2,593 matches
-
la Capul Midia la Vama Veche. Din punctul de vedere al planificării spațiale maritime, trebuie menționat că turismul marin nu este încă foarte dezvoltat în România, dar impactul turismului costier asupra mării și al altor activități maritime este semnificativ. Zona costieră cuprinde circa 30% din capacitatea totală de cazare din România, deși, prin natura sa specifică, activitatea turistică litorală se caracterizează printr-o sezonalitate semnificativă (iunie-septembrie). Pe lângă oferta de cazare din rețeaua standard (hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, camping, etc.), pe
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
fondul pandemiei, a fost mult mai mică decât la nivel național (– 28,9%).^18 ^18 INS, baza de date Tempo (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Ecoturismul este dezvoltat în zona Rezervației Biosferei Delta Dunării. Potențial mare au și celelalte arii naturale protejate din zona costieră. Această formă de turism este favorizată și de existența celorlalte arii naturale protejate din zona litorală, dar și din Dobrogea. Cadrul natural deosebit de generos oferă oportunități pentru amenajarea unor trasee tematice de vizitare, pentru realizarea unor observatoare de păsări
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pe întreg teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, inclusiv în complexul Razelm-Sinoe, și este o sursă importantă de venit pentru comunitățile locale. Un număr mare de locuitori își folosesc propriile case pentru a găzdui turiști. În partea de sud a zonei costiere a României, turismul rural se practică în 2 Mai și Vama Veche. De la nord la sud, potrivit cercetărilor desfășurate în cadrul Master Planului „Protecția și reabilitarea zonei de coastă“ (2012), activitățile turistice acoperă o gamă largă, exprimată prin diferite
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de afaceri, Turism bazat pe evenimente, Turism de masă Toate stațiunile din partea sudică a zonei costiere Turism de agrement, Turism sportiv - vânătoare sportivă, pescuit sportiv, sporturi nautice Podișul Dobrogei Turism viticol ... 4.2.4. Zonele militare și de restricții În zona costieră există anumite zone/raioane destinate exercițiilor militare, iar în zona marină întreaga suprafață a mării teritoriale este utilizată pentru practici militare, cu reguli specifice referitoare la activitățile maritime și de navigație, exploatarea resurselor etc. În principiu, nu este împiedicată coexistența activităților
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
zonei de coastă/apărare împotriva inundațiilor În România, eforturile pentru protejarea zonelor costiere împotriva eroziunii și a riscului de inundație au reînceput recent, după ce în anul 1991 acestea au fost sistate în diferite faze de execuție. Abordarea românească privind protecția costieră constă în proiectarea și implementarea măsurilor care provin dintr-o serie de soluții de reabilitare structurală „soft“ și „hard“, metode introduse de ingineria costieră, care oferă soluții în Managementul Integrat al Zonei Costiere. Pentru a controla eroziunea costieră și pentru
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
în anul 1991 acestea au fost sistate în diferite faze de execuție. Abordarea românească privind protecția costieră constă în proiectarea și implementarea măsurilor care provin dintr-o serie de soluții de reabilitare structurală „soft“ și „hard“, metode introduse de ingineria costieră, care oferă soluții în Managementul Integrat al Zonei Costiere. Pentru a controla eroziunea costieră și pentru a crește valoarea zonei costiere și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
privind protecția costieră constă în proiectarea și implementarea măsurilor care provin dintr-o serie de soluții de reabilitare structurală „soft“ și „hard“, metode introduse de ingineria costieră, care oferă soluții în Managementul Integrat al Zonei Costiere. Pentru a controla eroziunea costieră și pentru a crește valoarea zonei costiere și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea unui Master Plan al zonei costiere românești a Mării Negre pe baza a două
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
implementarea măsurilor care provin dintr-o serie de soluții de reabilitare structurală „soft“ și „hard“, metode introduse de ingineria costieră, care oferă soluții în Managementul Integrat al Zonei Costiere. Pentru a controla eroziunea costieră și pentru a crește valoarea zonei costiere și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea unui Master Plan al zonei costiere românești a Mării Negre pe baza a două proiecte: – „Studiu privind protecția și reabilitarea țărmului
