459 matches
-
Ileana, împreună cu Viorica Pascari, prietena mea din sat. La Storojineț i-a rămas agoniseala de o viață și n-a recuperat nimic. Din cauza războiului a suferit mult mătușa Ileana, asemenea multor români care s-au refugiat în patria-mamă. Hramul de la Costișa La 8 septembrie, în fiecare an românii sărbătoresc Sfânta Maria Mică. Locuitorii din Costișa, în această zi, invită satele vecine la hramul bisericii. Preoți din multe parohii participă la o slujbă religioasă, deosebită. Îmbrăcați în frumoasele lor costume naționale, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de o viață și n-a recuperat nimic. Din cauza războiului a suferit mult mătușa Ileana, asemenea multor români care s-au refugiat în patria-mamă. Hramul de la Costișa La 8 septembrie, în fiecare an românii sărbătoresc Sfânta Maria Mică. Locuitorii din Costișa, în această zi, invită satele vecine la hramul bisericii. Preoți din multe parohii participă la o slujbă religioasă, deosebită. Îmbrăcați în frumoasele lor costume naționale, cu flori și lumânări, fiecare costișan, adult, copil sau tânăr, încă de la primele ore ale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și face prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei, la Costișa, cânta fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii din sat, din comunele învecinate și chiar din orașele Rădăuți, Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
an frații mamei Buzilă Toader, Buzilă Victor și Buzilă Ion cu soțiile și copiii și se petrecea o zi și-o noapte. La arie S-a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cum iarna este încântător peisajul acoperit cu zăpadă, bradul împodobit din mijlocul casei, la fel ne încântă și primele miresme primăvăratice. Sărbătoarea paștelui era și sărbătoarea primăverii. Paștele este sărbătoarea creștină a Învierii Domnului. Alăturându-se credincioșilor întru Hristos locuitorii Costișei au înțeles că întâmpinarea Sărbătorii celei mai luminoase a creștinătății, Învierea (Paștele) Domnului nostru Isus Hristos, nu poate fi făcută la întâmplare, Postul, înfrânarea de la mâncare și păcate, spovedania (mărturisirea păcatelor), rugăciunile personale, participarea la deniile din săptămâna mare (a patimilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
este inundat de lumina și bucuria iubirii lui Dumnezeu, iubire care ne mișcă și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o lumânare aprinsă chemând sătenii să ia lumină. Urma corul care cânta "Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri și noi pe pământ, ne învrednicește cu inima curată să Te slăvim". Apoi se citea Evanghelia, după care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Ciocneam ouă roșii cu familia și eram tare fericiți toți împreună: Tata îmi spunea că "oul a fost mereu simbolul renașterii lui Hristos". Tradiția și la Costișa cerea ca în Ziua de Paște cei care mergeau la biserică să poarte cel puțin o haină nouă pentru a le aduce noroc. De asemenea, se făceau pomeni, dăruind celor săraci ouă, pască și lumânări. Obiceiuri păstrate peste timp Deși
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a sărbătorilor pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt amețindu-ne de emoții, am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când, se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu, mă bucuram, când, în zilele de sărbătoare îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trebuie să avem spiritul acestor rădăcini. O datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, este de a nu le lăsa pierzaniei, ci cu sufletul încărcat de o firească emoție să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe. În Costișa se colindă în ajunul Crăciunului, se merge cu Plugușorul în ajunul Anului Nou, iar în ziua de Anul Nou, se umblă cu semănatul (cu boabe de grâu, orz, orez) și se zice: "Să trăiți, Să-nfloriți Ca merii, Ca perii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ani!". Tot la Anul Nou, feciorii de obicei cei cu armata făcută și câțiva săteni mai isteți organizau fie "Banda lui Jianu", fie "Banda lui Bujor". Cu aceste formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau în costume colorate viu, cu coroane argintii de împărați
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care primeau acasă mascații intrau gratuit la horă. Dragomanii erau cinstiți de fete cu vin și prăjituri de casă. Sosirea lor de la o casă la alta era anunțată prin sunetul unui corn. Baladele, au circulat și în viața locuitorilor din Costișa, dar au fost reținute doar parțial. S-au păstrat totuși câteva din ele, ca Gruia lui Novac, legenda lui Dragoș Vodă. Multe dintre ele au fost cântate la nunți și petreceri: Sora, fratele și zmeii. Faptul că aceste balade au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și frumoși împletiți în patru) acoperiți cu o minesțegură (maramă) sau batic scump. Uneori, pentru vindecarea copilului se folosea descântatul (de către femeie în vârstă, știutoare). Nunta a fost și este și acum un moment deosebit din viața de familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu vază) să propună căsătoria. Se întreba de pământ, vite, zestre. Pețitorii (starostele) la nuntă erau legați cu un prosoape (mineșterguri) frumoase
