450 matches
-
înaintea noastră, numai dealuri de la Prut, unde era URSS, rușii. Și am luat și noi vreo douăzeci de rogojini și ne-am dus. La un moment dat, un instructor de coloană, care era acolo, spunea: la dreapta. Era prin drum cosit, și acolo am intrat, unul după altul. Și la un moment dat, spune: oprește, la stîlpul acela, pe jos. Acelea au fost viitoarele noastre case, așa ne-au împărțit. Am debarcat tot. Am rămas cu căruța noastră, cu caii, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Primul mergea să țină conferințe prin toată Europa, poetul făcea Turism (cu prietenii I. U. Soricu, Emanoil Bucuța, Nicu Budurăscu etc.): Șoseaua urcă spre Voineasa,/ Iar Lotrul curge spre Brezoi.../ O fată și-a pierdut cămașa/ Prin fînul de curînd cosit,/ Și-acum în poarta casei s-a proptit/ Să-și mai arate-o dată sînii goi/ Și trupul rumenit de soare/ Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare/ în pitorescul munților Carpați.../ Așa sînt toate fetele la munte.../ în prima
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
de oasele de sub crucile străbunilor și legați de ei prin nevăzutele fibre ale veșniciei. - De unde sunt eu? Sunt de acolo, de peste munți și văi, dintre dealuri împădurite cu esențe tari de stejar și fag, din copilăria mea. - Ah! Mirosul fậnului cosit, profunzimea depărtărilor, răsăriturile și apusurile acelea unice și dangătul acela de clopot îmi umplu și acuma sufletul și mă fac vrednică să le apăr, să le înteleg și să le fac nepieritoare taina frumuseții. Eu vin din copilăria mea, iar
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
om foarte cult; dragostea mea pentru carte de la el am moștenit-o, pentru că foarte mult timp îl vedeam citind. Citea orice: manuale școlare, romane, reviste, ziare, almanahuri, tot ce-i pica în mậnă. Nu obosea niciodată citind în fậnul proaspăt cosit, rậnduit cu grijă în podul grajdului. Călătorea mult, în tinerețe fusese “găzăr” și rămăsese cu dorul Ardealului în suflet. Trecea frecvent Carpații, întreținea relațiile cu ungurii de acolo, vorbea perfect ungurește și mă ruga deseori să-i scriu corespondența, posibil
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
tale. Mai bine odihnește-te, că acuși ne prind zorii. - Mai e până În zori... spuse căpitanul, Întorcându-se și mergând repede, cu dreapta pe mânerul sabiei. Nu găsi decât liniștea, liniște de noapte cu stele aprinse, cu miros de fân cosit și cu adieri de toamnă apropiată. Urcă la creneluri, Întâmpinat de stegarul Balotă. - Nimic? Îl Întrebă. - Liniște deplină! răspunse acesta, asemenea spătarului Albu, păzitor al somnului Măriei Sale. De sus, noaptea moldovenească nu era decât puzderie de stele deasupra murmurului Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
locație, deoarece regimul etiopian nu era dispus să tolereze improvizațiile locale. „Însă recruții locali și-au făcut bine temele, fiindcă satele și unitățile lor componente a câte 1 000 de metri pătrați, atent marcate cu țăruși și snopi de iarbă cosită, urmau planul geometric prevăzut. Însă unele sate au fost construite prea rigid. De pildă, un țăran a trebuit să Își mute tukul-ul șcasă tradiționalăț, mare și bine construit, cam cu șapte metri, ca să fie așezat «În rândș cu celelalte clădiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Animalele mureau de foame și în stomacul lor, când le tăiau sătenii găseau doar pământ. În urma acestei situații aproape disperate conducerea județului a hotărât să trimită țăranii la cules de grâu, cartofi, porumb în Insula Mare a Brăilei și la cosit iarbă pentru animale. Aveam sarcina să umblăm din casă în casă. Întocmeam liste cu acei care urmau să meargă acolo pentru două sau trei săptămâni. Țăranului nu-i place să plece din satul lui. Era valabil și pentru cei din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
