres. Tot aplic, dar eu n-am experiență în multinaționale de top, am pierdut ani buni cu firme mici, și în mod deosebit cu firma mea. Concluzia prietenului: Ar lăsa și el firma pe un job de corporatist în Dubai. E normal, are așteptări pe măsură, dar amândoi am lăsa firmele pe care le-am crescut, pentru un salariu bun, fără alte griji.
Am schimbat peste 10 locuri de muncă în 8 ani, pentru că șefii nu mi-au crescut niciodată salariul din proprie inițiativă () [Corola-blog/BlogPost/338096_a_339425]
-
subalternilor ingrați și leneși, al șefilor incompetenți și hapsâni, al clienților proști, al furnizorilor tâmpiți și al familiei care nu înțelege sacrificiul lor enorm. Din ideea pervazivă că suntem mai buni decât merită compania în care lucrăm, survine și marasmul corporatistului care visează cu ochii deschiși să devină „propriul său stăpân ca să nu mai muncească pentru alții ca prostul”, sau care, în varianta spirituală, vrea să-și „realizeze” potențialul uman meditând pe plajele din Bali sau „dându-se” cu kite-ul în
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
prevenit pentru ziua de rău augur ce avea să urmeze pentru mine. O idee fixă mi se înșurubase în creier în timp ce porneam motorul limuzinei de serviciu primită drept beneficiu pentru postul pe care îl ocupam în companie: viața mea de corporatist se desfășoară într-un permanent balans zilnic între lăcomie și risipă. Hmm... ce idee! Am demarat și am pătruns în traficul cotidian cu acest gând apăsător în minte. La prima congestie de trafic din cele trei pe care le străbat
În ziua în care i-a dat cafeaua în foc, un corporatist constată că viața lui între mașină, birou și cantină este o înlănțuire de lăcomie și risipă () [Corola-blog/BlogPost/338137_a_339466]
-
artificială funcționează și în timpul zilei, chiar și când nu este deloc cazul. Nu mai vorbesc de computerele performante de pe birouri cu caracteristici mult peste ceea ce utilizatorii lor folosesc și cer de la ele. Dar asta este o meteahnă cu care fiecare corporatist vine la job dacă te uiți la telefoanele lor inteligente cu care poți, de asemenea, face mai mult decât face fiecare utilizator cu ele. Risipă de inteligență, de resurse sau de orgolii? Oricum risipă... În pauza de masă, cobor la
În ziua în care i-a dat cafeaua în foc, un corporatist constată că viața lui între mașină, birou și cantină este o înlănțuire de lăcomie și risipă () [Corola-blog/BlogPost/338137_a_339466]
-
cobor la cantina building-ului, care, deși mult mai colorată și diversificată ca în trecut este, vrei nu vrei, tot un sistem de „împinge tava”. Și ce dacă? Sentimentul de prezență a lăcomiei și aici mă cuprinde când văd șirurile de corporatiști care se înghesuie civilizat să ajungă mai repede la tejgheaua cu mâncare. Ș-apoi la casa de marcat. Risipa o constați la final, dacă urmărești ce aruncă fiecare la coșul de gunoi: hârtie, plastic, resturi alimentare. Am sughițat și asta
În ziua în care i-a dat cafeaua în foc, un corporatist constată că viața lui între mașină, birou și cantină este o înlănțuire de lăcomie și risipă () [Corola-blog/BlogPost/338137_a_339466]
-
te contactez pentru a afla despre progresul pe care l-ai făcut? Îți recomandăm Cum recunoști un șef toxic. „Când decid să-și dea demisia, angajații părăsesc managerii, nu compania” Știu că multe companii doresc să creeze programe de voluntariat corporatist. Există o mulțime de ONG-uri care lucrează cu copiii nevoiași. Cum ar fi să existe într-o zi o armată de Dream Managers voluntari pentru copiii care au atâta de mare nevoie să viseze și să își îndeplinească visele
Fenomenul angajaților care „își dau demisia” fără să plece din firmă. Cum pot deveni oamenii mai implicați, îndeplinindu-și în același timp visele () [Corola-blog/BlogPost/338138_a_339467]
-
curând să angajeze Dream Manager-i, dar poate că programele de CSR al companiilor ar putea să includă în viitor un astfel de ‘shared service’. De asemenea, am spus că știu că multe companii doresc să creeze programe de voluntariat corporatist. Există o mulțime de ONG-uri care lucrează cu copiii nevoiași. Cum ar fi să existe într-o zi o armată de Dream Managers voluntari pentru copiii care au atâta de mare nevoie să viseze și să își îndeplinească visele
