638 matches
-
a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon, argumentul cosmologic din "Legile" și "Timaios" vine în sprijinul argumentului ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care se ajunge prin argumentul ontologic: ori existența lui Dumnezeu e imposibilă, ori e necesară (dar argumentul cosmologic ne arată că nu este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care se ajunge prin argumentul ontologic: ori existența lui Dumnezeu e imposibilă, ori e necesară (dar argumentul cosmologic ne arată că nu este imposibilă, prin urmare este necesară)56. Argumentul ontologic a fost discutat la nesfârșit, încă de pe timpul lui Anselm din Canterbury, din secolul al XI-lea și până în zilele noastre. Deseori s-a crezut că el
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibil ca primul care a dat o expresie asemănătoare să fi fost Seneca. Expresia lui conține toate elementele pe care le regăsim și la Anselm, dar care nu au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca și totalitate cosmologică 73. Se poate spune că Anselm folosește metoda reducerii la absurd în argumentarea sa: el construiește negarea concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aparține nici domeniului res extensa -, și care se anunță pe sine ca ființă actuală, necesară și efectiv perfectă 103. Argumentul prezentat în Meditația III este asemănător argumentului ontologic deoarece pornește de la conceptul nostru de ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de la conceptul nostru de ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură, sau cea de piatră, nu poate exista în mine, dacă ea nu a fost produsă de o cauză oarecare, care conține în sine cel puțin atâta realitate câtă presupun eu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură, sau cea de piatră, nu poate exista în mine, dacă ea nu a fost produsă de o cauză oarecare, care conține în sine cel puțin atâta realitate câtă presupun eu în căldură sau în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atributul existenței, în cazul argumentului transcedental conceptului de necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și dependente 122. Immanuel Kant critică dovezile clasice pentru existența lui Dumnezeu: dovada fizico-teologică, dovada cosmologică și dovada ontologică. Pentru Kant, insuficiența argumentului cosmologic este dată de atribuirea unor atribute inspirate din experiență lui Dumnezeu, precum: substanță, cea mai mare realitate, cea mai mare necesitate. Conceptele prin care se formează aceste atribute nu sunt valabile decât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și dependente 122. Immanuel Kant critică dovezile clasice pentru existența lui Dumnezeu: dovada fizico-teologică, dovada cosmologică și dovada ontologică. Pentru Kant, insuficiența argumentului cosmologic este dată de atribuirea unor atribute inspirate din experiență lui Dumnezeu, precum: substanță, cea mai mare realitate, cea mai mare necesitate. Conceptele prin care se formează aceste atribute nu sunt valabile decât pentru o întrebuințare empirică, iar ființa necesară poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
univers în mod necesar teist și un univers în mod necesar ateist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care putem fi atrași de către argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesar ateist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care putem fi atrași de către argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul dintr-o perspectivă teistă 268. Dacă argumentul global
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența lui Dumnezeu este ori logic necesară, ori logic imposibilă. Cea mai mare slăbiciune a argumentului ontologic este asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe. În acest punct, celelalte argumente trebuie să sprijine argumentul ontologic. Argumentul cosmologic reușește să arate că este ror lucrurilor contingente. Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mare slăbiciune a argumentului ontologic este asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe. În acest punct, celelalte argumente trebuie să sprijine argumentul ontologic. Argumentul cosmologic reușește să arate că este ror lucrurilor contingente. Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă pentru teism. Specialiștii teismului neoclasic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
univers în mod necesar teist și un univers în mod necesar non-teist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesar non-teist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem absurditatea implicată în enunțul "Dumnezeu există", iar celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu este omnipotent și omniscient. Este un punct comun în rândul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
