465 matches
-
baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de inhibare a respirației. Corpusculii Pacini mezenterici pot funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului sanguin. O modalitate simplă de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir forțat cu glota închisă (manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm Hg. Corpusculii carotidieni primesc un flux mare de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari Receptorii pulmonari de întindere. Receptorii pulmonari de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pCO2. Pacienții cu acidoză metabolică parțial compensată (cum ar fi în diabetul zaharat), care au un pH scăzut și pCO2 scăzută, prezintă creșteri ale ventilației. Locul principal de acțiune al pH-ului scăzut este la nivelul chemoreceptorilor, în special din corpusculul carotidian. Este posibil ca și chemoreceptorii centrali sau chiar centrii respiratori să fie afectați de modificările pH-ului sanguin. Răspunsul la oxigen Calea prin care reducerea pO2 arterial stimulează ventilația poate fi studiată pe un subiect care respiră un amestec
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prezintă toate componentele esențiale ale unei glande, cu unități secretorii cu modificări foarte importante si cu tuburi excretoare de înaltă specializare. Cea mai mare parte a unei glande este alcătuită din celulele secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
24.5.3. Tubul contort distal Tubul distal este continuarea în zona corticală a brațului ascendent al ansei Henle. La fel ca și tubul proximal, este denumit „contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fost îndepărtat un proton. Deci, alcaloza produce eliminarea de cantități mari de bicarbonat, iar în cazul acidozei, celulele tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali). La nivelul tubilor colectori, el poate fi și secretat. Reabsorbția sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
zaharat. Studiază clinic leziuni encefalice, distinge materia cenușie elaboratoare, de cea albă, distribuitoare și publică: „De cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et usus“. Olandezul Van Leeuwenhoek (1632 - 1723) cu un microscop realizat de el, descrie globulele roșii ca pe niște „corpusculi“ și identifică anastomozele capilare, pe care Harvey, printr-o intuiție genială, le interpretase ca porozități. Capilarele sunt apoi confirmate de Henri Power (1649) și interpretate ca mijloace de comunicare între artere și vene. Marcelo Malpighi (1628 - 1694), profesor la Universitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în celulele creierului animalelor bolnave precum și peste 50 de germeni infecțioși și a fundamentat seroterapia. Concepția sa asupra antagonismelor microbiene îl înscrie printre precursorii antibioticelor. Contribuțiile sale în medicina profilactică veterinară au impulsionat și dezvoltarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de mici celule de conexiune, prevăzute cu un nucleu voluminos și 2-5 procese celulare, ce înfășoară punctele nodale ale plexurilor enterice. Pentru natura neurală a acestora pledează faptul că sunt sensibile la colorația vitală cu albastru de metilen și conțin corpusculi Nissl. Cercetările de histofiziologie modernă a celulelor ganglionare de la nivelul plexurilor enterice au stabilit că ontogenetic, morfologic și funcțional, acestea aparțin mai mult parasimpaticului decât simpaticului. De aici opinia dependenței lor de sistemul nervos parasimpatic, admisă de majoritatea autorilor. Deși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și perivasculare etc. În afara acestora, fibre vegetative aferente se găsesc și în grosimea unora din nervii somatici ai regiunii cefalice, musculaturii striate și pielii. Indiferent de calea urmată, ele conduc informațiile chemo- și presoreceptoare pornite de la nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Paccini din viscere la stațiile vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente, viscerale, neputând fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice, au constituit mult timp obiectul unor păreri controversate. Două din teoriile emise s-au impus în literatura de specialitate. După cum
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
independență care se datorează organizării neuronilor enterici în microcircuite locale complexe, efectorii și senzitive, l-a determinat pe Gershon să numească SNE „the second brain” (3). Pe de altă parte, SNE reacționează similar SNC în procesul de îmbătrânire, dezvoltă precoce corpusculi Lewy în stadiile inițiale ale bolii Parkinson, este afectat de boli genetice ca neuropatia viscerală familială și autoimune asociate cu tulburări motorii gastrointestinale (4, 43). I.2.2.1. Istoric Istoria descoperirii SNE începe în 1840 când Remak, lucrând la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și mai ales centrale. În afara rolului de precursor al noradrenalinei, dopamina îndeplinește și funcția de mediator chimic propriu unor căi neuronale atât periferice, cât și centrale. La nivel periferic, cantități dozabile se găsesc în ganglionii vegetativi simpatici, plămân, intestin, vase, corpusculii carotidieni, retină etc. Interneuronii mici intens fosforescenți (celule SIF) de la nivel ganglionar simpatic, conțin dopamină producătoare de hiperpolarizare postsinaptică. La nivel central, dopamina reprezintă mai mult de 50% din cantitatea totală de catecolamine cerebrale. Peste 80% din această cantitate se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și aferent. Astfel de nervi sunt: splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare și chiar unii nervi somatici (ai musculaturii striate, pielii etc.). Indiferent de calea urmată, filetele vegetative centripete conduc informațiile chemo- și presoreceptoare pornite de la nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Pacini din viscere la stațiile organo-vegetative centrale. Căile sensibilității inconștiente viscerale nu pot fi diferențiate anatomic de acelea ale sensibilității somatice. Fibrele vegetative aferente aparțin fie celulei senzitive în „T” din ganglionii spinali, fie formațiunilor ganglionare ale unor nervi cranieni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de cinci ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Pentru reflexul chemoreceptor, receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mmHg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
baza inimii, reduce amplitudinea și frecvența respirațiilor, iar hipotensiunea determină reacții ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor aeriene superioare provoacă, de asemenea, reacții neuro-reflexe respiratorii, predominant inhibitoare, înseși impulsurile aferente plecate de la nivelul receptorilor de întindere (fusuri neuro-musculare și corpusculi tendinoși Golgi) ai mușchilor inspiratori și expiratori pot modifica excitabilitatea reflexă a centrilor respiratori. Fusurile neuro-musculare având rolul de a compara contracția obținută cu cea comandată, excitarea lor mărește în cazul respirației forța de contracție a mușchilor intercostali prin intermediul centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oxigen, bioxid de carbon și ioni de hidrogen. Chemoreceptorii periferici sunt prezenți în pereții arterelor mari din segmentul vascular de înaltă presiune, făcând oficiul de zone receptoare indispensabile atât reglării cardio-vasculare, cât și respiratorii (fig. 99). Este vorba de chemoreceptorii corpusculului carotidian și arcului aortic, de la nivelul cărora impulsurile aferente ajung pe calea nervilor glosofaringian și vag la nucleul tradusului solitar și centrii inspiratori bulbari. Excitantul fiziologic al zonelor chemosensibile sino-carotidiană și endocardo-aortică este reprezentat de scăderea concentrației oxigenului din sângele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]