546 matches
-
demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman (de clasa), defetism, deviere, cosmopolitism, uneltire, reacționar, imperialism (anglo-american), manevre, vigilență (de clasă, de partid, proletară), muncitori (de la orașe și sate), canal, plan (economic), descătușare (a inițiativei), ajutor (frățesc), puterea (sovietică), partid, organizație, secretar, clică, eroi, incitare, crimă, pirat, stahanovist, critica (de massă, de partid
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
flagela nuvelistica nouă, o declara lipsită de calitate artistică și era dispus să accepte existența talentului doar la 5 la sută dintre scriitori (...). În spatele acestei griji excesive pentru „calitate”, se ridică rânjind adevărata față a ideologiei burgheze, grimasa hâdă a cosmopolitismului dușman Înverșunat al progresului, al socialismului. Concluziile articolului citat mai sus parcă Îndemnau pe scriitorii tineri să se lase de gândul de a scrie, de a căuta să zugrăvească În imagini literare minunatele realizări ale poporului nostru. Și aveai impresia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a rânji, a lichida, a unelti, ș.a. Și iarăși: ură, armă, front, vigilență, sabotori, buruiană, chiabur, prăpastie, bandă, cosmopolitism, otravă, iminentă prăbușire, masă, chipul masei, muncă voluntară, belșug, fericire, dispreț, dușmănie, putreziciune, armă, Împilatori, triumful (proletariatului, socialismului), mocirlă. Dar să intrăm În subiect, demarând cu imaginea Înfloritoare a culturii din anul precedent, grație „Decretului pentru stimularea activității științifice, literare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe marii noștri poeți, oameni de știință sau artiști, Înseamnă a Întoarce Împotriva exploatatorilor arma manevrată de secole de ei, Înseamnă a Întări patriotismul socialist al masselor (Ă). Cu atât mai ascuțită e astăzi această armă când pe frontul ideologic cosmopolitismul reprezintă una din cele mai preferate otrăvuri ale imperialismului”. Sărbătorește apare și Flacăra 4, difuzând aceleași idei prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5 prin cele ale lui Mihail Cosma, G. Mărgărit, Catrinel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a delimitărilor poziției de clasă a scriitorilor noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne un exponent al artei burgheze numai În aparență realistă (?), În fond romantică și idilizată». Tocmai prin lupta Împotriva cosmopolitismului, care privea de sus și cu dispreț pe creatorii noștri, tocmai prin lupta Împotriva Înțelegerii mecanice a raporturilor dintre scriitor și epoca sa, tocmai prin asimilarea strălucitului model de analiză leninistă a creației lui Tolstoi - izvor de indicații pentru analiza
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În lăsarea unor zone Întregi necercetate. În acest sens, o lipsă gravă o constituie atenția redusă de care s-a bucurat literatura cronicarilor. Discuțiile critice din Uniunea Sovietică au arătat că sub aprecierea literaturii vechi e o formă manifestă a cosmopolitismului, o tendință de a ascunde trecutul cultural, de a reduce istoria culturii la produsele literaturii burgheze. O altă problemă care apare din experiența muncii de reconsiderare este aceea a studiului diferitelor curente din sânul culturii noastre, a determinării precise a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu accent pe citarea documentelor, la lingvistică, de-a lungul a trei ani, 1949-1951. Asupra lingvisticii dar și asupra celorlalte științe, se abat majoritatea seismelor reformatoare pe care le-au Înregistrat și artele. Au fost acuzați scriitorii și artiștii de cosmopolitism, În 1949, vor fi acuzați și lingviștii, În Lupta de clasă 78. „Iată de pildă, Bulletin Linguistique, care apare cu regularitate o dată pe an. Această revistă, deși publică și unele studii oarecum utile, poate fi dată ca un rău exemplu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu experiență, Însușindu-și concepția materialismului dialectic și istoric și lichidând propriile lor lipsuri cu arma autocriticii, trebuie să ajute universitățile În creșterea de cadre noi de specialiști, care să poată asigura dezvoltarea mai departe a acestei științe”. Campania Împotriva cosmopolitismului se extinde și asupra altor științe. Contemporanul 79 publică 5 pagini, În chenar roșu, gros Expunerea președintelui Academiei R.P.R., prof. Traian Săvulescu referitoare la „poziția cosmopolită, antipatriotică și antiștiințifică” a Revistei de Oftalmologie, precum și Raportul secției de științe medicale a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