p. 21. 120 În Critica rațiunii pure, Kant face distincție între diferitele tipuri de argumente cu privire la existența lui Dumnezeu, considerând că acestea sunt în număr de trei: două argumente a posteriori, care au ca punct de plecare experiența nedeterminată: cel cosmologic și cel fizico-teologic, și un argument a priori, care face abstracție de orice experiență, cel ontologic. Vezi Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elena Moisuc, Editura IRI, București, 1998 p. 455. 121 Critica pe care o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Balzac, Tolstoi, Dostoievski). Despre Craii de Curtea-veche am citit undeva că ar fi un „poem în proză”. Ce idee! Doar dacă dăm termenului de „poem” accepția sa etimologică de „creație”, așa cum opera lui Sadoveanu constituie ca totalitate un vast poem cosmologic, iar Comedia umană, de asemenea, un vast poem vizionar. Dar Craii de Curtea-veche sunt un roman, oricât s-a contestat aceasta, un roman în esență social și realist, iar acest caracter nu-i este deloc diminuat nici prin somptuozitatea stilului
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
studiem”. Această realitate nu poate fi studiată de un singur specialist, ci e nevoie de „echipe” care să urmărească „un fascicol de manifestări spirituale, economice, juridice și administrativo-politice”, determinate, la rândul lor, de cauze sociale, istorice, psihice, naturale, biologice și cosmologice. După ce va studia obiectiv aceste fenomene, omul de știință are datoria să identifice distanța dintre realitatea concretă și „idealul social”, propunând mijloace de „politică culturală”. Anterior Serviciului Social, aceste „mijloace” au fost Căminele Culturale și Echipele Studențești însărcinate cu experimentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ajută, deoarece ele evită ideile clasice de interpretare. Cu toate acestea, nu pot să fiu de acord cu faptul că interpretarea poate fi abandonată cu totul, și nici că pulverizarea oricărui tip de structurare, de model, ar Însemna sfârșitul meditației cosmologice, că ajungând să admitem faptul că „totul e destructurare” renunțăm să ne mai imaginăm orice soi de explicație, chiar și una privitoare la, de pildă, poziția noastră În lume. Desigur, acestea sunt tot obsesiile mele. Deși configurarea, conturarea modelului cosmologic
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cosmologice, că ajungând să admitem faptul că „totul e destructurare” renunțăm să ne mai imaginăm orice soi de explicație, chiar și una privitoare la, de pildă, poziția noastră În lume. Desigur, acestea sunt tot obsesiile mele. Deși configurarea, conturarea modelului cosmologic actual Întârzie, nu atât la nivel filosofic (unde există deja mai multe configurări), cât la nivel epistemic (mă refer mai ales la achizițiile matematicii și ale fizicii de după momentul teoriei cuantice), aceasta nu Înseamnă că un asemenea model nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
romanul trebuie Întors cu susul În jos, precum clepsidra, dacă dorim să Îl Înțelegem, fiindcă Eliade nu caută, aici, o anistoricitate, ci sensul malefic al istoriei: al istoriei care și camuflează, dar și distruge mitul. Spunea Mihaela Ursa că aspectele cosmologice ale perioadei noastre au fost insuficient articulate. Nu știu dacă este chiar așa. De pildă, dacă intri În Nietzsche, dacă intrăm, puțin mai departe, În Tristram Shandy, una dintre marile pasiuni obtuze ale modernității, lucrurile par să stea altfel. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descoperindu-și compatibilități atât cu subiectul liber (angajat În lectură, creativ, purtător de intenție și conștiință de sine, interpretativ), cât și cu subiectul construit (prin lectură, cu identitate completată prin narativizare și hermeneutică etc.). Absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim se datorează faptului că fizica se află la ora actuală În afara unui consens (și probabil așa va rămâne de acum Înainte): cele două teorii dominante (a relativității generale și cuantică) păreau - până acum câțiva ani - ireconciliabile, Împărțind comunitatea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alții pornesc de la teoria cuantică (unde observatorul și sistemul observat se află Într-o relație de interdependență), dar acceptă descrierea newtoniană a spațiului și timpului. În cosmologie, această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și principii cosmologice: modelul antropic (susținut de adepții teoriei relativității care acceptă și modificarea sistemului În funcție de observator), modelul cuantic convențional (care afirmă interdependența dintre observator și sistem, precum și principiul indeterminării, Într-un univers postnewtonian) sau modelul cuantic relațional (acesta din urmă testând posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
universului; care este acea parte ce poate fi văzută, aceasta depinzând de locul unde se află observatorul În istoria universului 2. Mai importantă decât absența consensului este Însă ideea că teoria dominantă În fizica următorilor ani va fi o teorie cosmologică, adică va afirma preocuparea pentru Întrebările identității umane: Ce este universul În care trăim? De unde vine? Cine suntem și care este locul nostru În universul astfel Înțeles? Sunt Întrebări patetice, dar asumarea lor (care este, desigur, o problemă de opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]