1,073 matches
-
de paludicultură - rogoz 6153 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit 616 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit, în sistem de paludicultură - stuf 6161 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit, în sistem de paludicultură - papură 6162 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit, în sistem de paludicultură - rogoz 6163 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE aparținând UAT, ADS sau altor entități de drept public UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate mixt
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit, în sistem de paludicultură - stuf 6161 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit, în sistem de paludicultură - papură 6162 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate prin cosit, în sistem de paludicultură - rogoz 6163 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE aparținând UAT, ADS sau altor entități de drept public UTILIZATE ÎN COMUN, exploatate mixt 617 BISS, PD-05 PAJIȘTI PERMANENTE aparținând UAT, ADS sau altor entități de drept public UTILIZATE ÎN
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
fondurile alocate în 2005 reprezintă doar 5% din suma necesară pentru lucrările de tăieri de corecție și defrișări de arbori la nivelul municipiului nostru. Pentru anul în curs, în vederea efectuării lucrărilor de plantat flori, arbori și arbuști, lucrări de întreținere, cosit, tăieri, reparații ale mobilierului urban, amenajări de locuri de joacă, deratizare, dezinsecție, bugetul alocat este de 7 489 884 lei. Având în vedere accidentele provocate prin ruperea unor ramuri ca urmare a furtunilor din ultima vreme și ținând cont de
Agenda2005-37-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284177_a_285506]
-
o seară Poarta inimii îmi va ramane deschisă Să intri când vrei să rămâi necuprinsă De nici un mănunchi de gânduri ascunse Să fim doar noi vise din ceruri trimise Când vorbele mele se vor usca în cerneală Și pe ogor cositul se va sfărșit Noi vom ști că iubirea ne a fost o comoară Și-o vom lăsa amintire celor ce vor iubi De anghel zamfir dan,azed Referință Bibliografică: vino / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1855
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
florile de tei, Curcubeu boltit, colorat în zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Macii sângerii din lanul de secară, Grâul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea, când e de cosit. Să văd pâinea bună, în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu. Pe Iisus să-l văd, răstignit pe Cruce, În prescura care la altar s-aduce. ,, - Ochiul curat - ......................................................................... Am început comentariul prin aceste versuri din ultimul
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
fost decât iedu-acel Pe care tocmai l-am mâncat. / Ce Dumnezeu? M-am înșelat Pentru că foamea m-a prostit? / Nu mai sunt alți iezi, negreșit! Dar nu-i nimic. Mă odihnesc / Puțin, ‘nainte să pornesc Spre casă. Nu am de cosit, / Nici fân de strâns: deci nu-s grăbit.” Se mai învârte prin odaie, / Apoi se-oprește, se îndoaie Cu greu de șale și oftează / În timp ce pe cherșin se-așează. Nu știu, cherșinul a crăpat / Sau lupul o fi strănutat Când
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Școlii primare din satul Lunca, la cererea insistentă a învățătorului Gh. Postoiu. Legislația veche, care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de grădină, de tot-tot, de semănat legume și flori, de plivit, cules, cosit, toamna de fructe, la vie mai aducem noi câte o grupă de studenți, se bucură și ei, săracii!!! Unde trebuie, plătim noi oameni să te ajute la cosit, de încărcat, tractor, dacă trebuie. Plătim tot. Numai să ai grijă. Să răspunzi de grădină. Nu-mi plac paraginile. Vezi că eu am grijă de pergolă, de cuptor, de casă. De tot ce e dincoace de gard. Dar acolo, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
liniște, fără un suspin, doar șiruri de lacrimi se scurg continuu. Acolo am murit amândoi... Au înnebunit copacii, își spune el și închide ochii... Se uită iar spre grădină, uite că Neli ar trebui să aducă din nou oameni la cosit lucerna, să fie cosită iar, e cald, ce vreme ciudată! Și Tina?, bărbatul se simte strivit deodată, îl înghite pământul, mesajul ăla: mătură după tine și așteaptă 30 de zile... hâmmm, nu s-a născut femeia care să mă supună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mereu, iar în grădină mai este câte o floare, fac un buchet, pornesc spre cimitir, să îți aprind, cu lacrimi, lumânare.. Rugăciune Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fânului cosit și să duc apă rece cu găleata. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la școală, iarna, în opinci, iar pe măsuța scundă din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