Fenomenul angajaților care „își dau demisia” fără să plece din firmă. Cum pot deveni oamenii mai implicați, îndeplinindu-și în același timp visele () [Corola-blog/BlogPost/338138_a_339467]
-
continua să vegheze România. Îți recomandăm Serialele mele: mica bucurie a unui om al muncii care a renunțat să se uite la televizor Sunt stăpâna telecomenzii. Așa că, las la o parte știrile catastrofale, ca și războaiele virtuale dintre bugetari și corporatiști. Corporatiști care sunt tineri, dinamici, educați, frumoși, născuți și crescuți în altă lume și care, normal, nu pot înțelege mentalitatea noastră de bugetari înapoiați, născuți și crescuți în comunism, care au văzut primul calculator după vârsta de 25 de ani
ce emisiuni adevărate poți găsi la TV, dacă ai răbdare să le cauți puțin () [Corola-blog/BlogPost/338163_a_339492]
-
să vegheze România. Îți recomandăm Serialele mele: mica bucurie a unui om al muncii care a renunțat să se uite la televizor Sunt stăpâna telecomenzii. Așa că, las la o parte știrile catastrofale, ca și războaiele virtuale dintre bugetari și corporatiști. Corporatiști care sunt tineri, dinamici, educați, frumoși, născuți și crescuți în altă lume și care, normal, nu pot înțelege mentalitatea noastră de bugetari înapoiați, născuți și crescuți în comunism, care au văzut primul calculator după vârsta de 25 de ani și
ce emisiuni adevărate poți găsi la TV, dacă ai răbdare să le cauți puțin () [Corola-blog/BlogPost/338163_a_339492]
-
PREAMBUL Săptămâna trecută, am aflat că în cartierul meu, cu vecini corporatiști, va apărea un nou ansamblu rezidențial. Consiliul General al Primăriei Bucureștilor a votat aprobarea unui PUZ pentru un ansamblu rezidențial de blocuri P+4 pe malul sudic al lacului Grivița, pe terenul unei foste baze sportive din vremea comunismului. Proiectul
După ce noua administrație locală din București a trecut pe șest un PUZ pentru „un ansamblu rezidențial”, mi-am luat o zi liberă de la birou și m-am dus la ședința CGMB () [Corola-blog/BlogPost/337748_a_339077]
-
stratagemă” - cuvânt elevat, care s-ar putea traduce prin „Lasă bă, că știm noi!” Sau tot atât de bine: „Ce știi tu, bă, prostule?” Și acum să venim la „cestiune”... FAPTELE Mi-am luat o zi de concediu, din dreptul meu de corporatist de anul acesta, și, fără să consider că o sacrific, mi-am zis că merg la primărie să-mi spun un punct de vedere. Ca viitor vecin al ansamblului rezidențial de blocuri, am vrut să iau parte la ședința imediat
După ce noua administrație locală din București a trecut pe șest un PUZ pentru „un ansamblu rezidențial”, mi-am luat o zi liberă de la birou și m-am dus la ședința CGMB () [Corola-blog/BlogPost/337748_a_339077]
-
blocuri, am vrut să iau parte la ședința imediat următoare celei în care se votase PUZ-ul, cu o săptămână înainte. Așa că la ora 08:09:25, cu o zi înainte, am depus o cerere la CIDRC - „Customer Care”, pentru corporatiști - din blvd. Elisabeta 42, la ghișeu 13 (!) de participare la ședința extraordinară consiliului general al primăriei municipiului, ultima din acest an; am primit nr. 1474787. Ajuns la serviciu, între orele 13:30 - 15:30, am apelat, în vederea confirmării, de mai
După ce noua administrație locală din București a trecut pe șest un PUZ pentru „un ansamblu rezidențial”, mi-am luat o zi liberă de la birou și m-am dus la ședința CGMB () [Corola-blog/BlogPost/337748_a_339077]
-
de milă pentru oamenii ăștia, care nici nu înțeleg ce fac și la ce rău mare contribuie, de tristețe că, la nici șase luni de la instalare, o nouă echipă în administrația primăriei Bucureștiului ne tratează astfel pe noi simplii cetățeni, corporatiști sau nu. Pe strada mea și pe celelalte străzi din cartier, votanții din tot spectrul politic actual, stau unii lângă alții, ca buni vecini, chiar și în casă avem opțiuni și simpatii politice diferite. Domnu’ Văsâi (DV), organizator și „mai
După ce noua administrație locală din București a trecut pe șest un PUZ pentru „un ansamblu rezidențial”, mi-am luat o zi liberă de la birou și m-am dus la ședința CGMB () [Corola-blog/BlogPost/337748_a_339077]
-