hotărâți să rămână în comună, mi-a răspuns inginerul atotștiitor. Poate dați o cafea, că tot v-am adus vestea cea bună! V aș invita la vie să vedeți ce frumos cântă greierii noaptea și ce frumos miroase a fân cosit, mi a șoptit inginerul la ureche. Mirosurile de rachiu proaspăt băut, de usturoi și de țigară m-au învăluit neplăcut. Am tăcut și am zâmbit. Pe el îl rugasem să pregătească sus, la ferma viticolă, masa pentru secretarul Țăpoi. Contabila
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se ridică de pe jilț și se apleacă în fața mea, ceremonios. Înțeleg urarea de pace pe care mi-o adresează, fără a-și mișca în vreun fel buzele, minunat arcuite. Lângă picioarele desculțe ale tânărului celui chipeș se joacă, pe pajiștea cosită, numai el știe cu ce, un copilaș bălăior și gol, delicat și zglobiu, ca un amoraș din porțelan. Ca un putto! De jur-împrejur, în plină lumină solară, cu surâsuri fericite, senine, împăcate, pe figuri, se adună pașnic ceata de prieteni
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
legitimația de polițist. — Lasă-l să intre, spuse fata, făcându-i cu ochiul. Antonio o urmă pe alee, la umbra chiparoșilor Înalți și a pinilor seculari În formă de umbrelă. Mierlele cântau. Aerul mirosea a rășină și a iarbă proaspăt cosită. La centrul sportiv, În zona aceea retrasă a Tibrului, unde orașul Începea să se rarefieze, Îți părea că nici măcar nu mai ești În Roma. Antonio simți un sentiment de profundă recunoștință față de fata aceasta. Mai mult decât orice, Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește-o după datina străveche!. Urmează ritualul trecerii prin fața celor șapte porți infernale, pînă ce oaspetele „de sus” ajunge în fața stăpînei întunericului, noroiului și plîngerii. La fiecare poartă, Iștar este deposedată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-și lege scrierile lor de un nume de așezare devenită simbol de rezistență românească împotriva tuturor vânturilor rele, un fel de Meca al tuturor cinstitorilor de Cotnari? Nume cu o semantică ce invocă nu doa r arome de fân proaspăt cosit, ci nemurirea într un spațiu germinati v al dacilor liberi, al răzeșilor, al voievozilor, al stră bunilor străbunilor din veacuri oropsite, dar și de înălțare, de cinstire a vieții cu popasuri în mângâierea sufletului. în aceste câteva rânduri nu am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o grădină de care să te bucuri. Plimbăte prin grădină și în timp ce faci acest lucru, observă textura potecii de sub picioarele tale și simte senzația ușoară de căldură a razelor de soare pe piele... Imediat ajungi pe o minunată pajiște verde cosită. În timp ce treci prin ea, vezi în fața ta o fântână veche înconjurată de stânci joase, cu un mic acoperiș deasupra. Când te apropii, vezi că există o cutie de lemn sculptată, ca o casetă veche. Așezată pe zid. Ea are
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lumea cu o putere sporită. Cuvintele numai sunt doar simple semne, își redobândesc o aură magică. Ele pot să fie ca niște spini uscați, ca niște frunze răsucite, cuvinte de porțelan, cuvinte de aer. Cuvinte care uneori miros a iarbă cosită, cuvinte cu parfum de flori de câmp. Orice cuvânt e o simfonie. Cuvintele se înmulțesc pe măsura sporirii cunoașterii diferitelor rațiuni ale lucrurilor și persoanelor și a relațiilor între și pe măsura unor modificări produse între ele. Exprimarea acestor relații
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de frig si foame copiii cei săraci... Muma tânăra de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cânta hore grațioase; Tinerii feciori Cântă după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetite Dulce rumenesc, Apărând cu mana mandrele cosite, Sărutări pe gura las de le răpesc. II Dar tu, femeie tânăra, De ce stai gânditoare? În gene-ți văz o lacrima Ca roua pe o floare. Vezi! pruncul tău ne farmecă Cu chipul sau cel dulce; Ca fluturul sub auru-i
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
