558 matches
-
ci și dincolo de ea, cerând să-i fie recunoscut locul pe care și-l merită de drept în cadrul culturii occidentale. Octavio Paz a spus-o în cunoscutul sau spirit tranșant: "Pe buzele lui Darío și ale prietenilor săi, modernitate și cosmopolitism erau termeni sinonimi. Nu au fost antiamericani; voiau o America contemporană cu Parisul și Londra. La începuturile secolului XX, nimeni nu părea mai potrivit decât Darío să realizeze acest vis chiar acolo unde trebuia mers în căutarea aprobării internaționale: Parisul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
simțit decât un străin printre oamenii aceștia", spune poetul, cu amărăciune, la finalul vieții. Mitul Parisului, care apare că modelul social și cultural în căutarea identității ibero-americane de la sfârșitul secolului al XIX-lea, evoluează, prin intermediul literaturii modernismului, de la imaginea de cosmopolitism ce permite scriitorilor să se îndepărteze de realitatea din țările lor și să-și caute sursă în cultura europeană, până la transformarea acestuia în paradigmă artificialului și a bizarului. Decepția și deziluzia în fața confruntării dintre un Paris ideal, patria tuturor artiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Vlahuță încorporează și elemente de viață personală. Se conturează un vast tablou de epocă, cu medii sociale diverse, aspecte de viață și caractere umane, moravuri ale societății burgheze românești din aceea epocă (exploatarea poporului, misticismul, ignoranța, arivismul, demagogia patriotardă, cosmopolitismul, brutalitatea în armată, etc...). Imaginea intelectualului onest, torturat de corupția societății este întruchipată de Dan (poet), Priboianu (ziarist), Plavăț (medic). Se remarcă faptul că prin Al. Vlahuță, analiza psihologică începe să devină un mijloc de caracterizare în romanul românesc. Este
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ori de câte ori Occidentul rezistă ofensivelor sovietice. Introducerea „realismului socialist” la sfârșitul anului 1947 este trăită ca o probă de examen de către intelectualitatea comunistă sau simpatizantă. Dar sunt numeroși cei care se pliază în fața ultimelor toane staliniste - „lupta contra formalismului și a cosmopolitismului”, teoria celor, două științe”, condamnarea psihanalizei, a sociologiei, teoriile lui Lîsenko etc. Conform ideologiei lor, care propovăduiește refuzul specializării și al diviziunii muncii, comuniștii consideră că oamenii politici au dreptul nu numai să corecteze simfoniile, ci să se pronunțe și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este în același timp profund destabilizat de pierderea controlului asupra Iugoslaviei lui Tito și întărit prin posesia armei nucleare. Anii care preced moartea lui Stalin, în martie 1953, sunt marcați de epurări* și de procese* sub acuze de titoism, de „cosmopolitism” și de „naționalism*, ca și de militarizarea economiilor, ceea ce i-a incitat pe unii istorici să avanseze ipoteza că Stalin pregătea un nou război în Europa. De la Războiul Rece din Europa la războiul cald din Asia Dacă războiul din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a bâtei”. în noiembrie 1948, Comitetul Evreiesc Antifascist este dizolvat și toți conducătorii lui sunt arestați, odată cu alte personalități evreiești printre care Lozovschi, fost ministru adjunct la Afacerile Externe, și Paulina Jemciujina, soția lui Molotov. E ora luptei contra „cosmopolitismului”, termen paradoxal în măsura în care el „se identifică cu contrariul său: persistența fidelității față de cultura evreiască” (A. Krieger). Democrațiile populare sunt atinse și ele de acest fenomen. Secretarea PC român Ana Pauker e arestată în 1952. La încheierea procesului* Slansky de la Praga
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
film al lui Lukov, O mare viață, dedicat minerilor din Donbas, și asupra celei de-a doua părți a lui Ivan cel Groaznic de Eisenstein. în domeniul literar, primele ținte sunt poeta Ana Ahmatova și scriitorul Mihail Zoșcenko. Lupta împotriva cosmopolitismului precipită distrugerea culturii moștenite din anii 1930. Jdanov declară, în 1948, în fața Congresului Muzicienilor: „Internaționalismul în artă nu se poate naște dintr-o denigrare a artei naționale. Dimpotrivă, el se naște acolo unde arta națională înflorește. Dacă uităm acest adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pare că a dat îndărăt”. Soluția întrevăzută rezidă în „glorificarea trecutului și a vieței proprii neamului nostru”, care „vor readuce entuziasmul din alte vremuri”. Edificatoare în privința orientării ideologice a revistei sunt și articolele lui A.C. Cuza (Ideea națională, Naționalism și cosmopolitism, Școala lui Ștefan cel Mare), unde se creionează profilul națiunii ca „individualitate colectivă”. Se publică scrisori inedite aparținând lui Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. De asemenea, sunt inserate traduceri din Dante, Corneille, Lamartine. Alți colaboratori: I.A. Bassarabescu, Ion Agârbiceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
