1,430 matches
-
prostește). În interesul pentru literaturile străine, curiozitatea intelectuală se îmbină cu generozitatea - dorința de a le împărtăși celorlalți descoperirile sale. Traducătorul lui Shakespeare, Conrad, Blake, Whitman sau Tagore, omul care adaptează pentru teatru Procesul lui Kafka e un mare cititor cosmopolit, desigur, dar întrecut la acest capitol de o figură altminteri minoră că Valery Larbaud. E de crezut ca notațiile dure ale călătorului nu l-au făcut niciodată popular în Bulgaria și mai ales Turcia, țara pentru care nutrește aversiune și
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
desconsiderat din cauza modului trivial-utilitar în care aceștia concepeau literatura -, iar socialiștii i-au răspuns cu aceeași monedă. Naționalismul emergent din primii ani ai secolului XX, alianța dintre scriitorii ardeleni și militanții din jurul "Sămănătorului" lui Iorga, nu putea stîrni, din partea poetului cosmopolit prin definiție, decît ricanări disprețuitoare. Și atunci ce-i mai rămînea lui Macedonski? Doar propria sa personalitate și grupul restrîns, mereu fluctuant, de tineri adepți ai "noii-literaturi". Dar sămînța aruncată de Macedonski avea să rodească foarte curînd, chiar în ultimii
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
subterană pare că se desfășoară constant, neabătut, reușind să iasă la suprafață în puținele spații tipografice disponibile. Ov.S. Crohmălniceanu vorbește de pildă, cu prilejul acestei întîlniri, despre necesitatea reevaluării prozei scurte (...) Exemplele pe care le dă, probabil nu întîmplător (...), sincronismul cosmopolit de care dă dovadă menționînd ficțiunile lui Borges, tema strict literară atacată, fără nici o trimitere politică, fac din intervenția lui Crohmălniceanu o oază interesantă de necontaminare politică și dau o idee despre ce se întîmpla în sistemul literar dincolo de pojghița
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4942_a_6267]
-
amintește rareori în discuțiile despre Holocaust: ei iubeau Europa, dar Europa nu i-a iubit pe ei. „Acum optzeci de ani, singurii europeni din Europa erau evreii; toți ceilalți erau patrioți români, spanioli șamd. Pentru care au fost etichetați drept cosmopoliți, intelectuali dezrădăcinați și paraziți. Poate vă amintiți că aceste trei peiorative erau comune comunismului și nazismului”, a deschis Amos Oz discuția spre o temă dragă lui Gabriel Liiceanu, după cum s-a văzut și din intervenția următoare a acestuia: „Ați pus
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
tot acest răstimp am și scris, prima mea carte a fost una literară. R.B.: Nu pot să vă mai rețin. Ratați prînzul cu Herta Müller, dar o întrebare tot o să vă mai pun. La urma urmei, ce vă considerați - un cosmopolit sau un european? Trăiți acum și la Berlin... A.F.: Cosmopolitismul nu-mi spune prea mare lucru. Dar european trebuie totuși să mă consider: grec, austriac suedez... Aceasta este axa verticală. Adecvarea la obiect a suedezilor - este capul. Nervii și
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
se grăbesc să le dea «veteranilor ajutoarelor sociale» lecții despre turpitudinea morală a dependenței economice, indecența beneficiilor publice și virtuțile trufiei.” După cîteva povestiri despre descoperirea Americii anilor ‘70 urmează poate cel mai bun fragment al cărții, care tratează identitatea cosmopolită, de frontieră, tot mai amenințată azi de așa-zise dezbateri cu tematică identitară, care nu sînt decît „o acoperire subțire pentru exploatarea politică a reticenței față de imigranți, o înșelătorie flagrantă menită să abată anxietatea economică înspre minorități”. Judt e însă
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
bardul în discuție are, dimpotrivă, beția spațiilor transfrontaliere. O insațiabilitate geografică îl frisonează.. Departe de figura sacerdotului ortodox tradițional, cufundat în lectura „vechilor ceasloave”, acest teolog modern, al cărui „călcîi slab” pășește „peste kilometrii Europei”, își dă în vileag gusturi cosmopolite: „Stau mult în picioare/ citesc cîte un ziar de stație/ Herald Tribune Le Monde/ Suddeutsche/ ba chiar și România liberă/ mi s-a adus azi/ citești/ înveți să te ridici/ dar mai ales să și cazi/ apa e mai verde
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
rasismul e o resursă mai la-ndemână decât știința. „Secolul 21“ - cincizeci de ani O aniversare discretă, dar semnificativă, este cea pe care o marchează în acest an revista SECOLUL 21: cincizeci de ani de la apariția uneia dintre cele mai cosmopolite reviste românești dintotdeauna - altfel spus, chiar și din vremurile când cosmopolitismul era un păcat grav în ochii diriguitorilor culturali, până în vremurile de azi, când, cum remarcă I.B. Lefter, unul dintre semnatarii grupajului aniversar de „Evocări”, cosmopolitismul nu mai este o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