în plâns de groaza depărtării. Repartiția a banalizat repede depărtările, însă dorul a căpătat puteri și sunt, în carte, rânduri, rânduri de dor de „Vili, vili, mă...”, de „vramnița” dintre ocol și grădină sau de cea de la uliță, dor de cosit, dor de „toptilă”, de „hecelit” și „zdrăvălit”, dor de Cârna sau de Herleșu. Istoria familială/locală cuprinsă în marea istorie a Țării este tema celor două părți ale volumului, și bătălia cu tot ce amenință liniștea, și remedii, după caz
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai frumoși ani. Mergeam împreună cu părinții și sora mea la câmp, la arat, la semănat, la cosit, cu nelipsitul car cu boi. Îmi plăcea să aud cucul cântând, îmi plăcea să mă urc în nucul de la vie și să cânt din toate puterile mele. Nu voi uita niciodată acești ani. Mulți vor să cânte folclor, dar, pe lângă
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
La merișoare Venise toamna. Sezonul de afine și zmeură trecu de mult. Și lucrul la cositul și strânsul fânului s-a cam terminat pe țarinile di-mprejurul casei. Până la cositul otavei au mai rămas câteva zile. Cineva ne-a spus că a fost la munte și a văzut niște merișoare grozave. Merișoarele seamănă cu afinele, ca formă și mărime, doar că sunt roșii când sunt coapte, sau alb cu roșu
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
trebuia să crească în iarbă. Se lupta să nu vadă niciun mușunoi pe pajiște. Lua, toamna și primăvara, o săpăligă și nimicea orice tentativă a furnicilor de a face mușunoi. Nici cârtița nu avea ce căuta pe pământul lui. După cosit, dacă mai rămânea un smoc de iarbă în urma coasei, îl smulgea cu mâinile. Ducea orice gunoiaș pe pământul lui, îl mărunțea cu grebla până se făcea una cu pământul. Îl auzeai adesea vorbind, suduind, cu sine însuși. Blestema furnicice, viespile
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
era foarte departe. Dar când întorceai ocheanul, toate lucrurile din jur, deodată, se vedeau extrem de departe. Astea erau în zilele când nu aveam treabă. Dar, vara de exemplu, nu era timp de privit în oglindă. Uncheșul Iacob se apuca de cosit. Noi îl ajutam la împrăștiat brazdele, să se usuce iarba mai repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia să ne luptăm cu vântul
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
n-oi fi dat eu cu zarurile înainte de a se întâmpla nenorocirea? se întreba, amărât, Tinică. Poate mi-ar fi spus ele că urmează să vină ceva rău pentru ăl bătrân și poate îl opream să se ducă singur la cosit.” A fost momentul din care a început să folosească zarurile în loc de bobi, de cărți, de ghioc, de tot ce avea legătură cu ghicitul, cu viitorul, deși muntenii săi îl învățaseră să se ocupe de carte, de gospodărie, de animale, să
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
îngerașul lui de fată, Katya, cea mai mică și mai îndrăgită din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era liniște cât cuprinde. Era, în schimb, multă muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
trunchiul semăna cu un os de curcan, așa cum văzuse el ultima oară când mâncase ca un spart la pomana lu' Ghiborțea, un fost coleg de pușcărie din vremea când, tineri fiind, foloseau în comun fetele răpite din horă, sau de pe la cosit. Curios, râcâi cu briceagul și se convinse. Era un os! Însă unul uriaș, cam de înălțimea lui, deși nu se putea spune că Bidel era vreo cruce de român, ci mai mult dimpotrivă, nedepășind el cu mult înălțimea unui măgar
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
să-i privesc: le vedeam creșterea foarte repede de la o zi la alta, cum se înfruptau lacomi din frunzele de dud. Tot timpul în camera viermilor se auzea un freamăt și se simțea un miros de iabă proaspătă ca după cosit: ronțăiau frunzele de dud iar găurile pe care le făceau în frunze erau dantelate. Apoi, eram impresionată și mă minunam de măiestria lor, în perioada când erau la maturitate, atunci când se închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
și plecă repede spre beci. Nea Ion, mai galben ca lămâia, dar mai negru ca fundul ceaunului, se dădea acum important: - Ai văzut că am avut dreptate, femeia lui Dumnezeu? Ți-am spus că o să mergeți în șase luni la cosit? - Să trăiești domn doctor, nici nu am crezut că-l mai văd eu pe picioare! Doamne, mare e puterea ta! Trei zile au au sărbătorit evenimentul. Păcat că nea Ghiță s-a dus. Nu știu dacă a mâncat pensie doi
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit. Nu-mi plăcea să stau cu vacile pentru că mă plictiseam repede și cum vedeam că nu mai stau cu botul jos în iarbă repede le duceam acasă crezând că sunt sătule iar acasă îmi auzeam vrute și nevrute. Tot cu vacile am
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
zăvoi -o pădure mică lângă o apă curgătoare- să le pasc, acolo îmi făcusem o colibă pentru ca să mă ascund de ploaie sau să mă joc și unde luându-mă uneori cu altele mai scăpăm vacile prin iarba care era pentru cosit. Nu-mi plăcea să stau cu vacile pentru că mă plictiseam repede și cum vedeam că nu mai stau cu botul jos în iarbă repede le duceam acasă crezând că sunt sătule iar acasă îmi auzeam vrute și nevrute. Tot cu vacile am
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]