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Integrat al Zonei Costiere. Pentru a controla eroziunea costieră și pentru a crește valoarea zonei costiere și prin crearea de noi plaje turistice, au fost elaborate în perioada 2005-2013 documentații științifice și tehnice pentru elaborarea unui Master Plan al zonei costiere românești a Mării Negre pe baza a două proiecte: – „Studiu privind protecția și reabilitarea țărmului sudic al Mării Negre al României“ (2005-2007, JICA) ... – „Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în cadrul Axei Prioritare 5. Implementarea unei infrastructuri adecvate de prevenire a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
țărmului sudic al Mării Negre al României“ (2005-2007, JICA) ... – „Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în cadrul Axei Prioritare 5. Implementarea unei infrastructuri adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile. Domeniul major de intervenție 2 - Reducerea eroziunii costiere“ (2010-2013, beneficiar ABADL). ... În cadrul acestor proiecte a fost elaborat un plan de protejare a zonei costiere, constând în măsuri de protecție pe termen scurt, mediu și lung, pentru următorii 30 de ani. Aceste lucrări includ măsuri de reducere a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Prioritare 5. Implementarea unei infrastructuri adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile. Domeniul major de intervenție 2 - Reducerea eroziunii costiere“ (2010-2013, beneficiar ABADL). ... În cadrul acestor proiecte a fost elaborat un plan de protejare a zonei costiere, constând în măsuri de protecție pe termen scurt, mediu și lung, pentru următorii 30 de ani. Aceste lucrări includ măsuri de reducere a energiei valurilor incidente (înălțime) la mal, construirea unor diguri pentru stabilizarea nisipului și măsuri de reținere a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
protecție a plajei împotriva riscului de eroziune accelerată pentru 5 zone din partea centrală a litoralului românesc (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord), acoperind o lungime a țărmului de aproximativ 7,3 km. Lucrările de protecție costieră sunt planificate pentru a fi implementate atât în zona de nord (între Stăvilar Periboina și Stăvilar Edighiol), cât și în litoralul sudic (Mamaia, Constanța/Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Venus, Saturn, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai). Principalele măsuri urmăresc
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
avute în vedere, necesitând: utilizarea tehnicilor de monitorizare prin satelit pentru identificarea zonelor afectate de eroziune, utilizarea tehnologiei de observare din satelit (utilizarea de imagini satelitare) pentru evidențierea fenomenului de eroziune și evaluarea impactului măsurilor selectate pentru limitarea fenomenului eroziunii costiere. La nivel local, structurile de protecție din zona plajelor turistice au modificat atât procesele hidrodinamice, cât și configurația plajelor emerse și a celor submerse. Totuși, deși construcțiile costiere au avut efectul scontat în stabilizarea țărmului, acestea afectează negativ zonele adiacente
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și a celor submerse. Totuși, deși construcțiile costiere au avut efectul scontat în stabilizarea țărmului, acestea afectează negativ zonele adiacente acestora. Figura 13. Structuri de protecție costieră existente Sursa: I.N.C.D.M. „Grigore Antipa“ Principalele aspecte problematice în legătură cu managementul zonei costiere vizează: • cadrul legislativ incoerent privind delimitarea zonei costiere; • conflictele dintre autoritățile locale și administratorul zonei costiere cu privire la regimul juridic al plajelor și falezelor; • nerespectarea planurilor urbanistice de către agenții economici; • evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000, în special
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
natură (cele mai multe dintre acestea fără perimetru precis delimitat), este de cca 120. O cercetare sistematică de tip survey (diagnostic) a întregului sit nu a avut loc până în prezent. În afară de epave, patrimoniul cultural subacvatic din apele costiere ale României include și resturi arheologice antice. Sunt situri de acumulare, unde obiecte din diferite epoci istorice se suprapun cu obiecte din epocile anterioare. Aceste situri, numite și structuri scufundate, au o mare diversitate (diguri, facilități portuare, orașe din toate
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
în special în prima parte - cea de explorare^19. ^19 Deloitte (2018), Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești. Dintre cele 21 de perimetre de explorare a hidrocarburilor situate offshore și în zona costieră a Mării Negre (din care 9 sunt date în concesiune), doar perimetrele XVIII Istria și XV Midia, suprafața contractuală B, sunt în faza de producție. Perimetrul XIII Istria cuprinde cinci zăcăminte, care au totalizat 185 de milioane de barili de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pentru Resurse Minerale, 2022 Activitatea în domeniul extracției de resurse minerale, coordonată de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), include concesionarea pentru explorare/exploatare a resurselor petroliere offshore, precum și a resurselor minerale de tipul agregatelor, nămolurilor sapropelice din zona costieră a Mării Negre. Există perimetre în care activitățile sunt în curs de desfășurare, precum și zone libere care vor fi concesionate investitorilor interesați, care au capacitatea tehnică și financiară. În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 256/2018 privind