spiritul religios și autentic patriotic al părinților fondatori. Într-adevăr, elitele au devenit tot mai transnaționale, universaliste, izolîndu-se într-o "bulă socio-culturală", iar mulți intelectuali au "trădat" valorile tradiționale și argumentează superioritatea morală a identificării cu omenirea ca întreg, a cosmopolitismului. În acest sens, spre pildă, Amy Gutmann, de la Princeton University, susține că "cea dintîi fidelitate a americanilor nu trebuie să fie pentru Statele Unite sau altă comunitate politică suverană", ci pentru "umanismul democratic". Suveranitatea națională trebuie să facă loc "suveranității individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
În fond vorbim de o societate democratică, este să-i Întrebi chiar pe cetățeni. O asemenea acțiune presupune cel puțin două dificultăți. Una legată de lipsa de tradiție a orașului american și prin aceasta lipsa modelelor autohtone. Cealaltă legată de cosmopolitismul cetățenilor americani veniți din toată lumea din medii culturale diferite, În țara făgăduinței. Pentru ca dialogul să fie posibil s-a procedat la disecarea prealabilă a structurii orașului, ca formă de civilizație, În scopul identificării elementelor esențiale ale imaginii lui. Obiectul disecării
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
manifesta oarecare solidaritate, mai ales în momente de criză, de exemplu, în timpul dezastrelor naturale, al colapsurilor economice sau al instabilității politice 26. În partea a doua a secolului al XVIII-lea, această prietenie între cetățenii diferitelor națiuni a fost numită cosmopolitism. Expunerea la contacte cu străinii avea loc în modalități variate, contradictorii și uneori suprapuse: tineri trimiși la studii în străinătate, implicarea în războaiele europene care-i duceau pe "conaționali" în alte părți ale Europei, numărul crescut de călătorii ale claselor
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
comerțului, precum și tot mai rapida și mai larga circulație a ideilor străine în domenii ca filosofia sau literatura, a cărților și a pamfletelor, a corespondenței, educației, a vestimentației și a relațiilor sociale. Încă nu s-a scris o istorie a cosmopolitismului secolului al XVIII-lea, dar este clar că în scrierile lui Pietro Verri, ale lui Immanuel Kant, Thomas Paine și ale altora, "adevăratul cosmopolit" și "patriotul loial" erau unul și același 27. Se părea că nu exista nici o contradicție între
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lume, și polites, cetățean și dorința de a ilumina și de a transforma acel mic colț al lumii europene unde te-ai născut și ai crescut, unde te-a dus destinul ca să trăiești, să muncești, să iubești și să mori. Cosmopolitismul modern timpuriu a dispărut repede. Paine a continuat pînă la ultima suflare să susțină cauza democrației republicane în toată lumea, iar Kant încă mai considera istoria lumii in weltbürgerlicher Absicht, dar aceste personalități au fost printre ultimele voci ale unei epoci
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a continuat pînă la ultima suflare să susțină cauza democrației republicane în toată lumea, iar Kant încă mai considera istoria lumii in weltbürgerlicher Absicht, dar aceste personalități au fost printre ultimele voci ale unei epoci în declin. Odată cu Revoluția Franceză, era cosmopolitismului a dispărut, iar locul său a fost luat de naționalism, de formarea de state-națiune și de rivalitatea dintre statele-națiune. Unii au continuat să activeze în favoarea "internaționalismului", conduși de principiul că "în măsura în care antagonismul dintre clasele unei națiuni va dispărea, se va
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
formarea de state-națiune și de rivalitatea dintre statele-națiune. Unii au continuat să activeze în favoarea "internaționalismului", conduși de principiul că "în măsura în care antagonismul dintre clasele unei națiuni va dispărea, se va sfîrși și ostilitatea dintre națiuni" (Marx și Engels). Alții au transformat cosmopolitismul lor într-un proiect de colonizare a altora. Însă, încet și sigur, cuvîntul patriot a preluat toată ura și dragostea naționalismului modern, în timp ce cuvîntul cosmopolit a devenit simbolul unei unități politice ideale care, în practică, nu putea fi realizată niciodată
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dragostea naționalismului modern, în timp ce cuvîntul cosmopolit a devenit simbolul unei unități politice ideale care, în practică, nu putea fi realizată niciodată. O problemă teoretică și politică presantă a Europei de azi este dacă nu cumva o nouă formă a vechiului cosmopolitism se dezvoltă în paralel cu procesul de integrare politică supranațională în Vest și cu încercarea de dezmembrare a regimurilor totalitare din unele părți central și est-europene. Este oare apariția unei societăți civile internaționale în Europa o posibilitate sau un fapt
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