și ghirca fără mustăți (grâul „de primăvară”), care se semăna primăvara. Grâul după ce „dădea în pârg” și se cocea, se recolta uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frontierei. Înainte de armată a încercat să treacă granița și a fost prins. Reușea, dacă nu venea tot un neamț, de acolo din zonă, care i-a observat, că Ricu era împreună cu un văr de-al meu. Neamțul ăsta era la cosit iarbă, i-a observat și a vrut să treacă cu cositoarea peste ei, că erau ascunși în iarbă. Au sărit și au rămas în picioare, la care neamțul (imitând accentul tărăgănat și disprețuitor al neamțului): "Ce, bă, nu vă mai
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se întindeau gardurile unor case de pe străzile perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proletcultului, în care prevalează reportajul „liric” și satira. Referentul dominant rămâne natura tratată de regulă în manieră convențional bucolică și, totuși, apar câteodată imagini de-a dreptul gongorice, de rafinate prețiozități: „Zăpada e roșie de sângele / Amurgului / Ca o brazdă, cosită, de maci.” Treptat, discursul accede la o solemnitate studiată a rostirii, lirismul prinde consistență în reveriile peisagistice și erotice, în evocările melancolice ale obârșiilor, în sentimentul de panică al timpului trecător. Predomină confesiunea, în varianta biografismului chiar, într-o retorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
mereu se confiscau animale de tot felul pentru a fi abatorizate, după care urmau a fi transformate în imense cazane cu mâncare de calitate; mereu se luau cu japca milioane de tone de grâu, porumb, ovăz, orz și fân gata cosit. Mai mult de atât, în județele aflate în imediata apropiere a noii frontiere de la Prut, reimpuse de către ruși, fuseseră constituite ad-hoc uriașe staule și platouri de adunare pentru alte milioane de oi, vaci, boi, juninci cu care România își plătea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ceva: nu de două operațiuni: scoaterea cuiului și baterea altuia era nevoie, ci doar de una: baterea cuiului nou. Economie deci și de timp și de energie, adică vlagă salvată de la irosire, de investit mai cu folos la prășit ori cosit. Și ți trebuia doar o bărdiță, nu un clește, un ciocan, bașca bani În pungă... - Da, Moti, ne caracterizează risipa. Motiv pentru care mai avem o vorbă: cuiul Îndreptat nu-i bun de nimic. - Corect. Asta-i valabilă și la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Trebuia bine tasat și cu toate acestea se infiltra apă și murdărie. Scoaterea din groapă, mai ales iarna, era destul de anevoioasă. În plus, porumbul nefiind tocat, nu era consumat În Întregime. Exasperat de acest fapt am Înlocuit porumbul cu ovăz cosit când Începea să bage bob. Sistemul mi-a dat rezultate satisfăcătoare. Dar nu mi-a dat atunci prin minte, nici mie, nici fermierilor vecini să Însilozăm porumbul la suprafață. Porumbul murat a produs o adevărată revoluție În hrana bovinelor. Redau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și În Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită În floare, dă unul dintre cele mai bogate furaje. Uleiul cel mai răspândit e acela de porumb. Americanii Îl prețuiesc mai mult decât pe cel de floarea soarelui, și asta pentru bune și economice motive. Din embrioanele a 12-14 kg
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dau cu capul, să mor." / Ea se duce, stânca scade. / Ea se duce stânca scade. / Iar când a ajuns, / Stânca a scăzut, / A rămas o băltiță / Și c'o broscuță. Atunci broscuța zice: / "Alelei, Măicuță-hăi / Unde mergi plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind." / "Cum n'oi merge plângând / Și văicărind / Cosiți negre despletind / Că numai un Fiu am avut / De urmă nu i-am știut.""28 "A luat și s-a dus Maica Domnului / Să-și facă samă. / Se duce la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]