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în cioc). Un naș, mai comunicativ închina "paharele dulci" și primea darurile (plicuri cu bani) pe rând, începând cu nunii, socrii, rudele, prietenii și apoi restul nuntașilor. De obicei, la Costișa, în nuntă se strângea o sumă considerabilă de bani, care îi ajuta pe miri și apoi restul nuntașilor. La "deshobotatul" miresei, muzica interpreta un cântec trist, de jale. Nașii puneau pe cap miresei un batic, semn că a intrat în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în registru stării civile, primeau un certificat de căsătorie, fiind declarați oficial căsătoriți. Înmormântarea presupune faptul că orice om dorește să plece le cele veșnice pregătit. Trecerea spre eternitate constituie al treilea moment important din viața omului și ultimul. În Costișa a fost și se menține tradiția ca cei în vârstă să-și pregătească cele necesare pentru moarte: haine noi, pânză albă (giulgiu), sicriul, crucea, toiagul din ceară bună (de albine), lucrurile de dat de pomană peste sicriu, douăsprezece punți (prosoape
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare). Gospodinele din Costișa se îngrijesc să țesă din vreme astfel de ștergare mari, cu motive cu ață neagră pentru toată familia (în special pentru cei vârstnici sau bolnavi). Unii pregătesc și sicriele, din lemn de stejar, să fie mai traince. La groapă, după
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mortul, pe fereastră, sau pe prag, se pune o cană cu apă pe o batistă și se arde o lumânare timp de 40 de zile. (Se crede că sufletul mortului va veni pe acasă însetat și neliniștit). Obiceiul și la Costișa mai arată că cei rămași din familia celui plecat pentru vecie, cinstesc memoria mortului. Îngrijesc mormintele, crucile, pun covoare, flori, iar în sărbători ard lumânări, își bocesc morții și vorbesc cu ei (imaginar). În sat la noi, în fiecare an
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se fac focuri mari și se strâng mulți săteni în jur. Câțiva, mai tineri, sar peste flăcările înalte, fără să le atingă. Este semn că tot anul vor birui greutățile și vor avea noroc în toate. La Sfintele Paști. La Costișa a rămas pe mai departe tradiția, ca după venirea de la Înviere cu lumânarea mare aprinsă (care se păstrează peste an), toți din familie să se spele cu apă neîncepută dintr-un vas curat, în care s-a pus un ou
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fuioarele de la Iordan se făceau funii pentru clopotele de la biserică, pentru legat pomii din cimitir și alte trebuințe. Agheasma mare de la Iordan era ținută pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca toți creștinii ortodocși și noi cei din Costișa sărbătoream Floriile în duminica dinaintea Paștelui. Mergeam la biserică și primeam la sfârșitul slujbei crenguțe de salcie cu mâțișori abia înfloriți (luați din Lunca Sucevei). Acestea erau sfințite și le luam acasă, punându le cu grijă la icoane. Bătrânii spuneau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vie, Ploile să vie! Un răzoi de usturoi, Să curgă șiroi!". În ritmul lui, încep să joace, iar sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Caloianul ("Scaloianul", "Ienele") este tot un obicei ce-a fost practicat și la Costișa, de invocare a ploii. Când era secetă mare, se aduna un grup de copii, băieți și fete, se ducea la gârlă (la Humărie) pentru a lua humă ca să facă o păpușă din pământ, numită "Iene". De jur-împrejurul păpușii se puneau flori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se cântau versurile: "Iene, Iene, Scaloiene, S-a dus mă-ta în poiene, Ca să ie cheițele Să descui portițele, Roagă-te lui Dumnezeu Ca să i ea cheițele Să descui portițele Să curgă ploițele". Desigur, șirul obiceiurilor românești practicate de locuitorii Costișei este mult mai mare. Este îndreptățită afirmația lui Lucian Blaga: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat!". E mare păcat însă că, multe obiceiuri și datini au fost uitate, luându-le locul "Valentine's Day" și Halloween. Simboluri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noi toți, să fim interesați să păstrăm vii tradițiile populare românești care sunt, elemente de originalitate ale identității noastre naționale. . Pentru oameni, pentru semenii noștri trebuie făcut mai mult, căci . Lada cu zestre Ca în toate satele Bucovinei și la Costișa, gospodinele, mame de fete de măritat, se preocupau și încă se preocupă și acum de lada cu zestre. Ea conține parte din averea ce se dă fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deosebită pentru cei apropiați. Multe zile, cei care veneau pentru prima dată la noi, aduceau și câte un lucru trebuitor. Ziceau ei "de casă nouă". Aceste lucruri s-au petrecut cu peste o jumătate de veac în urmă. Acum, satul Costișa geme de case noi, unele adevărate vile, dar puține respectă tradiția de "case țărănești, bucovinene". Bătrânii spuneau pe atunci că "nu este bine ca în jurul casei să fie sticle, borcane, oale aruncate cu gura spre casă. S-ar părea că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai uite din versurile pentru descântece și atunci improvizau. Maria lui Orest, mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]