Cronicar Paradisul cosmopolit și temnița națională Instructivă și deopotrivă amuzantă ancheta DILEMEI VECHI în marginea temei „Uniunea sau națiunea?” din numărul 398 din 29 septembrie-5 octombrie 2011. Instructivă, fiindcă afli cîteva detalii mai puțin știute despre proiectul care a stat la baza creării
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
valorificând în chip propriu poziția deosebită a orașului. Albumul acordă atenție transformării urbanistice a Constanței, care, în ciuda distrugerilor din Primul Război Mondial, se metamorfozează, în numai câteva decenii, dintr-un prăfuit târg otoman de margine, într-un oraș prosper și cosmopolit. Odiseea statuii lui Ovidiu - amplasată inițial într-o meschină piațetă, apoi mutată de mai multe ori, furată de ocupanții bulgari din 1917-1918, pentru a-și găsi, în sfârșit, locul monumental de azi - e exemplară pentru odiseea orașului însuși, care a
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
secol. Cei palizi, familia Cullen, sau mai precis clanul Cullen, se diferențiază de alt trib, al vârcolacilor, nativii, indieni, păstrători ai unor tradiții ancestrale și pentru care reprezentativ devine Jacob Black (Taylor Lautner). Cele două tabere, una alcătuită din vampiri cosmopoliți, culți, cu gusturi rasate și cu maniere elevate, se confruntă cu autohtoniștii vârcolaci, rustici, cu o violență mai clar marcată și care se comportă asemeni acelor Männerbünde despre care vorbea Mirce Eliade în De la Zalmoxis la Genghis-Han, fratrii războinice adoptând
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
percepută simțual, direct la sursă; cealaltă, se referă la efectul șocant, contrariant al scriiturii cu exces de concret. Intervin aici alte două însușiri ale talentului lui Creangă: întâi, imunitatea la influențe străine, la tendințe din afară (urmare a puținătății lecturilor cosmopolite), care să-i facă rău, să-i abată atenția "naturală" de la firea profundă, de la elementaritatea poporului român; în al doilea rând, imagistica săracă, fără lux de comparații, descrieri de natură, podoabe metaforice sau elemente de fantastic. Ambele atitudini îl livrează
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Mircea Lăzăroniu Tratat ca o vedeta în deceniile 3 si 4 ale secolului trecut, spirit alert si mare calator cosmopolit, lamentabil colaboraționist în anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, ostracizat un timp, apoi revenit în circuitul literar, intrat în Academia Franceza, iar dupa moarte în colecția Pléiade, Paul Morand (1888-1976) stîrneste patimi, irita si intriga si astazi. Dincolo de afectarea
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
palpitant catalog al felului în care trăiau românii din Câmpia de Vest — zona Aradului — în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea. Nu era o lume idilică, dar era o lume vie, cosmopolită, autoritar dominată de reguli și fixată în legi morale de la care era imposibil să te abați. Hermina Ciorogariu percepe acest univers de pe celălalt versant al prozelor lui Slavici, fiindu-i, din acest punct de vedere, un complement plin de savoare
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
în așa fel încât se înțeleg una pe cealaltă. Aici se vede cel mai limpede intuiția de prozator dispus la bricolaje a Anei Maria Sandu. Căci noutăți, respondentul nu aduce. O corecție, o stupoare (cum ar fi aceea că extrem cosmopolita doamnă Manea nu a ieșit niciodată din țară) și cam atât. Ce face însă impecabil, și ce-i al lui e pus deoparte, e să citească. Pentru defulările confuze ale Ramonei, el e lectorul cel mai potrivit. Ritualul, căci despre
Ce urmează? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6478_a_7803]
-
sovietic, a fost creatorul Armatei Roșii, a intrat apoi în conflict cu Stalin, care se autoproclamase și se făcuse totodată acceptat ca gardian al ortodoxiei comuniste, sfîrșind prin a fi asasinat în exil din ordinul acestuia. Al doilea, în tinerețe cosmopolit și occidentalizant, s-a apropiat apoi de gînditori tradiționaliști și chiar naționaliști, a trecut vreme de peste patru ani prin închisorile comuniste din România de după al Doilea Război Mondial, s-a convertit în detenție la creștinismul ortodox și apoi s-a
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
de ospitalitate locală ce lipsește adesea în alte locuri din țară”, scrie portalul amintit. Turiștii sunt îndemnați să treacă pragul restaurantelor tradiționale unde pot gusta preparatele românești precum sărmăluțele sau ciorba de burtă. De asemenea, dincolo de “mulțimea de oameni tineri, cosmopoliți” din barurile “prietenoase” din zona Pieței Mari, turiștii sunt îndemnați să îndemnați să viziteze Muzeul Vânătorii, cu o colecție impresionantă de arme și trofee de vânătoare.