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari și ANRM. Până în momentul de față, lucrările au fost finalizate, urmând a fi recepționate în perioada imediat următoare și ulterior a fi date în exploatare. Figura 19. Extracția de resurse minerale în zona costieră și marină Sursa: Agenția Națională pentru Resurse Minerale Sectorul petrolier offshore este legat în mod fizic de anumite locații specifice, și anume, în locurile unde procesele geologice au condus la formarea acelor materii prime (țiței, gaze naturale) ce sunt extrase
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
apă tranzitorii și costiere și ale apelor teritoriale. Aceasta înseamnă luarea în considerare/includerea în activitățile de planificare a spațiului maritim a programelor de măsuri elaborate în Planul de management actualizat al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, spațiului hidrografic Dobrogea și apelor costiere (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României) și a Programului de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a regiunii
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
senzori (stație meteo, senzori de temperatură, salinitate, turbiditate, oxigen etc.) ce furnizează date în timp real ale parametrilor meteorologici și ai apei, atât la suprafață, cât și în apropierea fundului mării. De asemenea, în portul Mangalia este amplasată o stație costieră care furnizează date în timp real ale parametrilor meteorologici și ai apei de suprafață. De asemenea, INCD GeoEcoMar operează nava de cercetare Mare Nigrum (cea mai mare navă de cercetare de la Marea Neagră) care, anual, monitorizează starea mediului marin
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și reglementărilor sectoriale, care nu sunt modificate prin Planul de amenajare a spațiului maritim. Din analiza spațială a modului de utilizare a spațiului maritim (figura nr. 21) rezultă faptul că suprapunerea ariilor naturale protejate, a infrastructurii de protecție a zonei costiere (diguri), a infrastructurii de transport (cabluri, conducte, rute de transport maritim, porturi), a zonelor de pescuit și a celor de exploatare și explorare a resurselor minerale poate reprezenta unul dintre factorii care influențează dinamica conflictelor între diferitele tipuri de utilizări
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
scoaterea din mediul marin sau mortalitatea/vătămările unor specii sălbatice (prin pescuit comercial sau sportiv și alte activități). ... b) Deși Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațului maritim nu se adresează zonei costiere, ci exclusiv apelor marine, totuși influența zonei costiere și a apelor costiere asupra apelor marine nu poate fi neglijată, impactul surselor provenite de pe uscat manifestându-se și asupra apelor marine. Sursele de poluare ce trebuie luate în considerare sunt
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
sălbatice (prin pescuit comercial sau sportiv și alte activități). ... b) Deși Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațului maritim nu se adresează zonei costiere, ci exclusiv apelor marine, totuși influența zonei costiere și a apelor costiere asupra apelor marine nu poate fi neglijată, impactul surselor provenite de pe uscat manifestându-se și asupra apelor marine. Sursele de poluare ce trebuie luate în considerare sunt poluarea difuză provenită din agricultură și poluarea punctiformă
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
apelor marine. Sursele de poluare ce trebuie luate în considerare sunt poluarea difuză provenită din agricultură și poluarea punctiformă (etc.). Totodată impactul ridicării nivelului mării combinat cu efectele schimbărilor climatice și reducerea aportului de sedimente au condus la fenomenele eroziunii costiere. ... c) Producerea de poluări accidentale de la sursele de pe uscat și de pe mare, care contaminează apele marine. Pentru prevenirea și reducerea impactului poluărilor accidentale sunt implementate planuri proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale de către unitățile
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
aceștia reprezintă principala cauză a eutrofizării. Sursele de poluare cu nutrienți sunt surse punctiforme și difuze de pe uscat și mare, înregistrându-se depășiri semnificative ale limitelor precizate de legislația în vigoare. ... f) În zona litorală a Mării Negre, eroziunea costieră reprezintă un risc pentru mediu, fenomenul manifestându-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 245 km ai litoralului, măsurați de la nord la sud, de la brațul Chilia (golful Musura) și până la Vama Veche (granița
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]