știința oftalmologică la un nivel care să facă posibilă rezolvarea acestei probleme” - redarea vederii - n.n. Concluziile Raportului sunt: „Revista de Oftalmologie este o imagine tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Ea stă pe pozițiile cosmopolitismului, care slujește interesele trusturilor imperialiste din America, Anglia. Dr. N. Blatt, directorul revistei, a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma cadrele noastre științifice de mâine”. Și, pentru ca problema să fie și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În presă, numeroase comentarii aprobatoare, cum este cel al lui Emil PETROVIEI 81, ci găzduit de Scânteia: „Pe măsură ce burghezia, temându-se de clasa muncitoare În continuă ascensiune, devine tot mai retrogradă, la noi sunt tot mai mult Încurajate manifestările de cosmopolitism În știință. Lingviștii, mai nou, Își publică tot mai mult lucrările În limba franceză, germană sau italiană. Chiar teze de doctorat susținute În universitățile noastre sunt publicate În limbi străine. (E cazul să recunosc că Însăși teza mea de doctorat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În limba franceză, germană sau italiană. Chiar teze de doctorat susținute În universitățile noastre sunt publicate În limbi străine. (E cazul să recunosc că Însăși teza mea de doctorat susținută la Cluj a apărut În limba franceză). Valul acesta de cosmopolitism În știința românească din ultimul timp a mers paralel cu ignorarea științei atât de Înaintate din Uniunea Sovietică. (Ă). Lingviștii noștri - printre care mă socotesc și eu - s-au lăsat târâți și ei de acest curent antiprogresist neglijând să se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În: Viața românească, nr. 11, nov.1950 În: Contemporanul, nr. 80. Ibidem, nr. 147, 29 iul, 1 iul 30 iun.50 În: Viața 1951 77. Eugen Campus. - Despre manualul de teoria literaturii. Ibidem, nr. 10, oct. 1950 78. xxx Împotriva cosmopolitismului În știință, (Despre „Bulletin linguistique”). În: Lupta de clasă, nr. 3, ian.-mart. 1949 79. În: Contemporanul, nr. 143, 1 iul. 80. Idem, nr. 147, 29 iul. 81. Emil Petrovici. - Hotărârea Prezidiului Academiei R.P.R. va Întări pe lingviștii români În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt destul de îndepărtate de frământările presupuse meschine ale vieții practice. Dincolo de o asemenea atitudine suspectă de mandarinism, Petrovici se raportează distanțat la ideile luminării, în particular la idealul democratic al lui Kant. Discutând ideea kantiană a păcii eterne, el opune cosmopolitismului lui Kant ideea națională. Simpatia lui se îndreaptă în mod clar spre cea din urmă19. Dincolo de orizontul fiolosofiei teoretice se întrevăd, așadar, cel mai clar rezervele de a-l urma pe Kant. Iar atitudinea lui Petrovici nu este una singulară
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de tovarășul Malencov se referă în mod nemijlocit și la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum e, de pildă, tovarășul Ion Vitner - de a evita sistematic să-și spună cuvântul în problemele actuale ale literaturii. De asemenea este locul să ne
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
valoarea excepțională a arhitectului Ioanide? Recurgând la calea aleasă de marii realiști, la calea proprie literaturii, descriind trăsăturile specifice de caracter, psihologia și comportamentul unui creator de valoarea a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în care se desfășoară gândirea nobilului transilvan, obligat să respecte pe de o parte, statutul social, pe de alta, poziția politică de strictă dependență față de Viena. Atitudinea sa nu se mai justifică atunci când respinge tezele înaintate ale Supplex-ului; întoarce spatele cosmopolitismului european cu care cochetase atâta vreme, manifestă teamă în fața ideilor prea avansate, prea înnoitoare, putând stârni furtuna. Nu riscă să forțeze nici una dintre granițele artificiale impuse din afară. Epoca însăși e nedecisă, la fel și oamenii care o reprezintă. Teleki
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ideea autonomiei esteticului), B. sintetizează convingător trăsăturile esențiale ale simbolismului românesc: apariția sa ca reacție la „suprasaturarea eminesciană”, urmată de impunerea noii literaturi ca alternativă la excesele sămănătorismului și poporanismului; antiacademismul, „apologia inovației” și cultul pentru formă; în sfârșit, citadinismul, cosmopolitismul și condiția proletarului intelectual. În 1972, lucrarea este completată de Antologia poeziei simboliste românești, în care numele fiecărui poet este însoțit de o prezentare biobibliografică exhaustivă, iar poeziile sunt reproduse direct din edițiile princeps sau din reviste. SCRIERI: Simbolismul românesc
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