Cum văd străinii Sibiul: Praga fără turiști by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63992_a_65317]
-
ar dori să pună împreună 400 de personalități din Asia și Europa pentru a discuta chestiunile fundamentale ale regiunii (conflictele, energia, economia și sărăcia), primele piedici ar veni chiar de la elita bucureșteană. Ar începe intrigile, orgoliile, meschinăriile și trădările. În cosmopolitul oraș în care a avut loc acea conferință internațională există o mare forță intelectuală. Acolo se află o rafinată elită universitară, diplomatică, științifică și artistică. Tot acolo se află o uriașă parte a potențialului economic al țării, reunind companii private
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
cît și la semnificația (multi)culturală a Petrei. Și apoi, nu se putea găsi un loc mai potrivit pentru desfășurarea congresului PETRA decât Bruxelles-ul, capitală a unei țări cu trei limbi oficiale, iar în prezent cu siguranță cea mai cosmopolită dintre capitalele europene, unde aproape că se verifică adevărul maximei lui Umberto Eco: „Limba Europei este traducerea”. Îmi place să cred că, la nivelul autorităților europene, acest aspect al specificului local a avut darul de a pune schimbul și dialogul
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
devine cu atât mai evident. Sunt observații perfect terestre, acestea, simple constatări, dacă vreți, ale stării de fapt. Continuând analiza și complicând- o nițel, ar trebui accentuată existența unei anumite prejudecăți autohtoniste a culturii române, decelabile chiar în cele mai cosmopolite momente ale ei. (N-o spun ca pe un reproș). E un adevăr care-i vizează în bună măsură chiar pe poeții generației optzeci. Știm, Occidentul îi fascina. Dar nu oricare Occident, ci, în exclusivitate, cel transatlantic. Generația Beat era
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
Hrabal sunt cei mai cunoscuți scriitori cehi, de care dintre aceștia doi vă considerați mai apropiat? Aveți o carte preferată a fiecăruia dintre ei? Îmi e mai apropiat Kundera, pentru că el, ca și mine, are un caracter mai internațional, mai cosmopolit; și despre mine un critic polonez spunea că nu sunt un scriitor tipic ceh. Cartea mea preferată semnată de Kundera este Insuportabila ușurătate a ființei. Pentru mine, Hrabal vorbește prea mult. În final, aș vrea s-o rog pe traducătoarea
Martin Vopenka: „România a fost importantă pe drumul inspirației mele“ () [Corola-journal/Journalistic/4573_a_5898]
-
opiniile. Ea își redobândise demult respectabilitatea compromisă de vremea scandaluiui „Teapot Dome” din 1923, dar continua să fie ternă, provincială. Noua conștiință de sine a fost esențială pentru ca „The Washington Post” să ajungă aproape pe picior de egalitate cu ziarul cosmopolit, de anvergură națională, „The New York Times”. Următorul mare scandal din istoria Americii, Watergate, avea să fie însă trambulina de pe care s-a avântat spre perioada lui de maximă glorie. Celebra carte a lui David Halberstam, The Powers That Be (Deținătorii puterii) și
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
sportive, deși sportul era la început: alergări de cai sau curse cicliste și patinaj. Capitala are cele mai multe publicații: 250. Ziare zilnice nu sunt decât 17, dintre care întotdeauna au contat doar vreo 5. În limbi străine apar, într-o Românie cosmopolită: 4 ziare franțuzești, 3 nemțești, 2 ungurești, 1 evreiesc, 1 grecesc. O primă globalizare se produce prin presă, în secolul 19, mai ales în ultimul sfert de veac. Oamenii respiră în același ritm, se lasă înfiorați de aceleași povești, visează
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
a învățării altor limbi. Cea mai eficientă reacție - prin ridiculizare - față de justificările pseudo-lingvistice ale legii îi aparține lui Andrei Pleșu: „Alt argument izvorăște din îngrijorarea legislatorului cu privire la puritatea limbii române, periclitată de inflația de idiomuri străine pe care o mijlocesc cosmopolitele noastre cinematografe. Te uiți la film și ți se strică limba. Dar nu numai atât: ți se strică și «identitatea națională». Îți pierzi chipul, nevoile și neamul, lăsându- te manipulat de «neologisme». Pe când așa, prin dublarea coloanei sonore, rămâi mioritic
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
de croitorie vor fi fața vizibilă a unei existențe zbuciumate și primejdioase. Splendida proză din romanul Iubirile croitoresei reunește amintiri din legendarele enclave coloniale situate în nordul Africii până în Madridul filogerman, în perioada imediat următoare războiului civil, și în Lisabona cosmopolită, plină de spioni, oportuniști și refugiați în derivă. O aventură pasionantă, trăită în saloane haute couture și hoteluri luxoase, unde conspirațiile politice și misiunile serviciilor secrete pun sub semnul întrebării loialitatea față de cei iubiți și puterea iubirii. O mașină de
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]