viitoare, în forma unei dialectici între tendințele "globalizatoare" și cele "localizatoare"550, altele privesc în continuare cu încredere spre un viitor al condiției umane globale. Fără a privilegia "globalul" atunci când îl raportează la "local", abordările utopice din prima categorie propun cosmopolitismul ca perspectivă culturală, acesta putând fi descris ca "(...) o poziție intelectuală și estetică de deschidere față de experiențe culturale divergente, o căutare a contrastelor mai degrabă decât a uniformității"551. Avem de-a face, aici, nu atât cu afirmarea existenței unui
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
188, 189, 195, 199, 206, 211, 216, 223, 225, 244, 249, 258, 261, 266, 271, 275, 281, 285, 289, 294, 296, 298, 308, 311 contextual, 37, 38, 44, 212 contract, 161 contract politic, 161, 162 contract social, 161 cosmopolit, 306 cosmopolitism, 305 critica ideologiei, 125 critică, 12, 24, 28, 53, 76, 80, 87, 136, 138, 142, 144, 152, 196, 208, 213, 242, 247, 312 cultură, 119, 123, 131, 166, 188, 236, 281, 298, 301 cultură globală, 277, 281, 289, 295 cultură
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
2 op. cit., p. 285 3 op. cit., p. 288 4 op. cit., p. 291 5 op. cit., p. 293 6 op. cit., p. 294 7 op. cit., p. 301 81 contra direcției socotită germanizantă „Literatorul” va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei”1. Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; „Literatorul” recomandă o poezie care se află la antipodul prozei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
complicități. Mai mult, rețeaua este internațională, dat fiind că fiecare mare cerc este legat prin convenții cu cluburi străine. Astfel, Interallié întreține relații cu o sută douăzeci de cluburi din aproximativ treizeci de țări. Cercurile nu fac decât să reproducă cosmopolitismul membrilor lor, care își înmulțesc relațiile și căsătoriile cu cei de alte naționalități, internaționalismul fiind una din caracteristicile importante ale nobilimii și marii burghezii. Bogăția culturală La capitalul economic și social se adaugă capitalul cultural. Raportarea la cultura legitimă, cea
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
internațională. Deși Norbert Elias nu ia în considerare această dimensiune în lucrarea sa La Société de cour, atunci când vorbește despre "atașamentul de neclintit [al nobililor] față de societatea lor, de adevărata lor patrie", termenii utilizați ne trimit cu gândul la acest cosmopolitism care este una din trăsăturile dominante ale elitei sociale franceze și străine. Acest patriotism de clasă, prezent deja în timpul Vechiului Regim, prin alianțele matrimoniale princiare, este cultivat în mod sistematic astăzi de către nobilimea bogată și marea burghezie. Acum când se
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
internațională. Familiile din înalta societate au construit rețele internaționale, după cum arată exemplul familiei Rothschild. Implicarea lor în viața economică, dobânzile obținute din diferite societăți de peste tot în lume, care stau la temelia averilor lor, merg mână în mână cu acest cosmopolitism superior, care este una din caracteristicile lor de bază. Este un proces tot mai evident astăzi, care se accelerează și care ia noi și noi dimensiuni. Nimeni, de altfel, nu este mai bine pregătit decât marea burghezie pentru această internaționalizare
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
secolul XX pentru a investi în minele africane sau în plantațiile de hevea în Asia. Descendenții acestei burghezii nu au încetat să extindă influența capitalismului occidental asupra acestei lumi, în compania celor nou îmbogățiți, la rândul lor în plină ascensiune. Cosmopolitismul burghez are ca prim principiu cosmopolitismul afacerilor. Istoria fiecărei întreprinderi, a fiecărei firme, ar pune probabil în evidență această logică care vrea ca dezvoltarea cifrei de afaceri să fie rapid însoțită de o depășire a frontierelor naționale. O anchetă pe lângă
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
minele africane sau în plantațiile de hevea în Asia. Descendenții acestei burghezii nu au încetat să extindă influența capitalismului occidental asupra acestei lumi, în compania celor nou îmbogățiți, la rândul lor în plină ascensiune. Cosmopolitismul burghez are ca prim principiu cosmopolitismul afacerilor. Istoria fiecărei întreprinderi, a fiecărei firme, ar pune probabil în evidență această logică care vrea ca dezvoltarea cifrei de afaceri să fie rapid însoțită de o depășire a frontierelor naționale. O anchetă pe lângă un număr de patroni recenți, antreprenori
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
înseamnă în primul rând reprezentări și aranjamente care integrează, sub forme multiple, o dimensiune internațională. Acest lucru fiind adevărat, fie că familiile analizate sunt încă active și joacă un rol esențial în economie, fie că adoptă o poziție mai pasivă, cosmopolitismul este o caracteristică înscrisă în identitatea însăși a unui grup social, care îi datorează astfel o parte importantă din privilegiile sale. Clasă socială la putere, burghezia, precum aristocrația altădată, este o clasă cosmopolită. Puterea presupune centralizare, dar și extindere internațională
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]