Afirmând: „Concepem un stat nou etnic românesc clădit pe tradiție”, el lasă să se întrevadă de pe acum tradiționalismul radical și chiar extremist care va fi adoptat de mișcarea legionară. Dar, în ciuda acestei poziții ideologice, care, între altele, respingea estetismul și cosmopolitismul în artă, la început revista păstrează totuși un anumit echilibru. Așa se face că, cel puțin în numerele din 1932, printre colaboratori se află câțiva dintre scriitorii moderniști de seamă. Anton Holban publică aici o scurtă povestire intitulată Scatiul și
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
se întrece cu transparența scriiturii urbane și intelectuale, nimic mai străin de "romînitatea" ca "oglindă a vieții unui popor" decât Adela. Nici urmă de simpatie pentru țărani, aici, nici vorbă de năzuință educativă! nici poezie populară, nici opoziție critică față de cosmopolitism! Și totuși, dacă ar fi să căutăm un specific românesc pe linia moldovenească, în vreo operă literară, chiar în Adela ar fi mai degrabă și mai în adânc de găsit... Notațiile medicului Emil Codrescu, personajul-narator din romanul Adela, sunt grăitoare
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
invadate de „macaronari” în căutare de amoruri și de neveste. Parcurile își lăsau înserarea peste chitariști pletoși, picioare tinere dezgolite de minijup. Phoenixul găsea forme de racordare autohtonă la ritmuri euro-americane. O „Internațională” comunitară care nu mai era acuzată de cosmopolitism. Cenzura n-am simțit-o decât la TVR, care deși era suportabilă, nu prea dădea știri pozitive despre hippies, și la tipografie când ne scoteau câteva texte din revista liceului (eram redactora ei șefă pe atunci) pe motiv că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din viitoarea sa carte despre „Transnational Public Space” - concept pe care se pare că el l-a dezvoltat în extensiile actuale, mai mult decât oricine în bibliografia de specialitate) a fost excelentă. Întâi a trecut omul prin fundamentele etice ale cosmopolitismului, apoi prin cele politice și, când să îmi vină să întreb: îmi dai un 10 dacă-ți spun cine este candidatul la cosmopolitan citizenship îi face el portretul-robot, demn de un sociolog generalist și teoretician de clasă. Da, era acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
epocii apar în Comedia vremii (1833), cunoscută mai ales sub titlul de Franțuzitele, aparținând lui Costache Facca. Este prima piesă românească destinată interpretării pe scenă și realizată ca atare. Comedia vremii, inspirată din moravurile epocii, constituie o satiră îndreptată împotriva cosmopolitismului claselor dominante, care, părăsind moda fanariotă, au devenit în scurt timp admiratoare necondiționate ale apusului Europei, disprețuind tot ce era românesc. Franțuzitele, aducând vag cu Prețioasele ridicole a lui Molière, este ancorată adânc în realitățile noastre. Bătrânul boier, Conu Iordache
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
părul sau firimiturile care i-au rămas în colțul gurii. Parisul ocupă un loc important în conversația ei. Tatăl ei insistă ca ea să fie o cosmopolită, calitate neglijată de sistemul tradițional englez de educație. Iar când vine vorba de cosmopolitism, Parisul este centrul lumii și poate tocmai de aceea ea își va petrece toată vara acolo. A mai fost și înainte la Paris, desigur, dar nu o vară întreagă. Parisul, află Jonathan de la ea, este un loc cu elan, spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
hipnoza schimbării, fascinația fracturilor și ruperii cu orice preț, au trebuit vindecate și modulate de cumințenia stabilității și confortul statu-quoului. Lupta rădăcinilor cu aripile, a sedentarismului cu no ma dismul, a iconoduliei cu iconoclastia, a naționalismului izolaționist cu ecumenismul și cosmopolitismul, a xenofiliei cu xenofobia, tensiunea acțiune/reacțiune ș.a.m.d. reprezintă o constantă istoric-universală inutil de con testat. Și chiar de glosat. E de acceptat și administrat în funcție de contextul energiilor angajate. Ca paseist (să zic arheofil?), citez ori de câte ori am ocazia
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pronunță limba noastră peltic, nu e cu putință nici politică națională, nici literatură națională. Peste aceasta se mai adaogă că cei mai mulți dintre acești indivizi își petrec tinerețele la Paris, de unde ne vin cu totul stricați, îmbibați cu idei străine de cosmopolitism, șarlatani desăvârșiți, căutând a trăi fără muncă din spinarea poporului nostru. Necunoscători de țară, de popor, de datini - ei văd în maimuțarea ipercivilizațiunii franceze idealul poporului românesc. Putea-se-va să-i facem, prin muncă și stăruință, să-și vie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]