șireată, un fel de șef al parcării din fața sediului sau chiar mai mult decât atât. Sper, dacă se recunosc, să nu se supere căci atâta am înțeles eu din „tete a tete”-ul cu ei. DF: Unde mergeți? CC (cetățean corporatist): Am depus o cerere de aprobare ieri pentru participarea la ședința de azi și vreau să intru. DF: Nu se poate, aveți aprobare? CC: Nu am, dar trebuie că am primit-o, priviți bonul de la registratură. Văd în ochii lui
După ce noua administrație locală din București a trecut pe șest un PUZ pentru „un ansamblu rezidențial”, mi-am luat o zi liberă de la birou și m-am dus la ședința CGMB () [Corola-blog/BlogPost/337748_a_339077]
-
ostenit de intensitatea reveriei, cad leneș în tristețea iremediabilă a zilei de azi care nu este încă, trădătoarea, prima zi a Anului (Omului) Nou. Odată, la o vizită de vânzare, managerul suedez al unui lanț de săli de sport pentru corporatiști m-a invitat la o sesiune de antrenament cu un specialist, însă te rog mult, îmi zice el, nu veni în primele trei săptămâni din an, fiindcă avem un vârf de trafic: toți petrecăreții care s-au jurat cu lacrimă
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă () [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
umbră. Dincolo de raze, broșurile nu-ți spun niciodată totul. Apocalipsa orășeanului nu vine cu meteoriți, vine cu gândaci cât magneții de bucătărie lipiți pe perete, țânțari în haite și sunete de împerechere ale șopârlelor de pe tavan. E momentul în care corporatistul din tine își blesteamă zilele și plânge după tonomatul de cafea de la muncă, locul calduț de pe scaun și chiar și după colegul dement cu care te războiești pe aerul condiționat. Dar îți trece. Pe plaja din Thailanda, viața e o
Ce nu ți-a spus nimeni într-o broșură despre plajele din Thailanda. Sfârșitul lumii pentru un corporatist () [Corola-blog/BlogPost/337835_a_339164]
-
numărat aproximativ 5000 oameni în toiul protestului, puțin după ora 8, pe Magheru. Core-ul de oameni care a rămas până spre final în Piața Victoriei era de 2500 oameni. Și mă uitam la ei, 90% erau de vârsta mea, tineri, corporatiști, cu copii după ei, cu căței, unii îmbrăcați de schi, alții la costum și palton, unii cu pancarte, alții cu steaguri. Se vedea că nu eram organizați în vreun fel anume, fiecare grupuleț striga câte ceva, nu erau „protestatari profesioniști cu
Am fost aseară în stradă. Am înghețat alături de alte câteva mii de oameni la temperaturi sub zero și vânt rece. Și a fost extraordinar! () [Corola-blog/BlogPost/337911_a_339240]
-
Cei care muncesc rațional știu să se relaxeze, workaholicii nu. Ei nu știu cum să nu lucreze. Chiar și în vacanțe ei ruminează Excel-uri și termene limită. Îți recomandăm „Este o situație gravissimă. Vrem să ne mutăm”. Cum înghesui încă 6400 de corporatiști într-o stație de metrou De unde vine dependența de muncă Greu de spus. Originea problemei se discută de obicei într-o psihoterapie unde „dependentul“ și terapeutul încearcă să sondeze după chestii mai vechi. În cazul cu care am început acest
Workaholicii sunt niște nefericiți. De unde vine dependența de muncă și cum se tratează () [Corola-blog/BlogPost/337904_a_339233]
-
să câștige trofeul. Toni Erdmann spune povestea unui tată excentric, ajuns la pensie și pus mereu pe glume, care hotărăște să îi facă o vizită surpriză fiice sale, o femeie de carieră care lucrează la un proiect important ca strateg corporatist în București. Maren Ade, regizoare, scenarista și producătoare, a devenit cunoscută cu primele sale două lungmetraje, ambele multi-premiate: debutul The Forest for the Trees (2003) a câștigat Premiul Juriului la Sundance, iar Everyone Else (2009), care va fi proiectat și
Comedia care a făcut senzație la Cannes, „Toni Erdmann”, deschide Les Films de Cannes à Bucarest [Corola-blog/BlogPost/100249_a_101541]
-
de peripeții care îl poartă până în îndepărtatul New York City. Ajuns acolo, Norm devine mascota unei corporații, însă află că e folosit într-o conspirație care pune în pericol ținutul lui natal. Așa că trebuie să salveze locul lui natal de un corporatist avid după bani. Animație calibrată și pentru cei mici, dar și pentru cei mari, Norm de la Polul Nord are atu-urile clasice ale unei aventuri animate: personaje simpatice și glume cu două tăișuri, animale tembele care fac lucruri trăsnite și mai
Ce filme poți vedea în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/100481_a_101773]